Seria de conferințe „ReCreația conștientǎ” (realizator: Pop Steluța-Zvetlana)

Conferința nr. 4: „Sǎ mǎ prezint: Sunt mintea!” (septembrie 2020)

Ziua a 4-a
o Care sunt propriile noastre limitǎri și cum ne putem schimba
programele mentale?

Limitǎrile minții și schimbarea

programelor mentale!

https://www.facebook.com/dorian.ramirez.54390/videos/126836635643275/ Mundo de
celulares…
Programe moștenite și programe achiziționate prin instruire!
 În general, se admite cǎ lumea vie ȋși desfǎșoarǎ activitatea ȋn baza a douǎ feluri de
procese - ȋnnǎscute și achiziționate ȋn timpul vieții.
Programele transmise ȋn mod ereditar conțin depozitatǎ ȋn ele experiența speciei noastre,
iar ȋn explicarea genezei lor se admite cǎ apar odatǎ cu specia, ca expresie a unor condiții de
mediu repetabile. Pe de altǎ parte, omul este o ființǎ instruibilǎ, care ȋși poate forma
conduite noi prin educație, iar dezvoltarea civilizației a fost posibilǎ tocmai grație acestei
ȋnsușiri. Dintre programele achiziționate, ȋn care intervin elemente cu coloraturǎ ,,raționalǎ”,
și cele transmise ȋn mod ereditar, cu caracter instinctiv, ultimele ȋndeplinesc cel mai bine
scopurile speciei și mai puțin pe cele ale individului. De aceea sunt automate, obligȃnd
purtǎtorul sǎ le execute ȋntocmai, indiferent de obstacolele care i se opun.

1
Cine ne influențeazǎ ,,Karma” ?

Cine ne influențeazǎ ,,Karma”?

Memorǎm 
Aplicǎm 
Personalizǎm 
Repetǎm 
Experiența devine parte a
modului nostru de a fi!

Sentiment nou ↔
Experiențe 
Experiențǎ nouǎ
Sentimente și emoții
Concluzie: Sistemul Cunoașterea pentru
subconștient! Noi! minte, experiența
pentru corp!

În faza de ȋnvǎțare, memorǎm informații și/sau moduri de abordare a unor situații noi. Apoi
aplicǎm ceea ce am ȋnvǎțat. Ne propunem sǎ personalizǎm, sǎ demonstrǎm, sǎ ne adaptǎm
comportamentul. Cu fiecare nou sentiment avem o experiențǎ nouǎ, iar sentimentele și
emoțiile sunt produsul final al experiențelor prin care trecem.
 Cu alte cuvinte, cunoașterea este pentru minte, ceea ce reprezintǎ experiența
pentru corp!
Cum o singurǎ experiențǎ nu este suficientǎ, o repetǎm pȃnǎ cȃnd experiența devine parte a
modului nostru de a fi și e stocatǎ ȋn sistemul subconștient. Așadar, cine ne influențeazǎ
,,Karma”? Rǎspunsul corect este: sistemul subconștient, adicǎ ,,noi”!
 Tot ce apare ȋn viața noastrǎ (,,bun” sau ,,rǎu”) este creat de noi, este atras de noi și
trebuie sǎ ne asumǎm responsabilitatea 100% pentru viața pe care o trǎim!
Vechiul mod de gȃndire sau cum am ales sǎ ne anulǎm propria putere !
Gȃndurile pozitive pot vindeca, cele negative pot manifesta realitǎți nedorite, iar psihologii
estimeazǎ cǎ 70% dintre gȃndurile noastre sunt negative și redundante. Ei bine,
subconștientul poate funcționa și cu programe eronate!

 Prin repetiție, gȃndurile și sentimentele autolimitative se transformǎ ȋn

obișnuințe, producȃnd șabloane mentale.
Le recunoașteți?,,Suntem slabi și neajutorați! Doar medicamentele mǎ pot ajuta sǎ mǎ fac
bine! Ești mult prea ȋn vȃrstǎ sǎ te cǎsǎtorești! Este prea tȃrziu sǎ mergi la facultate! Nu te
poți descurca singur! Ești femeie!” Toate acestea și multe altele fac parte din modul nostru
vechi de gȃndire; sunt barierele limitative autoimpuse, care ne anuleazǎ propria putere. Astfel,
am ajuns sǎ vorbim despre percepții. Acestea sunt foarte importante, deoarece reprezintǎ mai
mult decat niște simple gȃnduri din mintea noastrǎ: sunt credințe care pǎtrund ȋn fiecare

2
celulǎ și ne modeleazǎ ȋn mod direct biologia, comportamentul, experiențele și
caracterul vieții. Sǎ vedem care sunt sursele principale ale percepțiilor:
1. programarea geneticǎ (instinctele);
2. amintirile din subconștient;
3. acțiunile minții conștiente de sine.
Multe dintre defectele și calitǎțile noastre - acele pǎrți din noi care ne reprezintǎ - pot fi
atribuite percepțiilor familiale și culturale introduse ȋn mintea noastrǎ, ȋnainte de vȃrsta de 6
ani. Percepțiile programate, dobȃndite ȋn acești ani de dezvoltare, sunt ȋn mare mǎsurǎ
responsabile pentru problemele de sǎnǎtate și de comportament de la maturitate!

Percepțiile corecte ȋncurajeazǎ succesul!

Este important cum te percepi tu!

Cum natura percepțiilor influențeazǎ ȋntr-o mare mǎsurǎ soarta vieților noastre, percepțiile
greșite pot fi fatale. Gȃndiți-vǎ la o persoanǎ cu anorexie. Deși cei din jur percep cǎ
individul este foarte slab, el vede ȋn oglindǎ o persoanǎ grasǎ. Folosind aceastǎ viziune
distorsionatǎ, creierul anorexicului cautǎ armonia, exprimatǎ de potrivirea dintre
percepțiile minții și experiența pe care o trǎiește.
 Pentru a demonstra acest lucru, ȋn timpul ședințelor colective de hipnozǎ, un
voluntar din public este invitat pe scenǎ, este hipnotizat și i se cere sǎ ia ȋn mȃnǎ un
pahar cu apǎ, despre care i se spune cǎ are sute de kilograme. Cu aceastǎ informație
greșitǎ, mintea subiectului crede cǎ este așa, chiar dacǎ paharul nu cȃntǎrește atȃt. Ea
transmite, ȋn același moment, semnale contradictorii cǎtre mușchii folosiți pentru a
ridica paharul și cǎtre cei folosiți pentru a pune paharul jos. Acesta este un exercițiu
izometric, ȋn care 2 grupuri de mușchi acționeazǎ cu forțe egale unul ȋmpotriva
celuilalt, ceea ce face sǎ nu existe mișcare, ci doar efort. Apropo, ȋți amintești cum
ai reușit sǎ-l ȋmpiedici pe prietenul tǎu sǎ se ridice de pe scaun, folosindu-te de ,,forța”
unui singur deget?

 ,,A crede ȋnseamnǎ a vedea”, pentru cǎ celulele, țesuturile și organele noastre

nu pun la ȋndoialǎ informațiile transmise de sistemul nervos. Ele rǎspund cu

3
 aceeașii promptitudine și la percepțiilețiile exacte, favorabile vieț
vieții și la
percepțiile
țiile greșite,
greș autodistructive.

 Concluzi
Concluzie! Percepțiile corecte ȋncurajeazǎ succesul și ȋmbunǎtǎțesc
starea de sǎnǎtate,
s iar percepțiile greșite pun ȋn pericol supraviețuirea
și precipitǎ apariția
apariț bolii.

Exemplu: ,,Pianul este doar extensia corpului meu

Exemplu meu”, a spus
Nobuyuki
uyuki Tsujii, unul dintre pianiștii
piani tii geniali ai timpurilor noastre.
Tehnica sa este desǎvȃrșitǎ,
des iar complexitateaea pieselor executate
reprezint un motiv ȋn plus ca noi sǎ fim fermecaț
reprezintǎ fermecați de magia care se
scurge prin degetele sale. Cu toate acestea, Nobuyuki Tsujii este orb
orb!

https://www.youtube.com/watch?v=wbAoeZZvntk Nobuyuki Tsujii -

La Campanella - BBC Proms 2013 辻井伸行さん さん プロムス2013
アンコー
アンコール

Ne jucǎm ȋmpreunǎ !
(1) Un exercițiu
țiu de ȋncǎlzire sau sǎ fim atenți
atenț la stele!

