8.

3 Anex¼
a - Ingrediente Tehnice
În condiţiile de examen "cu c¼ arţile deschise" (open book exam) este util¼ a o "baz¼a de date" care s¼ a conţin¼
a
anumite "ingrediente tehnice" : limite fundamentale, propriet¼ aţile operatorului de derivare, calcul de antiderivate,
funcţii elementare, tehnici de calcul algebric, funcţii periodice (trigonometrice).
Am considerat util s¼ a prezent¼
am câteva din aceste ingrediente tehnice.
Urm¼ atoarea prezentare îns¼a este doar un exemplu.
Stundenţii sunt încurajaţi s¼a-şi creeze propria baz¼a de date tehnice "personalizat¼a".
Consider¼ am mulţimea numerelor naturale N, "generat¼ a" de un element notat "1"
şi de o operaţie (lege de compoziţie) notat¼ a "+" numit¼ a adunare.
not not not not
1 + 1 = 2 , 1 + 1 + 1 = 3 , 1 + 1 + 1 + 1 = 4 ... 1 + 1 + ::: + 1 = n ...
| {z } | {z } | {z } | {z }
2 ori 3 ori 4 ori n ori

Este decizia …ec¼

aruia care anume formule merit¼
a incluse şi cum anume trebuie organizate.

Limite fundamentale
(pentru funcţii reale de variabil¼
a real¼
a)

" n
#
1
n X 1 1 1 1 not
lim 1+ =e , lim = lim 1 + + + ::: + =e , 0! = 1
n!1 n n!1 k! n!1 1! 2! n!
k=0

pentru a>1 lim ax = +1 , lim ex = +1

x!+1 x!+1

lim ln x = +1 , lim ln x = 1
x!+1 x&0
x
1 1
lim ln (1 + x) x = 1 , lim ln 1 + =1
x!0 x!+1 x
x
1 1
lim (1 + x) x = e , lim 1+ =e
x!0 x!+1 x
x
x
lim x
=0 , pentru orice ; >0
x!+1 e

ex 1 ln(1 + x)
lim =1 , lim =1
x!0 x x!0 x

sin x arcsin x tg x arctg x

lim =1 , lim =1 , lim =1 , lim =1
x!0 x x!0 x x!0 x x!0 x

tg x x 1 x sin x 1 1 cos x 1
lim = , lim = , lim =
x!0 x3 3 x!0 x3 6 x!0 x2 2

Observaţie.
Ultimele limite sunt importante deoarece arat¼
a c¼
a anumite funcţii trigonometrice

sin , arcsin , tg , arcsin , arctg , tg x x , x sin x , 1 cos x

se pot aproxima (sau se pot înlocui în calcule aproximative) cu polinoame simple x , x2 , x3

pentru x într-o vecin¼
atate su…cient de mic¼a x 2 ( "; ") .

"Regula" lui l’Hospital se aplic¼

a numai în cazul în care
( (
f (x) lim f (x) = 0 lim f (x) = 1
x!A x!A
lim avem …e …e
x!A g(x) lim g(x) = 0 lim g(x) = 1
x!A x!A

1
 Operatorul de derivare - Propriet¼
aţi

df
Not¼
am f 0 = Df = dx
Derivarea este un operator liniar (sau aplicaţie liniar¼
a)

(f + g)0 = f 0 + g 0 , ( f )0 = f 0

O funcţie este constant¼

a dac¼
a şi numai dac¼
a derivata sa este zero

(ct)0 = 0 şi f 0 = g 0 , f = g + ct

Derivarea unui produs

(f g)0 = f 0 g + f g 0
Observaţie.
Dac¼
a una din funcţii este constant¼
a g = ct , atunci nu "merit¼
a" folosit¼
a formula de derivare a unui produs

