8.

4 Anex¼
a - Tehnici de Integrare
Aproape toate tipurile de ecuaţii diferenţiale
ajung în …nal la o relaţie de tipul
x0 (t) = :::
Care trebuie integrat¼a.
Deci este nevoie de - Tehnici de Integrare.
Nu exista tehnic¼a de calcul pentru a "integra" sau a calcula o antiderivat¼
a.
(sumele Riemann nu sunt deloc uşor de folosit pentru orice funcţie)
Tot ce putem calcula efectiv - sunt derivate (prin limite)
De exemplu Z
2tdt = t2

Nu pentru c¼a e o formul¼ a undeva

ci pentru c¼
a ştim s¼
a deriv¼
am
2t = (t2 )0
S¼
a observ¼
am c¼
a în esenţ¼
a sunt doar 7 patternuri diferite pentru derivate

(x )0 = x 1

(ex )0 = ex
1
(ln x)0 =
x
(sin x)0 = cos x
(cos x)0 = sin x
1
(arctg x)0 =
1 + x2
1
(arcsin x)0 = p
1 x2
Restul se pot deduce.
Se pot deduce ... folosind alte –>

–> Propriet¼ aţi de derivare

- derivarea unei sume
(A + B)0 = A0 + B 0
- derivarea unui produs
(A B)0 = A0 B + A B 0
- drivarea unie fracţii
0
A A0 B A B0
=
B B2
- derivarea unei funcţii compuse
0
[A(u(x))] = A0 (u(x)) u0 (x)

De exemplu - funcţia - tangent¼

a - se reduce la derivarea unei fracţii
0
0 sin x (sin x)0 cos x sin x (cos x)0
(tg x) = =
cos x cos2 x

Pentru calcul de antiderivate.

Integrarea prin p¼
arţi

1
Formula standard ce apare in toate textele
- deriv¼
am un produs de funcţii
( practic citim de la stânga spre dreapta)
>
(f g)0 = f 0 g + f g 0

- apoi integr¼ am
şi obţinem Z Z
0
(f g) = (f 0 g + f g 0 )

care devine Z Z
fg = f 0g + f g0

- din care deducem Z Z

0 <
fg fg = f 0g

sau Z Z
<
fg f 0g = f g0

Cum în mod obişnuit citim - de la stânga sprea dreapta

rescriem aceste formule Z Z
>
f 0g = f g f g0
Z Z
>
f g0 = f g f 0g

Acestea din urm¼

a sunt numite
- Formule de Integrare prin P¼
arţi

Formulele sunt corecte, dar ...

nu exprim¼
a clar - cum facem practic ?

În practic¼
a,
NU apare niciodat¼
a ... Z
f 0 (x)g(x)dx =?

În practic¼
a,
apar integrale din - produs de funcţii Z
A(x) B(x)dx

nu apare niciodat¼
a ... f 0 (x) g(x)

Deci
- cum aplic¼
am, sau
- cum folosim - formula de integrare prin p¼
arţi ?
Z Z
>
f 0g = f g f g0

Simplu
- "citim " mai atent aceast¼
a formul¼
a
de fapt

2
- urm¼
arim ... cum gândeşte - cel care scrie formula
Z
>
f 0g = ?

Z
>
f 0g = f g ?
Z Z
0 >
f g = fg (?)
Z Z
0 >
f g = fg f g0

Deci Z
- în stânga - pornim de la integrala f 0 g
Z
- în dreapta ... ajugem la ... (din cine ?)
Z Z
0
- cum se "schimb¼ a " ... f g ca s¼a ajungem la ... f g0 ?

- f 0 (x) se schimb¼
a în ... f (x)
- g(x) se schimb¼ a în ... g 0 (x)

Cum se fac aceste schimb¼

ari ? prin ce ... operaţie ?
- f 0 (x) se INTEGREAZA ¼ ca s¼
a ajungem la ... f (x)
- g(x) se DERIVEAZA ¼ ca s¼
a ajungem la ... g 0 (x)

Încerc¼
am s¼
a scriem ... aşa cum gândim
Z Z Z
>
f 0g = f g f 0 g0

Deci - în concluzie -
cum folosim - integrarea prin p¼
arţi ?

Prima Observaţie
NU ne "arunc¼ am" s¼ a FOLOSIM integrare prin p¼ arţi
ci
ÎNCERCAM ¼ s¼
a folosim - integrare prin p¼
arţi
- uneori este de ajutor
- alteori NU

Deci - Încerc¼am s¼
a - integr¼am prin p¼
arţi -
- vrem s¼
a integr¼
am o funcţie Z
(ceva) =?