Unul dintre
intre vechile teste care-i
care amuzǎ mereu pe psihologi este cel al stelei inverinversate. Pentru
a-l realiza, roagǎǎ un prieten sǎ copieze contururile unei stele, trecȃnd
nd peste ele cu un creion.
Cronometreazǎ-l și numǎrǎ greșelile
greș pe care le face. Acum, plaseazǎǎ o oglindǎ ȋn spatele foii
de hȃrtie și acoperǎ desenul ca ȋn fotografia prezentatǎ mai sus, ȋn așa
șa fel ȋncȃt prietenul tǎu sǎ
nu poatǎǎ vedea ceea ce face decȃt
dec uitȃndu-se ȋn oglindǎ. Este te deja mai dificil pentru el; ȋi ia
mai mult timp și face cȃteva greșeli.
greș
 Coordonarea ochi-mȃnǎ
ȃnǎ este puțin stȃnjenitǎ!

4
Dacǎ ȋn același timp cȃnd realizeazǎ aceastǎ stea inversatǎ ȋi ceri sǎ spunǎ o poezie sau sǎ
rezolve cȃteva
ȃteva adunǎri simple, vei constata cǎ are nevoie de mai mult timp și face mai multe
greșeli.
șeli. Ca sǎ vǎ amuzați, poți sǎ le ceri unor prieteni sǎ realizeze steaua inversatǎ chiar la
ȋnceputul unei petreceri. Dupǎǎ ce au bǎut douǎ sau trei pahare de alcool, cerecere-le sǎ o facǎ din
nou .. Timpul de executare și numǎrul greșelilor vor fi elocvente șii probabil vor ȋnțelege
reale La sfȃrșitul petrecerii poții reface testul, de data
mai bine cǎ efectele alcoolului sunt reale.
aceasta, cu cei care ȋi mai pot face fațǎ .
 Concluzia? Nu este ușor
șor sǎ ne concentrǎm
concentrǎm eforturile asupra mai mu multor sarcini ȋn
același
și timp, pentru cǎ trebuie sǎ ne ȋmpǎrțim resursele ȋn funcție de dificultǎțile
prelucrǎrilor cerute - ceea ce sporește timpul de execuție
ție și numǎ
numǎrul greșelilor -, cu
ȋn mod automat (ca ȋn
atȃt mai mult ȋn cazul unei activitǎți care nu este realizatǎ ȋn
exemplul nostru!).

(2) Cȃnd
ȃnd singuri ne impunem constrȃngeri!
constrȃ
Pentru cǎ deja ne-am fǎcut ȋncǎlzirea, haideți sǎ simplificǎm
simplificǎ exercițiul
iul anterior.
 Soluție inteligentǎ!! Realizȃnd
Realiz un cerc frumos, prietenul tǎu ingenios va uni cu o
singurǎ linie punctul de plecare cu punctul de sosire !! Astfel, nu va face dec
decȃt o
singurǎ greșealǎ
șealǎ și va rezolva rapid exercițiul propus. În
Î plus, chiar dacǎ se aflǎ sub
influența
ța alcoolului, performanța lui se va menține
men .

 Ideea este corectǎ,

corect pentru cǎ ȋn cerința exercițiului nu existǎ nimic care
sǎ-l ȋmpiedice sǎ procedeze astfel! Cu toate acestea, puțini
țini vor fi cei care se
gȃndesc
ndesc la o astfel de rezolvare,
re pentru cǎ, la nivel inconștient,
știent, ȋȋn rezolvarea
problemelor care ne sunt
su prezentate ne impunem constr constrȃngeri, nu vedem
soluțiile
țiile cele mai eficiente, fiindcǎ nu reușim ȋntotdeauna sǎ privim
problemei Însușii faptul de a propune cuiva o ,,pr
ansamblul problemei. ,,problemǎ” ne
determinǎǎ sǎ ne imaginǎm cǎ e vorba despre ceva complicat, ccǎ trebuie sǎ ne
gȃndim
ȃndim mult pentru a reuși s-o
s rezolvǎm.

 Acest fapt poate fi ilustrat ȋn amuzante. De

n mai multe feluri amuzante
exemplu, roagǎ-l
roag pe prietenul tǎu sǎ facǎ un dreptunghi cu trei llinii. Se
va gȃndi
ȃndi un moment, va ȋncerca sǎ realizeze probabil unul sau dou douǎ
desene, dar va abandona rapid. Rareori se va gȃndi
ȃndi cineva sǎ facǎ pur șși
simplu
plu acest desen sau ceva care sǎ-i
s semene:

(3) Și mai multe limite imaginare care ne limiteazǎ !

Bazȃndu-se parțial pe ,,legea ȋnchiderii” pe care am ilustrat-oo deja, o alt
altǎ problemǎ foarte
cunoscutǎǎ psihologilor aratǎ ȋn ce mǎsurǎ ne impunem constrȃngeri ngeri care nu exist
existǎ.
Problema de fațǎ
țǎ este foarte simplǎ: ,,Cum unim aceste nouǎ puncte cu doar patru linii fǎrǎ sǎ
ridicǎm creionul de pe foaia de hȃrtie?”
h

5
Aproape nimeni nu reușește sǎ rezolve aceastǎ problemǎ, deși soluția existǎ . De ce? În
primul rȃnd, ne gȃndim mai ales la linii orizontale și verticale, fǎrǎ sǎ ne treacǎ prin minte cǎ
am putea folosi și liniile oblice. În al doilea rȃnd, considerǎm cǎ fiecare linie trebuie sǎ
porneascǎ și sǎ se termine ȋntr-un punct, astfel ȋncȃt nu ne gȃndim sǎ ieșim din ceea ce ne
apare ca fiind un pǎtrat format din cele nouǎ puncte. Fǎrǎ aceste constrȃngeri, pe care
singuri ni le impunem, soluția este evidentǎ !

 Acum, vǎ rog sǎ vǎ gȃndiți la copiii pe care adulții ȋi constrȃng ȋn aceastǎ perioadǎ sǎ

stea ȋntr-un perimetru foarte clar delimitat, sǎ se joace doar cu anumite jucǎrii, sǎ nu se
apropie de ceilalți copii decȃt pȃnǎ la o anumitǎ distanțǎ. Cum credeți cǎ vor gȃndi ei,
atunci cȃnd vor fi la rȃndul lor adulți? Vor putea sǎ iasǎ dintr-un pǎtrat imaginar?
Cȃteva studii simpatice sau mai puțin simpatice, din care ȋnvǎțǎm !
(1) ,,Dacǎ nu ai la dispoziție decȃt un ciocan, atunci totul ȋn jur devine cui” sau cum
ne pot limita tiparele mentale la un singur mod de gȃndire !
Experimentul lui Luchins a fost unul dintre primele care au demonstrat cum ne putem pricopsi
cu un tipar mental și cum am putea scǎpa de el (Luchins, 1947).
 Experimentul original! Deoarece tiparele mentale apar adesea ȋn cazul problemelor
de matematicǎ, Luchins le-a folosit pentru a demonstra ideea esențialǎ a acestui
fenomen. El a utilizat douǎ grupuri de studenți. La ȋnceput, Luchins le-a dat spre
rezolvare studenților o problemǎ de genul: ,,Avem un borcan gol de 29 litri și un alt
borcan gol de 3 litri. De asemenea, existǎ o fȃntȃnǎ, din care putem scoate sau ȋn care
putem turna apǎ. Trebuie sǎ obținem exact 20 de litri de apǎ. Cum procedǎm?”.

 Iatǎ cum a descris Luchins soluția pentru subiecții care nu s-au descurcat:
,,Umpleți borcanul de 29 de litri. Turnați 3 litri ȋn borcanul mai mic, lǎsȃnd 26
6
 de litri ȋn cel mare. Goliți borcanul de 3 litri și umpeți-l din nou. În borcanul
mare rǎmȃn 23 de litri. Umpleți din nou borcanul de 3 litri și ȋn borcanul mare
rǎmȃn cei 20 de litri ceruți de problemǎ”.