(f ct)0 = f 0 ct + f (ct)0 = ct f 0
|{z}
0

este mai simplu s¼

a folosim direct liniaritatea

(f ct)0 = ct f

Derivarea unei fracţii

0
f f0 g f g0
=
g g2
Observaţie.
Dac¼
a funcţia f este constant¼
a f = ct , nu "merit¼
a" folosit¼
a formula de derivare a unei fracţii
0
z}|{
0
ct (ct)0 g ct g 0 g0
= 2
= ct 2
g g g
1 0 u0
este mai simplu s¼
a folosim direct liniaritatea şi derivarea de tip " u = u2 "
0
ct g0
= ct
g g2

Derivarea funcţiilor compuse

0
[f (g(x))] = f 0 (g(x)) g 0 (x)
Derivarea unei exponenţiale - puteri
0 g(x) 1
g(x) g(x)
[f (x)] = g(x) [f 0 (x)] + ln [g(x)] g 0 (x) [f (x)]

Derivatele funcţiilor elementare - Antiderivatele corespunz¼

atoare
citind de la stanga spre dreapta " ! " : funcţia f (x) are derivata = ....

f 0 (x) = ( ::::)

" " citind de la dreapta spre stanga : funcţia (...) provine prin derivare din f (x)

Z
f (x) = (::::)dx

2
Derivarea unei funcţii constante
(ct)0 = 0
Derivarea unei puteri
Z
1
(x )0 = x 1
, x = x 1
dx pentru 6= 0

cazuri particulare frecvent întâlnite

Z
0
(x) = 1 () x + ct = 1dx

Z
1 2
x2 )0 = 2x () x + ct = xdx
2
Z
p 1 p 1
( x)0 = p () 2 x + ct = p dx
2 x x
0 Z
1 1 1 1
= () + ct = dx
x x2 x x2
funcţia exponenţial¼
a
Z
1 x
(ax )0 = ax ln a () a + ct = ax dx
ln a
Z
(ex )0 = ex () ex + ct = ex dx

funcţia logaritm Z
1 ln x + ct1 , x > 0 1
(ln x)0 = () = dx
x ln( x) + ct2 , x < 0 x
funcţii trigonometrice Z
(sin x)0 = cos x () sin x + ct = cos xdx
Z
0
(cos x) = sin x () cos x + ct = sin xdx
Z
0 1 1
(tg x) = () tg x + ct = dx
cos2 x cos2 x
0 Z
1 1 1 1
= 2 () + ct = dx
tg x sin x tg x sin2 x
Z
1 1
(arcsin x)0 = p () arcsin x + ct = p dx
1 x2 1 x2
Z
1 1
(arccos x)0 = p () arccos x + ct = p dx
1 x2 1 x2
Z
1 1
(arctg x)0 = () arctg x + ct = dx
1 + x2 1 + x2

Pentru calcul de antiderivate.

Integrarea prin p¼
arţi Z
"integrala" unui produs A(x) B(x)dx , se poate "reduce" la integrala altui produs obţinut :
una din funcţii se deriveaz¼
a, iar cealalt¼
a se integreaz¼
a

de exemplu:

3
 i) A(x) se deriveaz¼
a , iar B(x) se integreaz¼
a
Z Z Z Z
i) A(x) B(x)dx = A(x) B(x) A0 (x) B(x) dx

sau
ii) A(x) se integreaz¼
a , iar B(x) se deriveaz¼
a
Z Z Z Z
ii) A(x) B(x)dx = A(x) B(x) A(x) B 0 (x)dx

Schimbarea de variabil¼
a (i)
Z Z
0
i) f (u(x)) u (x)dx = f (y)dy , y = u(x)

Zb u(b)
Z
0
f (u(x)) u (x)dx = f (y)dy , y = u(x)
a u(a)

v
a (ii) x = v(t) , v bijectiv¼
Schimbarea de variabil¼ a [a; b] [c; d] , a = v(c) , b = v(d)

Zb Zd
ii) f (x)dx = f (v(t)) v 0 (t)dt
a c

Funcţii elementare (reale)

