SET 02

Paradigme
și filtre de percepţie

LUL
CAPITO

01 13 EXPLORE
knowing yourself
 SET 02

Paradigme
și filtre de percepţie

Cum percepem lumea?

Mintea noastră înregistrează versiuni proprii ale experienţelor pe care le trăim.

Aceste versiuni conţin doar anumite elemente din realitatea obiectivă, selectate în
mod automat în funcţie de: interese, dorinţe, valori, experienţele anterioare similare
sau complementare, volumul de cunoștinţe despre context, subiect, participanţi,
starea de sănătate, gradul de atenţie, ceilalţi participanţi la eveniment, emoţia
momentului sau emoţia faţă de ceilalţi etc. Noi privim lumea printr-o fereastră.
Culoarea, compoziţia, grosimea sticlei și mărimea și forma ferestrei determină cum
arată imaginea percepută.
Versiunile acestea se numesc paradigme și reprezintă tiparele pe care noi le
folosim pentru a percepe și a da sens experienţelor noastre.

Astfel, fiecare dintre noi trăiește într-o lume-creaţie-proprie, individuală, diferită de

cea a oricărui alt om.

Un exemplu din viaţa de zi cu zi

Aţi remarcat că o poveste a unei întâmplări reale se transformă mai mult
sau mai puţin cu fiecare ocazie când este spusă, iar cel care o spune uneori
nici nu realizează această transformare? Transformarea provine mai mult
din faptul că în timpul dintre momentele când este spusă, elementele sale
componente sunt recombinate cu alte informaţii din memoria povestitorului
și mai puţin din faptul că acesta își dorește să transforme povestea.

Putem să definim versiunile noastre de realitate ca fiind filme. “Filmul” nostru

trebuie să aibă întotdeauna sens pentru noi. Orice întâmplare care nu se potrivește
cu firul poveștii, alertează imediat un editor intern. Fără ca noi să ne dăm seama,
editorul nostru intern determină ce rămâne în varianta finală, ce se taie și ce se
editează, rezolvând orice conflict între informaţiile contradictorii.

Un exemplu din viaţa de zi cu zi

Aţi participat la un eveniment împreună cu câţiva dintre prietenii voștri. A
doua zi, împărtășiţi impresii despre respectivul eveniment. Pe măsură ce
fiecare povestește ce i-a plăcut sau nu i-a plăcut, constataţi că unele lucruri
nu vă amintiţi să se fi întâmplat sau ca unele obiecte să fi fost prezente,
deși, așa cum arată materialul video sau foto de la eveniment, ele chiar au
fost acolo sau s-au întâmplat.

EXPLORE
knowing yourself
14 01 Lumea mea
Paradigme și filtre de percepție
 SET 02

Paradigme
și filtre de percepţie

Calitatea versiunilor de realitate pe care le reţinem este diferită. Unele versiuni

se potrivesc mai bine cu experienţele noastre, drept urmare creează acţiuni mai
eficiente.

Un exemplu din viaţa de zi cu zi

Intelectual, poţi înţelege că a frâna pe o suprafaţă alunecoasă nu este
potrivit, ci chiar potenţial periculos, însă dacă nu ai suficient de multă
experienţă practică, primul instinct va fi tot acela de a frâna. Povestea
interioară nu este încă suficient de apropiată de realitatea obiectivă, cât să
o poată interpreta eficient și rapid.

FILTRE DE PERCEPŢIE

● Valori Văz ⊲
● Educaţie Auz ⊲
● Credinţe Miros ⊲
● Emoţii Gust ⊲
● Situaţie socială Simţ Tactil ⊲
● Așteptări
● Experienţe anterioare

01 Lumea mea 15 EXPLORE

knowing yourself
Paradigme și filtre de percepție
 SET 02

R TA M ENT
E C OMPO
GÂND EMOȚI ACȚIUN E

TRECUT / PREZENT / VIITOR PREZENT

Există în toate momentele. Simţim Ceea ce vede restul lumii la noi.

acum, ne și aducem aminte din trecut
sau anticipăm emoţii din viitor. Punctul de interacţiune cu ceilalţi.