- scriem acel "ceva " ... ca un produs de funcţii

Z Z
(ceva) = A(x) B(x)dx

apoi
- una din funcţii se DERIVEAZA¼
- cealalt¼ ¼
a funcţie se INTEGREAZA
Z Z Z
A(x) B(x)dx = (?) A B0

3
 aici Z
se integreaza
A > A

se deriveaza
B > B0
sau Z Z Z
0
A(x) B(x)dx = (?) A B

aici
se deriveaza
A > A0
Z
se integreaza
B > B

- iar "între" aceste dou¼

a integrale scriem ...

funcţiile care s-au derivat !

s¼
a ne amintim c¼
a am plecat de la ... derivarea unui produs
>
(f g)0 = f 0 g + f g 0

adic¼
a am derivat funcţiile f şi g

Deci "între" scriem ... Z Z Z Z

A(x) B(x)dx = A B A0 B

sau Z Z Z Z
A(x) B(x)dx = A B A B0

Întrebare
- de unde ştim
pe care din cele dou¼a funcţii s¼
a o deriv¼
am ?
pe care s¼
a o integr¼
am ?

R¼aspuns - NU ştim dinainte !

- încerc¼
am

de exemplu:
i) A(x) se deriveaz¼
a , iar B(x) se integreaz¼
a
Z Z Z Z
i) A(x) B(x)dx = A(x) B(x) A0 (x) B(x) dx

sau
ii) A(x) se integreaz¼
a , iar B(x) se deriveaz¼
a
Z Z Z Z
ii) A(x) B(x)dx = A(x) B(x) A(x) B 0 (x)dx

vedem în care caz obţinem în dreapta o integral¼

a ceva mai "simpl¼
a"
şi alegem acel caz

Exemplu Z
tet dt =?

S¼
a încerc¼
am - prin p¼
arţi

4
- cum facem ?
- avem un produs ... t et
- pe care s¼
a o integr¼
am şi pe care s¼
a o deriv¼
am ?
NU ştim dinainte - încerc¼am

am et , integr¼
- deriv¼ am t
Z Z Z Z
t2 t
tet dt = ::: t (et )0 = ::: e dt
2
Z
t2 t
în acest mod - obţinem 2 e dt
Z
cre NU pare mai "simpl¼
a" decât integrala de la care am plecat tet dt

Încerc¼am invers
- deriv¼
am t , am et
integr¼
Z Z Z Z
0
tet dt = ::: (t) et = ::: 1 et dt

Z
în acest mod - clar obţinem o integral¼
a mai simpl¼
a et dt = et

Deci aceast¼
a alegere este de folos
- deriv¼
am t , integr¼ am et
Z Z Z Z
0
tet dt = t et (t) et =

Z Z
= tet 1 et dt = tet et dt = tet et + C

am ad¼
augat şi - o funcţie constant¼
a C

Dar dac¼a NU obţinem o integral¼

a mai "simpl¼
a"
- atunci ce facem ?

R¼aspuns
- NU ORICE integral¼ a din produs de funcţii se poate rezolva "prin p¼
arţi" !
Deci - dac¼
a NU obţinem o integral¼ a mai "simpl¼ a"
atunci NU se foloseşte - integrarea prin p¼
arţi !

NU ORICE formul¼
a se aplic¼
a în orice situaţie.
De exemplu Z Z Z
(f + g) = f + g

pentru Z
(t cos t + sin t) dt

NU este de folos s¼
a descompunem în Z Z
(t cos t)dt + sin tdt

deoarece prima integral¼

a ar trebui apoi calculat¼
a prin p¼
arti.

E mai simplu s¼
a observ¼
am c¼
a avem de fapt derivata unui produs
0
(t sin t) = t(sin t)0 + (t)0 sin t = t cos t + sin t

5
şi deci Z Z
0
(t cos t + sin t) dt = (t sin) dt = t sin t + C

Alt Exemplu
Totuşi sunt situaţii în care
- deşi "prin pârţi" nu obţinem o integral¼ a mai simpl¼
a
folosirea integr¼
arii prin p¼arţi este de folos

Z Z
et sin tdt =? , et cos tdt =?

Încerc¼
am s¼a integr¼
am prin p¼
arţi.
- cum facem ? pe cine deriv¼am ? pe cine integr¼
am ?
În acest caz putem încerca ambele cazuri.
- s¼
a deriv¼
am sin t , integr¼ am et
Z Z Z Z
t
e sin tdt = ::: et 0
(sin t) dt = ::: et cos tdt

Nu am obţinut o integral¼
a mai simpl¼
a Z Z
dar ... cele dou¼
a integrala care au ap¼
arut et sin tdt , et cos tdt
par s¼
a …e ... corelate între ele

Deci ce facem ? Z
- s¼
a încerc¼
am prin p¼
arţi şi cu et cos tdt
îns¼
a - în acelaşi mod !
- s¼
a deriv¼am cos t , integr¼ am et
Z Z Z Z
et cos tdt = ::: et (cos t)0 dt = ::: et ( sin tdt

p¼
ai ne-am întors de unde am plecat !