 Ce legǎturǎ are aceastǎ problemǎ de matematicǎ cu psihologia? Pǎi, mai

departe, studenții din primul grup au primit spre rezolvare ȋncǎ opt
probleme . Primele cinci au folosit aceleași borcane ipotetice cu apǎ, iar
soluția a fost aproximativ aceeași ca la problema prezentatǎ mai sus - umplerea
borcanului mai mare, apoi turnarea apei ȋn borcanul mai mic pȃnǎ la obținerea
cantitǎții dorite. Lucrurile s-au complicat atunci cȃnd studenții din primul grup
au ajuns la problemele 7, 8 și 9. Problemele 7 și 8 puteau fi rezolvate prin
aceeași abordare, dar exista și o soluție mai simplǎ. Problema 9 nu putea fi
rezolvatǎ ȋn același mod: trebuia utilizatǎ o metodǎ diferitǎ. Pe de altǎ parte,
studenții din cel de-al doilea grup au primit spre rezolvare doar
problemele 7, 8 și 9 !

 Ce s-a ȋntȃmplat? Primul grup de studenți, care a folosit ȋn mod

repetat aceeași abordare, a ȋntȃmpinat dificultǎți la rezolvarea
problemelor 7 și 8, cu toate cǎ cele douǎ ȋntrebǎri erau mai ușoare decȃt
primele cinci, deja rezolvate! În plus, aceluiași grup i-a luat mai mult
timp pentru rezolvarea problemei 9, deoarece era necesarǎ o abordare
diferitǎ de cea utilizatǎ pȃnǎ atunci. Studenții din primul grup au
rǎmas ,,blocați” ȋntr-un tipar mental, iar pentru a rezolva o
problemǎ nouǎ, au aplicat ceea ce funcționase ȋn cazul problemelor
vechi! Studenților din cel de-al doilea grup nu li s-a oferit ocazia sǎ
se ,,blocheze” și au rezolvat problemele 7, 8 și 9 (care pentru ei au
fost doar ȋntrebǎrile 1, 2 și 3) mult mai rapid decȃt primul grup!

 Sǎ ȋncercǎm și noi! Vom reproduce fenomenul ,,tiparului mental” ȋntr-un mod mai
interesant. Vom folosi o ,,imagine ambiguǎ”: broscuțǎ/cǎluț !

Hocus-pocus! Și…
Broscuța cea Un cǎluț
fermecatǎ nǎzdrǎvan

devine

7
 Vom induce unui grup de oameni tendința de a vedea ȋn aceastǎ imagine o broscuțǎ,
iar un alt grup va vedea ȋn ea un cǎluț. Iatǎ de ce avem nevoie: 2 grupuri de
participanți; 10 imagini ale unei broscuțe simpatice (!); imaginea cu broscuța/cǎluț
(a 11-a imagine); 10 imagini cu un cǎluț drǎguț (!).
Cum procedǎm?
Grupul A:
 Pasul 1: Spune-le ,,subiecților” cǎ urmeazǎ sǎ le arǎți 10 imagini, apoi o sǎ-i
ȋntrebi ce cred cǎ reprezintǎ cea de-a 11-a imagine.
 Pasul 2: Așeazǎ pe rȃnd ȋn fața lor imaginile reprezentȃnd broscuțe. Așteaptǎ
5 secunde ȋnainte de a pune pe masǎ urmǎtoarea imagine.
 Pasul 3: Înainte de a le prezenta ultima imagine, cu broscuța/cǎluț, spune-le cǎ
le vei arǎta o imagine care, la ȋnceput, s-ar putea sǎ parǎ neclarǎ, dar sǎ se uite
la ea și sǎ ghiceascǎ ce reprezintǎ.

Grupul B: Procedeazǎ la fel, dar de data aceasta folosește imaginile reprezentȃnd

cǎluți.

Rezultatele! Repetarea imaginilor cu broscuțe sau cǎluți le va induce

,,subiecților” un anumit tipar mental. Ar trebui sǎ descoperi cǎ ,,subiecții” care au
vǎzut imaginile cu broscuțe au identificat ȋn imaginea ambiguǎ broscuța, și viceversa.

De ce conteazǎ? Pentru cǎ (!): ,,Nu poți rezolva o problemǎ de la același nivel de

conștiințǎ care a creat-o. Trebuie sǎ ȋnveți sǎ vezi lumea din altǎ perspectivǎ” (Albert
Einstein).

 Cum ,,spargem” tiparul mental? Probabil cǎ metoda cea mai bunǎ este aceea
de a face o plimbare. Sau… ,,noaptea e un sfetnic bun!”. Cȃnd reușești sǎ te
detașezi un timp de problemǎ, creierul se ,,relaxeazǎ”, așa cǎ o vei putea
aborda dintr-o perspectivǎ complet diferitǎ.

(2) Atunci cȃnd strǎdaniile nu conteazǎ sau… ,,Gata, mǎ dau bǎtut!” .

De ce ne simțim, din cȃnd ȋn cȃnd, ,,deprimați”? Putem sǎ ne ameliorǎm starea, atunci cȃnd ne
simțim așa? Dacǎ ați ȋncercat ȋn trecut sǎ ieșiți dintr-o situație dificilǎ și nu ați reușit, este oare
posibil sǎ abordați o nouǎ ȋmprejurare dificilǎ cu un sentiment de neajutorare? Ați ,,ȋnvǎțat sǎ
fiți neputincioși”? Dacǎ da, este posibil sǎ existe o modalitate prin care v-ați putea simți mai
puțin neajutorați? Poate cǎ aveți nevoie ȋn prezent de cȃteva experiențe pozitive, astfel
ȋncȃt sǎ deveniți conștienți de propriile gȃnduri negative!
 Experimentul original! Pe acesta nu-l reproducem acasǎ, pentru cǎ nu este un
experiment simpatic (Seligman & Maier, 1967). Seligman și colegii lui au vrut sǎ afle
ce s-ar ȋntȃmpla dacǎ niște cȃini se confruntǎ cu o situație dificilǎ, imposibil de evitat.
Ei au confecționat cuști avȃnd podelele prevǎzute cu fire electrice prin care puteau fi
aplicate șocuri ușoare, dar suficient de deranjante. Unele dintre aceste cuști au fost
construite ȋn așa fel ȋncǎt cȃinele sǎ scape de șocul electric, sǎrind ȋntr-o zonǎ a cuștii
unde podeaua nu era electrificatǎ. Alți cȃini nu puteau scǎpa de șocuri, indiferent ce ar
fi fǎcut.

8
  Întrebǎrile pe care și le-au pus cercetǎtorii au fost: ,,Ce-ar face cȃinii puși
ȋn situația ‚fǎrǎ scǎpare’ dacǎ ar fi introduși ȋntr-o cușcǎ ȋn care ar putea
evita șocurile, sǎrind ȋn zona neelectrificatǎ? Ar sǎri ȋn acea zonǎ?”

 Rǎspunsul este negativ! Cȃinii au ȋnvǎțat deja, ȋn situația anterioarǎ,

cǎ nu pot face nimic pentru a-și schimba soarta, iar acum, deși se aflǎ
ȋntr-o situație nouǎ, nu vor acționa ȋn niciun fel pentru a evita șocurile
electrice. Cu alte cuvinte, cȃinii au ȋnvǎțat sǎ fie neputincioși!

 De ce conteazǎ? Probabil cǎ, uneori, am trǎit cu toții un sentiment de

neputințǎ ȋnvǎțatǎ. De exemplu, ȋn primii ani, votanții care sperǎ sǎ li
se ȋmbunǎtǎțeascǎ viața se duc la urne cu entuziasm, dar, din pǎcate,
atunci cȃnd constatǎ cǎ anii trec și cǎ nu apare nicio schimbare ȋn viața
lor, mulți nici nu se mai duc la vot. Asta se ȋntȃmplǎ chiar și atunci
cȃnd existǎ un candidat ce ar putea avea un impact pozitiv ȋn viața
noastrǎ ! Tu ce vei face? Ai ȋnvǎțat deja sǎ fii neputincios?

(3) ,,Sindromul broaștei fierte” sau cum te obișnuiești cu abuzul !

 „Neîmpotrivindu-se la timp, omul devine treptat incapabil de a se mai împotrivi
vreodată” (Nicolae Steinhardt).