Funcţia putere , exponent natural, continu¼

a şi derivabil¼
a pe R

xn : R ! R

Funcţie raţional¼
a (raport de polinoame) continu¼ a şi derivabil¼
a pe R cu excepţia r¼
ad¼
acinilor numitorului
Q(x) = 0
P (x)
: Rn fx , Q(x) = 0g ! R
Q)x)
În particular
1
: Rnf0g! R
x
p p
Funcţia radical de ordin par 2n , continu¼
a pe [0; +1) , derivabil¼
a pe (0; +1)
p
x : [0; +1) ! [0; +1)
p p
Funcţia radical de ordin impar 2n+1 , 3 continu¼
a pe R , derivabil¼
a pe Rnf0g
p
3
x:R!R

Funcţia putere , exponent real 6= 1 continu¼

a şi derivabil¼
a pe (0; +1)

x1=3 : (0; +1) ! (0; +1)

Observaţie.
p
Funcţia putere x1=3 pşi funcţia radical 3 x coincid numai pentrup x > 0
3
- funcţia radical 3
x are sens şi pentru numere negative : 1= 1

4
 - funcţia putere x1=3 are sens numai pentru numere pozitive x > 0

a exp(x) = ex continu¼
Funcţia exponenţial¼ a şi derivabil¼
a pe R

ex : R ! (0; +1)

Funcţia logaritm ln x continu¼

a şi derivabil¼
a pe (0; +1)

ln x : (0; +1) ! R

Funcţii trigonometrice
- sin x continu¼a şi derivabil¼
a pe R , inversabil¼
a pe [ 2:2]

sin x : R ![ 1; 1] , sin x : [ : ] ! [ 1; 1]
2 2
- cos x continu¼
a şi derivabil¼
a pe R , inversabil¼
a pe [0: ]

cos x : R ![ 1; 1] , cos x : [0: ] ! [ 1; 1]

- tg x continu¼ a pe Rnf (2k+1)

a şi derivabil¼ 2 , k 2 Zg , inversabil¼
a pe ( 2:2)

- arcsin x continu¼
a pe [ 1; 1] , derivabil¼
a pe ( 1; 1)

arcsin x : [ 1; 1] ! [ : ]
2 2
- arccos x continu¼
a pe [ 1; 1] , derivabil¼
a pe ( 1; 1)

arccos x : [ 1; 1] ! [0: ]

- arctg x continu¼
a şi derivabil¼
a pe R

arctg x : R ! ( : )
2 2

Funcţii trigonometrice - Propriet¼

aţi

sin2 x + cos2 x = 1
cos 2x = cos2 x sin2 x = 2 cos2 x 1 = 1 2 sin2 x
1 + cos 2x 1 cos 2x
cos2 x = , sin2 x =
2 2
sin 2x = 2 sin x cos x
Transform¼
ari
cos(a + b) = cos a cos b sin a sin b
sin(a + b) = sin a cos b + cos a sin b
- sume în produs
a+b a b
sin a + sin b = 2 sin cos
2 2
a+b a b
cos a + cos b = 2 cos cos
2 2
a+b b a
cos a cos b = 2 sin sin
2 2

5
- produs în sume (se citesc de la dreapta spre stanga egalit¼
aţile anterioare)
1
sin a cos b = [sin(a + b) + sin(a b)]
2
1
cos a cos b = [cos(a + b) + cos(a b)]
2
1
sin a sin b = [cos(a b) cos(a + b)]
2
Funcţii trigonometrice inverse

arcsin x + arccos x = pentru orice x 2 [ 1; 1]

2
1
arctg x + arctg = pentru orice x > 0
x 2
1
arctg x + arctg = pentru orice x < 0
x 2

Funcţii trigonometrice - de…niţie "geometric¼

a"
Unghiuri m¼
asurate ca arce de cerc , cerc cu raza = 1

π π/2

2π

1 cerc complet 2
1/2 cerc = semicerc
1/4 cerc = 1/2 semicerc = sfert de cerc =2 (unghi drept)
1/2 semicerc =4
1/3 semicerc =3
Funcţiile sin , cos , tg de…nite geometric