Sunt prezente în toate interacţiunile Mecanismul de interacţiune cu ceilalţi.

interumane.
Ceilalţi le atribuie un sens, prin
Nu se văd! interpretarea bazată pe paradigmele
lor (nu ale noastre).
Sunt în continuă (re)organizare.
Modul cum sunt interconectate este Nu acţiunea noastră, ci interpretarea
mai important decât ele în sine. ei (sensul atribuit) generează reacţia/
răspunsul celorlalţi.
De cele mai multe ori, sunt presupuse
din partea celor care ne observă
acţiunile/ comportamentele pe baza
procesului de inferenţă.

A ști (a cunoaște) este irelevant dacă lipsește transpunerea în acţiune!

Ceea ce faci cu ce știi este mai important decât faptul că știi!

EXPLORE
knowing yourself
16 01 Lumea mea
Paradigme și filtre de percepție
 SET 02

Cum luăm decizii: Scara inferenţei

Noi trăim sub influenţa unor paradigme relativ comune:

1. Fiecare dintre noi are impresia că ceea ce credem noi reprezintă adevărul
2. Tindem să credem că adevărul este evident
3. Suntem deseori foarte convinși că ceea ce credem noi este fundamentat pe date reale
4. Avem o mare încredere în abilitatea noastră de a percepe lumea înconjurătoare,
astfel noi credem că datele pe care le selectăm sunt datele reale

SCARA INFERENŢEI (C. Argyris) – un model care descrie procesul mental

prin care trecem de la datele observabile la decizii.

acţiune
credinţe / certitudini
concluzii
ipoteze / presupuneri / atribuirea unui înteles / sens / conotaţie
date selectate / experienţe selectate
date reale / experienţe

Atunci când acest proces este minim perturbat prin selecţia datelor, organizarea
sau interpretarea lor, putem ajunge la decizii și/sau acţiuni eronate.

La ce ne poate folosi Scara inferenţei în viaţa de zi cu zi?

a) A deveni mai conștienţi despre propriul mod de a gândi și concluziona (analiză
interioară)
b) A face modul nostru de gândire mai vizibil pentru ceilalţi (comunicare)
c) A adresa întrebări despre modul de gândire al celorlalţi (adresare de întrebări)

Exemplu practic:
În cazul în care observi diferenţe de percepţie despre un set
de fapte și date, poţi să (te) întrebi:
Care sunt datele observabile din spatele acestei afirmaţii?
Suntem cu toţii de acord că acestea sunt informaţiile corecte?
Îmi poţi spune cum ai ajuns la această concluzie?
Cum am ajuns de la aceste date la această concluzie?
Când tu ai spus « ....................... » , ai vrut să spui « ....................... »?

01 Lumea mea 17 EXPLORE

knowing yourself
Paradigme și filtre de percepție
 SET 02

Erori (biasuri) de gândire

Deciziile pe care le luăm și acţiunile pe care le întreprindem rezultă în urma selecţiei,
organizării și interpretării informaţiilor despre noi și ceilalţi, în anumite contexte.
În oricare dintre aceste etape, o serie de erori pot apărea. Astfel, putem face o
eroare de selecţie de informaţie sau putem face o eroare de interpretare.

De exemplu:
Eroare de interpretare: dacă eu am o părere proastă despre mine, voi avea
tendinţa să iau foarte personal o cerere de schimbare de comportament
sugerată de un coleg.
Eroare de selecţie: dacă am o părere exagerat de bună despre mine, voi
avea tendinţa să ignor propunerile de schimbare de comportament venite
din partea celorlalţi.

In prezent există peste 180 de biasuri cognitive (prejudecăţi)

identificate și denumite.

Câteva exemple frecvent

întâlnite în viaţa noastră cotidiană sunt:
● Suntem influenţaţi de orice este mai evident (ex. ”persoanele
cu handicap locomotor” vs. ”Soldatul Mihai care în urma misiunii
a rămas paralizat pe partea dreaptă”)
● Ne atașăm de prima noastră impresie
● Presupunem că ceilalţi sunt asemănători cu noi
● Ne judecăm pe noi mai favorabil decât îi judecăm pe ceilalţi
● Favorizăm mai degrabă impresiile negative decât cele pozitive

Notează mai jos exemple de erori de gândire pe care acum le conștientizezi:

EXPLORE
knowing yourself
18 01 Lumea mea
Paradigme și filtre de percepție