Unora li se pare că, din punct de vedere ştiinţific, aşa ceva pur şi simplu nu poate avea loc. Cu
toate acestea, există dovezi cǎ un astfel de experiment a fost realizat ȋn secolul al XIX-lea, la
inițiativa lui Friedrich Leopold Goltz (Goltz, 1869). În cazul experimentului lui Goltz vom
constata că introducȃnd o broască într-un vas cu apă fierbinte, aceasta se mobilizeazǎ şi face
un supraefort ca să sară afară, să se salveze de la moarte! Însă, dacă broasca este pusă într-un
vas cu apă rece, iar temperatura apei este crescută lent, în mod constant, broasca nu va mai
sǎri afară. Ea ȋși va consuma toatǎ energia ȋn cadrul procesului de adaptare la mediul devenit
din ce ȋn ce mai agresiv, obişnuindu-se treptat cu căldura excesivă, până la nivelul la care va
muri fiartă!

 În loc să îşi concentreze toată energia pentru salvarea ei, broasca o va consuma
pentru a se obișnui cu temperaturile excesive! Astfel, pentru cǎ toată energia ei a
fost consumată în procesul de adaptare la apa fierbinte, broasca va muri epuizată, fără
să-i mai rămână energie pentru a se salva!

În vremurile noastre, psihologii au preluat aceastǎ teorie, constatȃnd cǎ are multe puncte ȋn
comun cu felul ȋn care oamenii reacționeazǎ ȋn mediile agresive. Și noi, exact ca broscoiul
din experimentul amintit, reacționǎm prompt ȋn fața unei amenințǎri clare, apǎrȃndu-ne:
fugim, țipǎm, lovim... Din pǎcate, dacǎ amenințarea este tǎcutǎ, oarecum ȋndepǎrtatǎ sau de o
intensitate suportabilǎ, ne adaptǎm.

 Domeniile în care cădem cel mai ușor victime ale acestui tip de comportament pot
fi sănătatea, familia și cariera. De exemplu, reacția noastrǎ la durerea de dinţi !
Abia atunci când se trece de limita suportabilităţii luăm decizia de a acționa,
mergȃnd la dentist.

9
Ce și cum putem schimba?
Și totuși, de ce este greu sǎ modificǎm realitatea vieții noastre? De ce putem obține rezultate
negative, chiar dacǎ gȃndim pozitiv? Apropo, cȃți dintre voi nu ați ȋncercat, mǎcar o datǎ, sǎ
faceți un efort conștient de schimbare - fie cǎ este vorba de o curǎ de slǎbire, renunțarea la
fumat sau ieșirea dintr-o relație care nu mai funcționeazǎ? Eu, da! De mai multe ori! Ați
observat ce se ȋntȃmplǎ dupǎ puțin timp? Conștientizați cǎ faceți aceleași lucruri, cǎ aveți
aceleași gȃnduri. De ce se ȋntȃmplǎ așa?
 Adevǎrul este cǎ viețile noastre nu sunt controlate de dorințele sau intențiile
noastre conștiente, ci de programele din subconștient, pe care tot noi le-am
instalat - cu sau fǎrǎ ajutorul celorlalți. 5% din noi spune ,,excelent, tu poți sǎ faci
asta”, dar 95% ne spune ,,fǎ-o, oricum nu ai nicio șansǎ”.
Vestea bunǎ este cǎ subconștientul poate deveni prietenul nostru cel mai bun, dacǎ
ȋnvǎțǎm regulile dupǎ care funcționeazǎ. Despre aceste reguli vorbim ȋn conferința despre
conștiințǎ ! Sǎ revenim la ȋntrebarea noastrǎ: ,,Ce și cum putem schimba?”.
Atenție! Pentru a urmǎri prezentarea selectatǎ, apǎsați pe „traducere automatǎ”!
https://www.youtube.com/watch?v=OrB9JBEk1ds Why we choke under pressure -- and how
to avoid it | Sian Leah Beilock

,,Sunt relaxat!”

Sentiment Acțiune

,,Sunt stresat!”
Gȃnd

Intenția produce schimbarea conștientǎ, iar

atenția menține schimbarea conștientǎ!

Lucrurile sunt mai simple decȃt credeți, tocmai de aceea par atȃt de complicate! Creierul
nostru este ceva extrem de complex: ȋn fiecare minut, ȋn el sunt mai multe impulsuri nervoase
decȃt toate ,,impulsurile” telefoanelor mobile de pe Pǎmȃnt! Și aceste impulsuri au cǎile lor
preferate pe care merg. Iar fiecare cale ȋnseamnǎ ceva: un gȃnd, o acțiune, un sentiment.
Mai trebuie sǎ știți ceva: creierul nostru, deși e capabil sǎ creeze noi cǎi neuronale, este
prea leneș sǎ o facǎ: preferǎ sǎ meargǎ pe vechile cǎi, pe care le cunoaște foarte bine. Sǎ
exemplificǎm ! Lucrezi ȋntr-un mediu de stres, nu te simți deloc ,,ȋn apele tale”, iar medicul
te-a sfǎtuit sǎ fii mai relaxat. Este momentul ȋn care creierul tǎu trebuie sǎ creeze o cale
neuronalǎ numitǎ ,,sunt relaxat”. În prima fazǎ, deoarece intenția ta este clarǎ (intenția este
10
foarte importantǎ, este cea care produce schimbarea conștientǎ), reușești și ești foarte
relaxat. Dar, dupǎ cȃteva zile, hotǎrȃrea ta slǎbește și este din ce ȋn ce mai greu. Dacǎ nu mai
ești atent la intenția ta de a fi relaxat, la sfȃrșitul zilei te regǎsești agitat, stresat, obosit.
o Intenția produce schimbarea conștientǎ!
 Atenția menține schimbarea conștientǎ!
Ce s-a ȋntȃmplat? Simplu… Creierul tǎu, care nu are noțiunea de ,,bine/rǎu”,
,,fericit/nefericit”, a ȋnțeles doar cǎ ȋl pui la muncǎ și ȋți spune: ,,Știi ceva, avem deja o cale pe
care o știu de foarte mult timp: ,sunt stresat’. De ce trebuie sǎ muncesc acum dacǎ ea existǎ?”.
Cu alte cuvinte, dacǎ nu ești atent la tine, este foarte ușor sǎ te demobilizezi și sǎ renunți, ca
sǎ te ȋntorci la acel cunoscut ,,sunt stresat”.
 Dar creierul tǎu este doar un instrument care funcționeazǎ așa cum a fost
programat sǎ o facǎ. Dacǎ ȋți dai seama cum funcționezi, ȋl poți face sǎ lucreze
pentru tine, nu ȋmpotriva ta.
Reprogramarea subconștientului!
Ceea ce ar trebui sǎ ȋnțelegi este faptul cǎ logica este ineficientǎ atunci cȃnd dorim sǎ
comunicǎm cu subconștientul și sǎ-i schimbǎm programele. Mai mult, modificarea
programelor din subconștient necesitǎ activarea unui ȋntreg proces de schimbare a
propriilor noastre credințe, care ȋncepe cu momentul ȋn care ȋnțelegem cǎ modul ȋn care
ne-am comportat ȋn trecut a fost dictat de funcționarea invizibilǎ a minții noastre
subconștiente.
 Cu alte cuvinte, ȋncepem sǎ ne schimbǎm abia atunci cȃnd devenim conștienți
de aceste programe/reacții subconștiente, și nu mai permitem ca mediul
ȋnconjurǎtor (oameni, lucruri, locuri, situații) sǎ activeze aceleași circuite
,,vechi” ȋn creierul nostru.

(1) Nu existǎ ,,cred cǎ pot” ȋn proporție de 99,9% !

Am nevoie de ajutorul vostru. Luați o foaie de hȃrtie și un creion, apoi completați propoziția
urmǎtoare: ,,Nu pot sǎ…”.
 Ne amintim! Intenția produce schimbarea conștientǎ!
 Intenția este ,,cheia” care ne permite sǎ pornim ȋntregul proces de schimbare!
Felicitǎri, tocmai ați fǎcut primul pas ȋn ,,conștientizarea” subconștientului, dar acum este
momentul sǎ tǎiați cuvȃntul ,,nu” de pe foile voastre!

