Seria de conferințe „ReCreația conștientǎ” (realizator: Pop Steluța-Zvetlana)

Conferința nr. 6: „Despre Umbrǎ...” (noiembrie 2020)

Ziua a 4-a
o Care sunt darurile „Umbrei”?

Motto: „Umbra deține secretul schimbǎrii - schimbare care te poate afecta la nivelul celulei,
și-ți poate afecta chiar și ADN-ul.” (Lazaris)

Darurile ,,Umbrei”!
,,Nimeni nu știe că ȋn urmǎ cu ceva timp, eu
am suferit de depresie. Nu am spus nimic
nimǎnui. M-am vǎzut nevoit sǎ lupt singur ca
să ies din acel loc. Persoana care mă ținea
departe de fericire eram chiar eu. Fiecare zi
contează, fiecare zi este prețioasă, așa că
haideți să o tratăm ca atare.” (Keanu Reeves)

https://www.facebook.com/Kaz.Kazi.Man/videos/3917506181612661 Paperman
 „Luminǎ” și „Umbrǎ” ȋntr-o singurǎ ființǎ! Mahatma Gandhi a fost un tatǎ adesea
aspru, critic, neglijent cu fiii sǎi. Cu toate acestea, a reușit sǎ-i inspire pe oameni sǎ fie
plini de compasiune și a declanșat lupta pentru independențǎ ȋntr-un mod pașnic. A
fost un mare om, dar a trecut prin dificultǎți ȋn viațǎ și a avut „defecte”, la fel ca
fiecare dintre noi. În loc sǎ fie un sacrilegiu, acest portret al lui Gandhi este unul
eliberator.
În ultima vreme, gȃndirea pozitivǎ a devenit o modǎ . Dar selectȃnd din viațǎ numai
emoții pozitive, ȋncercȃnd sǎ evitǎm disconfortul și sǎ obținem fericirea, ne mințim și ne
privǎm de o parte importantǎ din propriile noastre trǎiri. Deși ne vine greu sǎ recunoaștem,
sunt momente ȋn care reacționǎm cu mȃnie, cu teamǎ, ne ȋndoim de propriile noastre
capacitǎți sau recurgem la manipulare și agresivitate... Altfel spus, suntem ființe umane
complexe, angelice și machiavelice deopotrivǎ, și este momentul sǎ ne acceptǎm așa cum
suntem. De aici ȋncepe cu adevǎrat propria noastrǎ maturizare!

1
Sǎ vorbim puțin despre fericire!

 În medie, oamenii fericiți tind sǎ fie amabili, sǎ se simtǎ recunoscǎtori și sǎ facǎ o

prioritate din a fi buni cetǎțeni ai comunitǎții (Oishi, Diener & Lucas, 2007).
 Mai mult, ȋntr-o recenzie a 225 de lucrǎri teoretice despre fericire, Sonja Lyubomirsky
și colegii sǎi au descoperit cǎ a te simți bine este legat de anumite beneficii din viața
realǎ. Oamenii care simt frecvent pozitivitatea:
 se angajeazǎ ȋn comportamente „mai sǎnǎtoase” (de exemplu, ȋși pun centura
de siguranțǎ !);
 fac mai mulți bani;
 au cǎsnicii mai fericite;
 primesc evaluǎri mai bune de la clienți și de la superiori;
 sunt mai generoși;
 ajung sǎ fie promovați mai des de cǎtre șefi (Lyubomirsky, King & Diener,
2005).
 Totuși, aspectul esențial evidențiat ȋn cadrul cercetǎrilor aratǎ cǎ fericirea este legatǎ
cauzal de sǎnǎtate, ceea ce ȋnseamnǎ cǎ a fi fericit te poate face mai sǎnǎtos.
 Într-o demonstrație ineditǎ, Sheldon Cohen și colegii sǎi (apud Kashdan &
Biswas-Diener, 2019) au infectat participanții voluntari cu rinovirus (guturaiul
obișnuit), dupǎ ce i-au supus, mai ȋntȃi, unui chestionar vesel. În urmǎtoarele
zile, participanții au fost ținuți ȋn carantinǎ, ȋntr-un hotel, astfel ȋncȃt sǎ existe
un control ȋn privința dietei și a oamenilor cu care aceștia veneau ȋn contact. În
toatǎ aceastǎ perioadǎ, participanților li s-au mǎsurat temperatura, presiunea
sȃngelui, și li s-au luat probe de mucus. În plus, s-au monitorizat diversele
simptome, precum amorțeala, dureri de cap sau ale corpului.
 Din analiza datelor obiective (consistența mucusului și nivelul de
imunoglobulinǎ din probele biologice) și a celor subiective
(participanții la studiu au fost ȋntrebați cum se simt), cercetǎtorii au
descoperit cǎ oamenii mai fericiți erau cu 50% mai puțin predispuși
sǎ dezvolte o rǎcealǎ decȃt cei nefericiți.