6
 B2

α
C C2 A2
A B1

C1 A1

AB AC AB
sin = , cos = , tg =
BC BC AC
Dac¼
a unghiul ! 0 , atunci A1 B1 ! 0 şi deci
sin 0 = 0 , iar din sin2 0 + cos2 0 = 1 deducem cos 0 = 1
Dac¼
a unghiul ! =2 , atunci C2 A2 ! 0 şi deci
cos 2 = 0 , iar din sin2 2 + cos2 2 = 1 deducem sin 2 = 1

sin 0 = 0 , cos 0 = 1 ,=1 sin

, cos = 0
2 2
Putem obţine unghiul 4 considerând un p¼ atrat şi o diagonal¼a a p¼
atratului.
Dac¼
a latura p¼
atratului are lungime
p 1 , atunci
p (conform teoremei lui Pitagora)
diagonala are lungime = 12 + 12 = 2

2
1

π/4

şi obţinem valorile corespunz¼

atoare pentru sin , cos , tg
1 1
sin =p , cos =p , tg =1
4 2 4 2 4

7
Putem obţine unghiul 3 considerând un triunghi echilateral ABC şi o în¼
alţime ( median¼
a) AD

π/6
1
3
2

π/3
B C
1/2 D

Dac¼
a latura AB = 1 , atunci BD = 1=2 şi conforma teoremei lui Pitagora
r p
p 1 3
AD = AB 2 BD2 = 1 =
4 2
şi obţinem valorile corespunz¼
atoare pentru sin , cos , tg
p p
1 3 1 3 1 p
sin = , cos = , tg = p , sin = , cos = , tg = 3
6 2 6 2 6 3 3 2 3 2 3

Funcţii trigonometrice - de…nite ca sume de serii de puteri

X1
( 1)n 2n+1 x x3 x5 x7
sin x = x = + + :::
n=0
(2n + 1)! 1! 3! 5! 7!
X1
( 1)n 2n x2 x4 x6 x8
cos x = x =1 + + + :::
n=0
(2n)! 2! 4! 6! 8!

În aceast¼
a form¼
a, este mai uşor de observat c¼
a

sin 0 = 0 , cos 0 = 1

8
 Formule Algebrice

a2 b2 = (a b)(a + b)
a + b = (a + b)(a2
3 3
ab + b2 )
an bn = (a b)(an 1
+ an 2
b + :::abn 2
+ bn 1
)
n n 1 n 2
x 1 = (x 1)(x +x + :::x + 1)
1 xn+1
1 + x + x2 + :: + xn = pentru x 6= 1
1 x

Num¼
arul a 2 R este r¼
ad¼
acin¼
a de ordin k pentru polinomul P (x) dac¼
a şi numai dac¼
a

P (x) = (x a)k Q(x) şi Q(a) 6= 0

sau echivalent

P (a) = 0 , P 0 (a) = 0 , P 00 (a) = 0 , .... , P (k 1)

(a) = 0 şi P (k) (a) 6= 0

Observaţie.
A
Scrierea sub form¼
a de fracţie B = C reprezint¼
a de fapt relaţia A = B C
Pentru A = 1 , interpret¼ am relaţia B C = 1 în sensul c¼
a B şi C sunt inversabile.
( B este inversul lui C şi C este inversul lui B )
a B = 0 , atunci A = B C este posibil¼
Dac¼ a numai dac¼a A=0,
dar relaţia 0 = 0 C este adev¼ arat¼
a pentru orice C 2 R
prin urmare "fracţia" 00 nu reprezint¼a un anumit num¼ a " 00 " nu are sens
ar unic , se spune c¼
a A 6= 0 şi B = 0 relaţia 0 6= A = 0 C = 0 este fals¼
Dac¼ a.
A
Aceste observaţii simple, justi…c¼
a de ce anume o fracţie de tip " 0 " nu are sens.