POT

11
Vestea bunǎ este cǎ putem reprograma subconștientul. Deja ați descoperit secretul care stǎ ȋn
spatele acestui proces (!): creierul nostru are o calitate formidabilǎ, numitǎ plasticitate,
care-i permite sǎ ȋși schimbe organizarea, ca urmare a procesului de ȋnvǎțare și a
experiențelor de viațǎ.
 Acesta este motivul pentru care remisia spontanǎ a bolii este deseori ȋnsoțitǎ de o
,,schimbare a poveștii”: renunțǎm la stresul vechiului mod de viațǎ și alegem sǎ ne
relaxǎm, bucurȃndu-ne de timpul rǎmas. Trǎind viața din plin, boala, nebǎgatǎ ȋn
seamǎ, dispare. Este exemplul suprem al efectului placebo, cȃnd nici mǎcar nu este
nevoie de pilulǎ cu zahǎr. De altfel, biochimistul Joe Dispenza, ȋn cadrul cercetǎrilor
despre remisiile spontane, a descoperit asemǎnǎri la persoane care au trecut prin
vindecǎri ,,miraculoase”, demonstrȃnd cǎ acestea și-au modificat efectiv arhitectura
nervoasǎ a creierului, lucru care le-a ȋmbunǎtǎțit apoi starea de sǎnǎtate. Ca sǎ
ȋnțelegeți cȃt de puternicǎ e propria noastrǎ minte, este momentul sǎ facem cunoștințǎ
cu Lewis Pugh, cel care a ȋnnotat ȋn apǎ rece - ȋntȃi la Polul Nord, apoi ȋn lacul Imja de
pe muntele Everest. De la el vom ȋnvǎța cȃteva ,,secrete” !

 Schimbarea noastrǎ ȋnseamnǎ o implicare de 100%. Nu funcționeazǎ decȃt

,,pot”, nu ,,cred cǎ pot ȋn proporție de 99,9%”. Acel infim procent de 0,1%
face diferența dintre un ȋnvingǎtor și un ȋnvins ȋn fața vieții.
 Trebuie sǎ schimbǎm modul de gȃndire, atunci cȃnd simțim cǎ nu ne mai
poate ajuta; ceva ce a mers bine ȋn trecut, nu ȋnseamnǎ cǎ funcționeazǎ ȋn
prezent sau cǎ va merge ȋn viitor.
 Cȃnd trebuie sǎ facem ceva, este indicat sǎ ,,gȃndim cum trebuie sǎ gȃndim
pentru a duce lucrul la bun sfȃrșit”. Chiar dacǎ asta ȋnseamnǎ sǎ uitǎm
tot ce am ȋnvǎțat ȋn ultimii 50 de ani și sǎ trecem peste propriile noastre
bariere programate inițial. Acum am vorbit și din propria mea experiențǎ !

https://www.ted.com/talks/lewis_pugh_my_mind_shifting_everest_swim?language=ro
Lewis Pugh|TEDGlobal 2010 Uimitorul înot al lui Lewis Pugh pe Everest
Dacǎ vrem sǎ mergem mai departe, am nevoie din nou de ajutorul vostru !
 Ne amintim! Creierul nostru este capabil sǎ creeze noi cǎi neuronale, dar preferǎ sǎ
meargǎ pe vechile cǎi, pe care le cunoaște foarte bine.

 Ce se ȋntȃmplǎ atunci cȃnd noua ,,cale” a devenit mai puternicǎ decȃt cea
veche? Pur și simplu, creierul ,,uitǎ” s-o mai foloseascǎ pe cea veche !

 Ne amintim! Atenția menține schimbarea conștientǎ!

 Ne amintim! Prin repetiție, gȃndurile și sentimentele autolimitative se transformǎ ȋn
obișnuințe, producȃnd șabloane mentale.
 Ne amintim! Percepțiile noastre sunt foarte importante deoarece reprezintǎ mai mult
decȃt niște simple gȃnduri din mintea noastrǎ: sunt credințe care pǎtrund ȋn fiecare
celulǎ și ne modeleazǎ ȋn mod direct biologia, comportamentul, experiențele și
caracterul vieții.
 Ne amintim! Între minte și corp existǎ o legǎturǎ care funcționeazǎ ȋn ambele sensuri.
 Ne amintim! Fǎrǎ constrȃngerile pe care singuri ni le impunem, soluția este evidentǎ.

12
Cu alte cuvinte, urmǎtorul pas este sǎ accepți ca acest nou mod de gȃndire sǎ intre ȋn
subconștientul tǎu, iar asta ȋnseamnǎ cǎ trebuie sǎ acționezi ȋn acest sens! Altfel spus, ȋnvǎț
și repet, pȃnǎ instalez noul program ȋn subconștient.
 Ne amintim! În faza de ȋnvǎțare, memorǎm informații și/sau moduri de abordare a
unor situații noi. Apoi aplicǎm ceea ce am ȋnvǎțat. Ne propunem sǎ personalizǎm, sǎ
demonstrǎm, sǎ ne adaptǎm comportamentul. Cum o singurǎ experiențǎ nu este
suficientǎ, o repetǎm pȃnǎ cȃnd experiența devine parte a modului nostru de a fi și
e stocatǎ ȋn sistemul subconștient.

 Memorǎm 
 Aplicǎm 
 Personalizǎm 
 Repetǎm 
 Experiența devine parte a modului nostru de a fi!
Cu alte cuvinte, așa cum am procedat atunci cȃnd am ȋnvǎțat sǎ mergem, am transformat o
intenție ȋntr-un program care funcționeazǎ ȋn mod automat, fǎrǎ niciun efort conștient
din partea noastrǎ.
 Cȃnd ne simțim așa cum gȃndim, ȋncepem sǎ gȃndim ȋn modul ȋn care ne simțim,
creierul emite din ce ȋn ce mai multe substanțe chimice care reiau ciclul ,,simt cum
gȃndesc, gȃndesc cum simt”, iar noi suntem ȋntr-o stare de „a fi”.

 Cum procedez atunci cȃnd constat cǎ ,,funcționez conform vechiului

program”? Din nou, urmeazǎ soluția cea mai simplǎ, nu complica lucrurile !
Cu alte cuvinte, este suficient sǎ fiu conștient cǎ repet comportamentul dictat
de vechiul program. În acel moment, am ȋntrerupt acea legǎturǎ, iar creierul
meu a fost redirijat spre noul program.

(2) Cȃteva idei pentru tine !

2.1. Un subiect de ȋncǎlzire: „Nu pot sǎ-mi scot fraza asta din minte”!
Atenție! Materialul selectat nu are traducere ȋn limba romȃnǎ”!
https://www.youtube.com/watch?v=LlaJcetmorA „Make It Stop” - Deanna Troi Breaks
Down - Star Trek The Next Generation
Experiența prin care trece Deanna Troi este una extremǎ, dar nu ți s-a ȋntȃmplat niciodatǎ sǎ
realizezi cǎ nu poți sǎ ȋți scoți din minte o anumitǎ frazǎ atunci cȃnd ȋnveți pentru un examen
dificil și ai citit de mai multe ori același curs? Sǎ ne gȃndim la o astfel de frazǎ ca la un
exemplu de secvențǎ de ȋnvǎțare. În viața de zi cu zi, ni se cere de multe ori sǎ ne amintim
diverse secvențe ȋnvǎțate anterior, de exemplu: mișcǎrile cu care ne semnǎm sau facem cafea
dimineața ! Altfel spus, abilitatea de a ne aminti aceste secvențe face posibile multe dintre
aspectele din viața realǎ.
 In anul 1949, neuropsihologul canadian Donald Hebb a sugerat cǎ ȋntǎrirea sau
slǎbirea unor conexiuni sinaptice dintre neuroni ar putea fi mijloacele prin care o
secvențǎ neuronalǎ activatǎ poate fi consolidatǎ.