S¼
a scriem în clar cele dou¼ a integr¼
ari prin p¼arţi
acum scriem şi - funcţiile - unde am l¼ asat "..."
Z Z Z Z
et sin tdt = et sin t et (sin t)0 dt

Z Z Z Z
t t
e cos tdt = e cos t et (cos t)0 dt

facem calculele
şi obţinem Z Z
et sin tdt = et sin t et cos tdt
Z Z
t t
e cos tdt = e cos t et ( sin t)dt

simpli…c¼
am Z Z
et sin tdt = et sin t et cos tdt
Z Z
t t
e cos tdt = e cos t + et sin tdt

Pare natural s¼
a ... adun¼
am cele dou¼
a egalit¼
aţi

6
obţinem Z Z Z Z
et sin tdt + et cos tdt = et sin t et cos tdt + et cos t + et sin tdt

simpli…c¼ am
şi obţinem Z
2 et cos tdt = et sin t + et cos t

deci a ieşit una din integrale Z

1 t
et cos tdt = e sin t + et cos t
2
cealalt¼a integral¼
a
se obţine
- sau sc¼adem cele dou¼ a relaţii
Z Z Z Z
et sin tdt et cos tdt = et sin t et cos tdt et cos t + et sin tdt

simpli…c¼
am Z
2 et sin tdt = et sin t et cos t

deci Z
1 t
et sin tdt = e sin t et cos t
2

Este un exemplu,
în care integrarea prin p¼
arţi nu rezolv¼
a direct
ci oarecum indirect cele dou¼ a integrale.

Putem încerca în mod asem¼

an¼
ator
Z Z
at
e sin btdt =? , eat cos btdt =?

- deriv¼
am sin bt integr¼
am eat
- deriv¼
am cos bt integr¼
am eat

(sin bt)0 = cos bt (bt)0 = cos bt b = b cos bt

(cos bt)0 = sin bt (bt)0 = sin bt b = b sin bt
Z
1 at
eat dt = e
a
deoarece
0
eat = eat (at)0 = eat a = aeat

DEci integr¼
am prin p¼
arţ cele dou¼ a integrale
Z Z Z Z
eat sin btdt = eat sin bt eat (sin bt)0 dt

Z Z Z Z
at at
e cos btdt = e cos bt eat (cos bt)0 dt

facem calculele (înlocuim derivatele)

Z Z
1 1 at
eat sin btdt = eat sin bt e b cos btdt
a a

7
 Z Z
1 at 1 at
eat cos btdt = e cos bt e ( b sin bt)dt
a a
mai facem calcule Z Z
1 at b
eat sin btdt = e sin bt eat cos btdt
a a
Z Z
1 at b
eat cos btdt = e cos bt + eat sin btdt
a a
mai departe - sunt doar
Z calcule algebrice
din prima egalitate eat sin btdt = o înlocuim în a doua
obţinem Z Z
1 at b 1 at b
eat cos btdt = e cos bt + e sin bt eat cos btdt
a a a a
facem calculele Z Z
1 b 1 at bb
e cos btdt = eat cos bt +
at
e sin bt eat cos btdt
a aa aa
Z Z
a2 eat cos btdt = aeat cos bt + beat sin bt b2 eat cos btdt

în …nal Z
(a + b ) eat cos btdt = aeat cos bt + beat sin bt
2 2

Z
1
eat cos btdt = aeat cos bt + beat sin bt
(a2 + b2 )
cealalt¼
a integral¼
a se obţine
în mod asem¼ an¼
ator
Z Z
1 b 1 at b
eat sin btdt = eat sin bt e cos bt + eat sin btdt
a a a a
Z Z
1 b at b2
at
e sin btdt = eat sin bt e cos bt eat sin btdt
a a2 a2
în …nal Z
1
eat sin btdt = aeat sin bt beat cos bt
(a2 + b2 )

8
Întrebare
- de fapt - cum integr¼
am ?

R¼aspuns
- NU integr¼am Nimic !
¼ !
doar ... DERIVAM

iar derivatele
se calculeaz¼
a prin ...
calculul direct al limitei
f (x) f (a)
lim
x!a x a
pentru …ecare funcţie în parte.

Atunci
- cum determin¼
am o primitiv¼
a ( antiderivat¼
a) ?
Z
f (x)dx =?

Încerc¼am s¼ a ... ghicim

- ce funcţie derivat¼a – duce la — > f (x)
0
f (x) = (?)