13
  La mai bine de douǎzeci de ani dupǎ Hebb, Terje Lømo și Timothy Bliss au
dovedit cǎ teoria lui este corectǎ. Cei doi cercetǎtori au descoperit cǎ sinapsele
ar putea sǎ ȋși modifice puterea, astfel ȋncǎt sǎ dureze mai mult dupǎ ce au
fost activate. Fenomenul se numește ,,potențare pe termen lung”. Pe o scarǎ
temporalǎ mai mare, conexiunile se pot rearanja sau pot apǎrea unele noi,
fenomen care poate conduce la unele schimbǎri structurale.
În aceste condiții, pe mǎsurǎ ce te gȃndești mai mult la un fragment dintr-un curs, creierul ar
putea sǎ repete secvența respectivǎ, ȋntǎrind astfel conexiunea asociatǎ cu acea frazǎ. La
rȃndul sǎu, acest aspect sporește șansele sǎ ȋți amintești fraza, ceea ce duce ȋncǎ o datǎ la
ȋntǎrirea conexiunii respective. Ciclul de amintire repetatǎ ar putea sǎ te ajute ȋn procesul de
ȋmbunǎtǎțire și de consolidare a amintirilor. Însǎ, ȋn cazul frazei obsedante, repetiția a dus
la formarea unei bucle de feedback pozitiv și a unui cerc vicios. Inițial, ți-ai amintit
fraza din cauza unui efort voluntar, dar, dupǎ o vreme, aceasta ți-a apǎrut pur și simplu
ȋn minte.
o Pe de altǎ parte, emoțiile pot spori efectul unei experiențe și pot face ca
amintirea evenimentelor sǎ se consolideze mai ușor ȋn memorie.

 Cum poți ȋntrerupe aceastǎ buclǎ a amintirilor și a consolidǎrii lor? O modalitate

ar fi sǎ introduci alte secvențe care sǎ altereze consolidarea amintirii ȋn cauzǎ.
Dacǎ Deanna Troi s-ar gȃndi la un alt cȃntec, acest lucru ar putea s-o ajute sǎ-l uite pe
primul. Aceasta este cea mai bunǎ terapie pe care ți-o pot sugera: gǎsește un alt curs
care sǎ-ți placǎ și apucǎ-te sǎ ȋl citești, cu speranța cǎ „tratamentul” nu devine o
obsesie mai mare decȃt prima .

2.2. Gȃndurile obsesive sau „sindromul ursului polar”!

Acum cǎ ne-am fǎcut ȋncǎlzirea, sǎ vedem ce este cu acest „sindrom al ursului polar”. Ei bine,
vorbim despre un exemplu de acţiune pe care nu putem să o realizăm, deşi ne propunem
acest lucru.

 Gândurile obsesive sunt gânduri care apar în mintea noastră la un moment dat. Ştim
că aceste gânduri ne fac rău, dar nu putem să încetăm să ne gândim astfel.

Paradoxul acesta al minţii, să încerci să nu te gândeşti la un urs polar, a pornit de la o

povestioară scrisǎ de Lev Tolstoi, ȋn care descrie că în copilărie a fost provocat de fratele său
mai mare, Nikolenka, să stea într-un colţ al unei camere până va reuşi să nu se gândească la
un urs polar. Dar Lev nu s-a putut gândi la nimic altceva decȃt la… un urs polar . Mai
tȃrziu, au fost desfăşurate mai multe cercetări de laborator pe baza povestioarei lui Tolstoi.

 Acest paradox (să îţi propui să nu te gândeşti la ceva şi totuşi să nu poţi controla
gândul respectiv) are o aplicabilitate extinsă în tulburările obsesiv compulsive, în
tulburările anxioase, în dependenţe. Dacă dorim să descoperim ce simte o persoană
care suferă de gânduri obsesive, putem reface şi noi experimentul lui Tolstoi.

 Motivul pentru care are loc acest paradox este simplul fapt că persoana nu
prelucrează negaţia („nu”) atât de mult, deoarece aceasta nu are asociată în
mintea noastră nicio imagine. În schimb, se prelucrează mai ușor cuvintele
„ursul polar” pentru că lor le este asociată o reprezentare mentală.

14
Cum sǎ-mi opresc gȃndurile negative?

https://www.youtube.com/watch?v=0yA7hjvyXl4 Cum Să-mi Opresc Gândurile Negative –

Sadhguru
Este ușor sǎ definim cea mai bunǎ abordare teoreticǎ: dacǎ existǎ vreun lucru care ne face
nefericiți și vrem sǎ ni-l scoatem din minte, atunci sǎ nu ne mai gȃndim la el! În realitate,
aceastǎ strategie este destul de greu de pus ȋn practicǎ. Cheia succesului ca procedeul sǎ
funcționeze este sǎ ne distragem singuri atenția.
 Abordarea directǎ: unii psihologi recomandǎ sǎ avem un elastic de borcan la mȃnǎ,
cu care sǎ ne pișcǎm singuri atunci cȃnd ne intrǎ ȋn cap un gȃnd și nu mai scǎpǎm de
el.
 O altǎ metodǎ ar fi sǎ facem ceva care ne atrage, sǎ practicǎm un sport de
echipǎ sau sǎ ascultǎm muzicǎ.
 De asemenea, am putea sǎ apelǎm la prieteni și la cei din familie,
rugȃndu-i sǎ ne aminteascǎ ori de cȃte ori aducem ȋn discuție un subiect
pe care am decis sǎ ȋl ȋndepǎrtǎm din mintea noastrǎ, apoi ar trebui sǎ
ne concentrǎm pe ceva amuzant sau productiv, numai sǎ ne ținem
mintea ocupatǎ.

 Cercetările au arătat că tehnicile de distragere a atenţiei şi relaxarea sunt mai

eficiente decât suprimarea gândurilor. Conștientizeazǎ ce greu îi este unei persoane
care ţine o dietă să nu se gândească la alimentele interzise !

 Distragerea atenţiei presupune a-i oferi minţii un motiv de a-şi comuta atenţia
de la gȃndurile obsesive spre altceva.

Sǎ vǎ spun care este procedeul folosit de mine, pentru cǎ acesta a dat rezultate de fiecare
datǎ atunci cȃnd l-am folosit !

 În primul rȃnd, este important sǎ accepți prezența acestor gȃnduri „negative”. Acest
lucru ȋnseamnǎ sǎ conștientizezi faptul cǎ ȋn mintea noastrǎ pot apǎrea gȃnduri
pozitive sau negative, gȃnduri pe care ni le dorim sau unele pe care nu ni le dorim, și
cǎ asta nu ne face sǎ fim persoane mai rele sau mai bune. În plus, nu putem controla
la nivel conștient ce gȃnduri apar ȋn mintea noastrǎ.

 Atunci cȃnd gȃndurile sunt ȋn mintea noastrǎ și le conștientizǎm, ȋncepem sǎ

avem control asupra lor.

 În al doilea rȃnd, nu încerca să scapi de gând, ci dimpotrivă, lasǎ-l să treacă la fel

cum a venit, nu-i acorda atenţie.

 Nu uita, gȃndul nu este ceva material, este doar energie !

Sigur, anxietatea ta s-ar putea sǎ creascǎ, dar este posibil ca apelând la relaxare,
ȋn timp, să dobândeşti un control emoţional care să te scoată din acest cerc vicios.

 De altfel, fenomenul ce apare în situaţiile în care individul încearcă să îşi

suprime un conţinut mental are o serie de consecinţe pe diverse planuri

15
 (cognitiv, comportamental, emoţional, etc.), care au fost investigate de
studiile psihologice pe această temă.

 Astfel, s-au constatat multiple forme în care intenţia controlului

mental poate, în mod ironic, să genereze tocmai efectele pe care ar
trebui să le împiedice, sau chiar efecte mai intense în comparaţie cu
situaţiile în care individul nu îşi propune suprimarea lor.

 În al treilea rȃnd, nu uita cǎ atunci cȃnd spui: „Nu pot suporta sǎ am aceste
gȃnduri, viața mea e groaznicǎ dacǎ ele apar”, nu faci decȃt sǎ te concentrezi pe
lucrurile negative din mintea și din viața ta, exact lucrurile de care ȋți dorești atȃt de
mult sǎ te ȋndepǎrtezi! În schimb, fraza raționalǎ pe care ar fi bine sǎ o repeți ȋn
astfel de momente este: „Mi-ar plǎcea și fac tot ce ține de mine sǎ nu mai am
aceste gȃnduri, dar dacǎ ele apar cȃteodatǎ, asta e desigur neplǎcut, dar nu
ȋnseamnǎ cǎ viața mea este insuportabilǎ și nici cǎ eu sunt o persoanǎ rea, sau cǎ
am control asupra celorlalți; eu controlez doar propria mea viațǎ!”.

 În al patrulea rȃnd, fǎ ceva care te pasioneazǎ, astfel ȋncȃt sǎ-i oferi minţii un motiv
de a-şi comuta atenţia de la gȃndurile obsesive spre ceva mult mai interesant.

 În al cincilea rȃnd, atunci cȃnd nu-ți mai poți stǎpȃni gȃndurile, fii atent la poziția
corpului tǎu! Uneori, ca sǎ te simți mai bine este suficient sǎ adopți o posturǎ
corporalǎ corectǎ sau sǎ zȃmbești !

 Ne amintim! Între minte și corp existǎ o legǎturǎ care funcționeazǎ ȋn ambele

sensuri! Corpul uman este o parte integrantă a modului în care gândim și
luăm decizii. În cartea „How the Body Knows Its Mind: The Surprising Power
of the Physical Environment to Influence How You Think and Feel”, Sian
Beilock se bazează pe propria sa cercetare de ultimă oră pentru a schimba
înțelegerea convențională a minții.

 Ideea centralǎ a acestei cǎrți este una extrem de ispititoare: modul în

care ne mișcăm ne afectează gândurile, deciziile și chiar
preferințele pentru anumite produse. Numită „cunoaștere
întruchipată”, această nouă știință luminează puterea corpului și a
mediului său fizic pentru a modela modul în care gândim, simțim și ne
comportăm.

 De exemplu, mersul în jurul camerei ne poate spori

creativitatea; învățarea copiilor prin mișcarea corpului îi ajută să
învețe mai bine; mersul pe jos în natură mărește abilitățile de
concentrare.

 Și nu ȋn ultimul rȃnd, folosește-te de bagheta ta magicǎ !

 Ne amintim! Logica este ineficientǎ atunci cȃnd dorim sǎ comunicǎm cu

subconștientul și sǎ-i schimbǎm programele. În schimb, ȋn lumea
subconștientului funcționeazǎ poveștile, metaforele, jocul și… frazele
„aparent” fǎrǎ sens! Așa cǎ, ce-ar fi dacǎ te-ai transforma ȋntr-un vrǎjitor
puternic, care are o baghetǎ magicǎ formatǎ din cȃteva cuvinte?

16
 Dacǎ te afli ȋn preajma persoanelor care au participat la clase Access
Consciousness®, ai putea sǎ auzi rostindu-se aceastǎ frazǎ ciudatǎ,
care sunǎ ca o limbǎ complet necunoscutǎ: „Right and wrong, good
and bad, POC and POD, all 9, shorts, boys and beyonds”. Tradusǎ,
ea sunǎ cam așa: „Corect și greșit, bine și rǎu, POC și POD, toate 9,
scurți, bǎieți și nevǎzute”. Nu te speria, oamenii pe care-i vezi ȋn fața ta
sunt perfect normali ! Aceasta este Fraza de Curǎțare Access
Consciousness™ („Clearing Statement”), unul din instrumentele de
bazǎ a acestor tehnici.

Sǎ-ți dezvǎlui un alt exemplu de frazǎ magicǎ și nebunǎ, din arsenalul

de „unelte” Access Consciousness® : „Totul este opusul a ce pare sǎ
fie, nimic nu este opusul a ce pare sǎ fie”.

 Pentru „necredincioși” ! Instrumentele Access Consciousness® nu

sunt despre a crede ȋn ele sau a te convinge despre ceva. Toate
instrumentele Access Consciousness® sunt despre a le folosi și despre
a vedea dacǎ și ce se schimbǎ ȋn viața ta!

https://www.youtube.com/watch?v=P0TIoe6d44Y&feature=emb_title
Dain Heer explains the Access Consciousness Clearing Statement

 De ce funcționeazǎ? Pentru cǎ o astfel de frazǎ nu se adreseazǎ

conștientului, ci subconștientului. Subconștientul adorǎ sǎ se joace, așa
cǎ se va apuca sǎ „dezlege” enigma, iar acest lucru o sǎ-l facǎ sǎ uite,
pentru o vreme, de gȃndul care nu-ți dǎdea pace pȃnǎ atunci. Sau poți
sǎ te folosești de o astfel de frazǎ pentru a-ți da o comandǎ de
„descȃlcire rapidǎ” a „ghemului energetic” pe care l-ai creat din
neatenție. Nu mǎ crede pe cuvȃnt, ȋncearcǎ!

 Fii inventiv, poți sǎ-ți creezi propria ta frazǎ magicǎ! De exemplu,

ȋntr-o zi, eu m-am trezit cǎ-mi spun ceva de genul... Dar mai bine sǎ
folosim Jurnalul !

28.03.2011: „... Pe măsură ce mă echilibrez, voi trece la Mine, în Mine,

de Mine şi prin Mine către Mine” - au fost primele cuvinte pe care
le-am gândit în dimineaţa aceasta. Nu prea înţeleg ce am vrut să spun,
dar sigur are sens!”

Cu siguranțǎ cǎ aceste cuvinte aveau un sens pentru mine, dar aveam

sǎ-l descopǎr mult mai tȃrziu. Voi o sǎ-mi aflați secretul la conferința
despre conștiințǎ.

 Cum folosești o astfel de frazǎ? Ei bine, atunci cȃnd treci

printr-o experiențǎ nu prea plǎcutǎ sau dacǎ gȃndurile nu-ți dau
pace sǎ dormi, repeți ȋn minte fraza creatǎ de tine. Tu stabilești
de cȃte ori o spui (totuși, de trei ori este suficient !), și dacǎ o
rostești cu voce tare sau ȋn gȃnd. În fond, este propria ta baghetǎ
magicǎ.

17
 2.3. Vreau sǎ dorm!
Te plȃngi și vrei sǎ scapi de stǎri precum: tulburǎri digestive, tulburǎri sexuale, ticuri, spasme
musculare, bȃlbȃialǎ, dureri, insomnie, transpirație excesivǎ, obsesii și compulsii, depresie,
etc.? Atunci, rȃndurile urmǎtoare ar putea sǎ te ajute !
 Important! Toate aceste „tulburǎri” sunt, de cele mai multe ori, consecința unor
variații normale ale funcțiilor corporale sau psihocomportamentale, variații cǎrora, ȋn
mod obișnuit, nu le acordǎm o atenție deosebitǎ pentru cǎ dispar spontan. Ele se
transformǎ ȋn „probleme” doar atunci cȃnd „viitorul pacient” ȋncearcǎ sǎ
controleze ȋn mod voluntar desfǎșurarea acestor funcții și comportamente care,
prin natura lor, se desfǎșoarǎ „fǎrǎ sǎ ne gȃndim” la ele. Prin urmare, adevǎrata
problemǎ nu este modificarea psihocomportamentalǎ trǎitǎ, ci ȋncercarea de a o
controla voluntar! În aceste condiții, sarcina terapeutului este aceea de a opri
pacientul sǎ mai facǎ ceea ce face (adicǎ de a ȋncerca sǎ opreascǎ voluntar apariția
simptomului!).
 Uneori, o interdicție directǎ poate avea efecte contrare, atȃt pentru cǎ ea
contravine „logicii” pacientului, cȃt și pentru cǎ este posibil ca aceasta sǎ
conducǎ la o mai bunǎ conștientizare și fixare a comportamentului de
autocontrol.
 Din acest motiv, terapeutul apeleazǎ la un șiretlic: ȋn mod explicit se
dǎ doar instrucția de a pune ȋn act un nou comportament care face
imposibilǎ continuarea comportamentului anterior.
 Cu alte cuvinte, strategia generalǎ pentru a ȋntrerupe acest tip de „soluții” ce
mențin problema este cea care are la bazǎ „prescrierea simptomului”.
Încercarea de a reproduce voluntar simptomul va conduce la eliminarea
lui, pentru cǎ ceea ce facem bine ȋn mod involuntar, facem prost voluntar.
Știu acest lucru din propria mea experiențǎ. Ca sǎ vedeți cǎ spun adevǎrul, vom
apela la Jurnal !