Pentru aceasta,
Analiz¼am principalele patternuri de Derivare

(xA )0 = AxA 1

Orice funcţie tip - putere -

prin derivare - duce - tot la o funcţie tip putere

(ex )0 = ex , (eu(x) )0 = eu(x) u0 (x)

orice funcţie exponenţial¼

a
prin derivare - duce - exact la aceeaşi exponenţial¼
a
1
(ln x)0 = , x>0
x
Funcţia logaritm
prin derivare - duce - la o fracţie (cu numitor de putere 1)

(sin x)0 = cos x , (cos x)0 = sin x

(sin u(x))0 = cos u(x) u0 (x) , (cos u(x))0 = sin u(x) u0 (x)
Funcţiile sin , cos
prin derivare - duc - exact la aceleaşi funcţii sin , cos

0 1
(arctg(x)) =
1 + x2
Funcţia arctangent¼a
prin derivare - duce - la o fracţie
(cu numitor de grad 2, fara r¼ ad¼ acini reale)

0 1
(arcsin(x)) = p
1 x2
Funcţia arcsin

9
prin derivare - deuce - la o fracţie mai special¼
a

Acum s¼ a citim aceste relaţii de - derivare

în sens INVERS
- a cui derivat¼a poate … un anumit tip de funcţie ?

Principalele patternuri de Integrare

Orice funcţie de tip - putere

provine prin derivare - tot dintr-o funcţie de tip putere
(xA )0 = AxA 1
Z
x = AxA 1
A

Z
1
xA+1 = xA
A+1
DAR ... NU şi x1 = x 1
care provine prin derivare - din - logaritm
1
(ln x)0 =
Z x
1
ln x = , x>0
x
Orice exponenţial¼
a
provine prin derivare - exact din aceeaşi exponenţial¼
a
(ex )0 = ex
Z
ex = ex

(eu(x) )0 = eu(x) u0 (x)

Z
eu(x) = eu(x) u0 (x)

Funcţiile
- sin - provine prin derivare - din exact acelaşi cos (cu minus)
(cos x)0 = sin x
Z
cos x = sin x

(cos u(x))0 = sin u(x) u0 (x)

Z
cos u(x) = sin u(x) u0 (x)

- cos - provine prin derivare - din exact acelaşi sin

(sin x)0 = cos x
Z
sin x = cos x

(sin u(x))0 = cos u(x) u0 (x)

Z
sin u(x) = cos u(x) u0 (x)

Fracţiile - cu numitor f¼
ar¼
a r¼
ad¼
acini reale
provin prin derivare - din - arctangente
0 1
(arctg(x)) =
1 + x2
Z
1
arctg(x) =
1 + x2

10
Despre Derivare - Derivat¼
a

Scrierea
f = f (x) sau x > f (x)
înseamn¼a sau sunt reprezent¼
ari gra…ce
pentru
f este o funcţie , o m¼
arime …zic¼
a
care depinde de parametrul x

Parametrul variaz¼
a
x a
valorile funcţiei, variaz¼
a şi ele
f (x) f (a)
Raportul
f (x) f (a)
x a
poate reprezenta "viteza de variaţie "
cât de repede variaz¼ a valorile funcţiei f (x) f (a)
faţ¼
a de variaţia parametrului x a
sau
cât de mult variaz¼ a valorile funcţiei f (x) f (a)
faţ¼
a de variaţia parametrului x a

Prin urmare - derivata (ca limit¼

a)
f (x) f (a) notatie
lim = f 0 (a)
x!a x a
reprezint¼
a - viteza la "momentul" a
sau viteza de variaţiei a funcţiei.

Iat¼
a un Exemplu,
unde modul de a gândi - poate … mai clar
decât ... o "regul¼
a" de derivare

(5A(x))0 = 5A0 (x)

"regula" de derivare - "constantele ies în faţ¼
a"
sau ... constantele "ies" în afar¼ a ( în afara deriv¼
arii)

De fapt - ce se întâmpl¼a în practic¼

a
x reprezint¼ a timp, A(x) spaţiul parcurs în timpul x
viteza este - derivata - A0 (x)

în acelaşi timp x , altcineva parcurge spaţiul 5A(x)

pare natural ca ... viteza s¼
a …e ... de 5 ori mai mare

viteza(5A(x)) = 5 vitezaA(x)

(5A(x))0 = 5A0 (x)

Observaţie pur tehnic¼ a (de calcul)

derivarea unei fracţii - cu constant¼
a "sus"
0
8
=?
A(x)

11
Numerit¼
a efortul de a derivare ca o fracţie
0
8 (80 )A(x) 8A0 (x) (0)A(x) 8A0 (x) 8A0 (x)
= 2
= 2
=
A(x) A (x) A (x) A2 (x)

pare mai simplu

0 0 0
8 1 1 A0 (x)
= 8 =8 =8
A(x) A(x) A(x) A2 (x)

12