PAGINI PENTRU PRIMII PAŞI SPRE ÎNŢELEGERE: „... Dar adevărata

provocare a fost să aduc, din zona subconştientului în cea a conştientului,
lucrurile pe care altădată le făceam fără niciun efort. Dacă apărea o situaţie
care promitea să fie mai greu de rezolvat, eu ştiam întotdeauna că voi reuşi.
Nu-mi puneam întrebări, nu aveam niciun fel de îndoieli. ‚Mâine am să ştiu ce
trebuie să fac. Nu mă gândesc astăzi la asta. Nu există nu se poate.’ Reuşeam
să mă liniştesc şi să-mi scot din minte orice gând stânjenitor, iar dimineaţa
ştiam doar că ‚eu pot’. Şi într-adevăr, de fiecare dată apărea de niciunde,
cineva sau ceva şi totul se rezolva în chip miraculos. Dar niciodată, în acele
timpuri, nu ştiam de ce am ajuns la acel impas. Acum văd uşor cauzele, pot să
mă analizez ca şi cum m-aş uita la mine printr-un microscop magic, care îmi
luminează fiecare colţişor al Fiinţei, pot să ştiu cum să rezolv, dar am ajuns să
mă vindec şi de îndoiala pe care altădată n-am avut-o...”

 Un sfat ȋnțelept pentru cei care „suferǎ” de insomnie! În loc sǎ-ți

petreci timpul ȋn pat, forțȃndu-te sǎ adormi, folosește-l ȋn mod „creativ”
(!), fǎcȃnd unele treburi (nu prea plǎcute!) ȋn casǎ (de exemplu, ai
18
 putea spǎla vesela din bucǎtǎrie), sau citind cȃteva pagini dintr-un curs
plictisitor. Dacǎ urmezi aceastǎ prescripție terapeuticǎ nu vei mai putea
sǎ te comporți ca mai ȋnainte, adicǎ sǎ te forțezi sǎ adormi, deoarece
cele douǎ comportamente se exclud reciproc. Cu alte cuvinte, fǎcȃnd
lucruri care nu ȋți plac, vei simți rapid dorința de a dormi. Nu-ți
recomand sǎ faci lucruri care ȋți plac, pentru cǎ atunci s-ar putea ca
somnul sǎ fugǎ de tine, pentru cȃteva ore bune !
În loc de sfȃrșit!
În primul volum din „Bhagavad Gita: Home Study Course”, Swami Dayananda Saraswati
scrie: „We should know that there is no evil beyond our minds and that there is no such thing
as an evil mind. There is only wrong thinking that needs to be corrected.”/„Ar trebui să
știm că nu există rău în afara minții noastre și nici măcar nu există o minte rea. Există doar
gândire greșită, care are nevoie să fie corectată.”
 Cum știi care este gândirea greșită? Oricare gândire care te privează de fericire,
împlinire, bucurie de viață, indiferent cât de „justificată” ar fi, inclusiv justificarea
însăși, este o gândire greșită! Nu mai sta să analizezi, să vezi cine-i de vină, dă-i
drumul . Pentru curioși! Un exemplu de construire al unui model eronat de gȃndire,
ȋl poți citi aici: https://cursdeguvernare.ro/mircea-miclea-covid-ul-de-la-microscop-si-
constructia-covid-ului-din-mintea-noastra.html
Am ȋncercat din nou sǎ vǎ spun foarte multe povești adevǎrate, din care vǎ rog sǎ alegeți
doar informațiile care rezoneazǎ cu voi. Acum ȋnsǎ este momentul sǎ vǎ invit la film. Astǎzi
vǎ propun un documentar despre „controlul minții”, o teorie pseudo-științifică controversată,
conform căreia subiecții umani pot fi îndoctrinați într-un mod care provoacă „o afectare a
autonomiei, o incapacitate de a gândi independent și o perturbare a credințelor și afilierilor”.
Vǎ invit sǎ-l vizionați, dar sǎ „filtrați”, cu ajutorul propriei voastre gȃndiri, toate informațiile
la care aveți acces. În fond, cunoașterea ȋnseamnǎ putere, iar modul ȋnțelept ȋn care ne folosim
de toate informațiile primite ne dezvǎluie adevǎrata noastrǎ forțǎ. Noi ne revedem mȃine,
pentru a dezbate un subiect la fel de incitant: „Ce posibilitǎți necunoscute are mintea
noastrǎ?” . La revedere!
https://www.youtube.com/watch?time_continue=38&v=MaRPLNUGqFs&feature=emb_title
State Of Mind - The Psychology Of Control tradus in ROMANA

19
Cǎrți recomandate:
 Taylor, E. (2018). Programarea mentalǎ. De la persuasiune și spǎlare a creierului la
self-help și metafizicǎ practicǎ. București: Editura For You. https://editura-
foryou.ro/programarea-mentalǎ
 Kahneman, D. (2015). Gȃndire rapidǎ, gȃndire lentǎ. București: Editura Publica.
https://www.libris.ro/gandire-rapida-gandire-lenta-daniel-kahneman-pub978-606-
8360-15-7.html

Referințe:
1. Aamodt, S., & Wang, S. (2019). Secretele creierului uman. De ce pierdem cheile de la
mașinǎ, dar nu uitǎm cum conducem și alte enigme ale vieții cotidiene. București: Editura
Litera. https://www.libris.ro/secretele-creierului-uman-sandra-aamodt-sam-LIT978-606-33-
4044-4--p11825760.html
2. Beilock, S. (2017). How the Body Knows Its Mind: The Surprising Power of the Physical
Environment to Influence How You Think and Feel. Publisher: Atria Books.
https://ro.scribd.com/read/249591027/How-the-Body-Knows-Its-Mind-The-Surprising-
Power-of-the-Physical-Environment-to-Influence-How-You-Think-and-Feel

3. Britt, M. A. (2019). Experimente psihologice. București: Editura Meteor Press.

https://www.elefant.ro/experimente-psihologice_4f13ff9f-fabf-4fd6-9c21-73c76aa53202

4. Dafinoiu, I. (2015). Introducere ȋn psihoterapie. Manual pentru ȋnvǎțǎmȃntul la distanțǎ.

Iași: Editura Universitǎții „Alexandru Ioan Cuza”.
5. Dispenza, J. (2018). Tu ești placebo. Cum sǎ ȋți transformi mintea ȋn materie, fǎcȃnd-o sǎ
conteze. Ediția a II-a. București: Editura Act și Politon. https://carturesti.ro/carte/tu-esti-
placebo-133978618?gclid=Cj0KCQjwhvf6BRCkARIsAGl1GGjesawoNU_UR6R9SE9Ix-
tSNUiF0hi2Toem-T1pTJzKazasqvt6ZRgaAjqEEALw_wcB
6. Dulcan, D. C. (2009). Inteligența materiei. Ediția a III-a revizuitǎ și adǎugitǎ.
Cluj-Napoca: Editura Eikon. https://www.librarie.net/p/129211/inteligenta-materiei-editia-a-
iii-a-revizuita-si-adaugita
7. Goltz, F. (1869). Beitrage zur Lehre von den Functionen der Nervencentren des Frosches.
Published by August Hirschwald, Berlin. https://www.abebooks.com/first-edition/Beitrage-
Lehre-Functionen-Nervencentren-Frosches-Goltz/21420535/bd
8. Holman, A. (2015). Psihologie cognitivǎ. Manual pentru ȋnvǎțǎmȃntul la distanțǎ. Iași:
Editura Universitǎții „Alexandru Ioan Cuza”.
9. Luchins, A. S. (1947). Proposed methods of studying degrees of rigidity in
behavior. Journal of Perspnality. 15(3): 242-246. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20265910/
10. Pop, S. Z. (2012). Cǎlǎtor pe drumul spre un nou pǎmȃnt. Jurnal de ȋnceput. Bacǎu:
Editura Egal. https://www.scribd.com/document/469346236/Calator-pe-drumul-spre-un-nou-
Pamant-Jurnal-de-inceput

20
11. Rusinek, S. (2010). Cum sǎ intri ȋn mintea celuilalt. 60 de experimente ilustrate ȋn
psihologie. Memoria, Percepția, Atenția și ȋnvǎțarea, Logica și inteligența. Iași: Editura
Polirom. https://www.libris.ro/cum-sa-intri-in-mintea-celuilalt-stephane-pol973-46-1643-
5.html

12. Saraswati, S. D. (2015). Bhagavad Gita: Home Study Course (Set of nine volumes).
Publisher: Arsha Vidya Research and Publication Trust.
https://www.exoticindiaart.com/book/details/bhagavad-gita-home-study-course-set-of-nine-
volumes-NAJ984/
13. Seligman, M. E. P., & Maier, S. F. (1967). Failure to escape traumatic shock. Journal of
Experimental Psychology. 74(1): 1-9. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6032570/

21