2
  Astfel, deși fericirea singurǎ n-ar putea sǎ vindece cancerul
(este nevoie ca programele care funcționeazǎ la nivel
inconștient sǎ susținǎ demersurile mele!), ea pare sǎ
contribuie la o funcționare mai bunǎ a sistemului imunitar.
S-a mers prea departe cu fericirea sau cum te pot submina emoțiile pozitive!
https://www.ted.com/talks/dan_gilbert_the_surprising_science_of_happiness/transcrip
t?language=ro Dan Gilbert: Surprinzatoarea stiinta a fericirii
V-am spus deja cǎ a devenit o modǎ sǎ gȃndim pozitiv. Cu alte cuvinte, nu suntem ȋnvǎțați sǎ
devenim conștienți de momentele ȋn care fericirea este dǎunǎtoare. Iatǎ cȃteva rezultate
ale studiilor științifice, care pot suna a avertisment:
 fericirea poate sǎ interfereze cu succesul pe termen lung;
 uneori, urmǎrirea fericirii are efect contrar, sfȃrșind ȋn nefericire;
 existǎ momente ȋn viațǎ cȃnd oamenii vor sǎ se simtǎ rǎu;
 fericirea altcuiva poate sǎ-ți slǎbeascǎ performanța.

(1) Fericirea ȋți poate afecta succesul!

Psihologul Shigehiro Oishi și colaboratorii sǎi internaționali au adunat definițiile fericirii din
dicționarele curente a treizeci de țǎri și au descoperit cǎ ȋn douǎzeci și patru dintre acestea
fericirea este consideratǎ a fi ȋn legǎturǎ strȃnsǎ cu soarta, averea sau norocul (Oishi,
Graham, Kesebir & Galinha, 2013).
În plus, atunci cȃnd o sarcinǎ necesitǎ atenție la detalii, cercetǎtorii au descoperit cǎ
oamenii fericiți sunt ȋn dezavantaj comparativ cu semenii lor nefericiți.
 Cȃnd ești fericit, atitudinea abordatǎ ȋți compromite abilitatea de a detecta
minciuna și devii susceptibil la erori de judecatǎ. Prin contrast, o ușoarǎ ȋnclinație
spre negativitate ȋmbunǎtǎțește performanța ȋn anumite contexte, atunci cȃnd
urmǎrim sǎ:
 discernem ȋncrederea pe care o meritǎ cineva (de exemplu, alegerea
prietenilor sau a partenerilor de afaceri);
 acordǎm atenție detaliilor ȋntr-o crizǎ (de exemplu, activitatea unui polițist
sau a unui criminalist);
 schimbǎm pǎrerea cuiva folosind argumente eficiente (ȋn ultima perioadǎ
observǎm aceastǎ tendințǎ din ce ȋn ce mai des la reprezentanții autoritǎților!).
Altfel spus, existǎ situații cȃnd devierea de la pozitivitate, pentru a simți și a gȃndi negativ,
descǎtușeazǎ potențialul nostru de a acționa cȃt putem de bine.
 Amintiți-vǎ cǎ unele dintre cele mai frumoase opere de artǎ au fost realizate ȋn
momente de crizǎ existențialǎ!

1.1. Oamenii fericiți sunt mai puțin convingǎtori!

În cadrul demonstrației noastre ne vom folosi de cartea lui Robert Cialdini (Psihologia
persuasiunii. Totul despre influențare) și de cȃteva studii interesante.
 Primul principiu! Oamenii respectǎ autoritatea și sunt predispuși sǎ-l urmeze pe
liderul experților (Cialdini, 2008).

3
  Un exemplu poate fi vǎzut ȋn reclamele de la televizor care folosesc medicii ca
purtǎtori de cuvȃnt, chiar dacǎ medicul nu este ȋntotdeauna unul autentic !
 Cel de-al doilea principiu! Mesajul trebuie comunicat ȋntr-o manierǎ concretǎ,
detaliatǎ (Cialdini, 2008).
 Interesant! Atenția la detalii este tipul de gȃndire care caracterizeazǎ
dispozițiile nefericite. Dimpotrivǎ, oamenii fericiți adoptǎ un stil superficial
de procesare: ei sunt ȋnclinați sǎ nu ia ȋn seamǎ detaliile, fiind atenți doar la
imaginea de ansamblu (Forgas & Koch, 2013).
 În aceste condiții, se pare cǎ oamenii nefericiți genereazǎ mesaje mai
persuasive, comparativ cu abordǎrile superficiale și abstracte, ale
oamenilor fericiți.
 De exemplu, ȋn trei studii realizate ȋn anul 2007, evaluatorii au
apreciat calitativ argumentele oamenilor nefericiți ca fiind cu
aproximativ 25% mai impresionante și cu 20% mai concrete
decȃt cele formulate de cei fericiți. Aceste cifre au fost stabilite
pe baza unei conversații cu un prieten pe care subiecții
ȋncercau sǎ-l convingǎ. Mai mult, atunci cȃnd participanții au
formulat argumente ca sǎ convingǎ un strǎin sǎ-și schimbe
pǎrerile despre o problemǎ de politicǎ publicǎ, oamenii
nefericiți au fost de douǎ ori mai eficienți (Forgas, 2007, apud
Kashdan & Biswas-Diener, 2019)!

1.2. În oamenii fericiți nu poți sǎ ai mare ȋncredere!

Dacǎ vrei sǎ detectezi cu mai multǎ ușurințǎ minciuna, trebuie sǎ fii foarte atent la
expresiile faciale, la mișcǎrile ochilor și la limbajul specific pe care ȋl folosesc oamenii.
 Dr. Joseph Forgas și colegii sǎi au descoperit cǎ oamenii fericiți sunt ȋn stare sǎ
detecteze minciuna ȋn numai 49% dintre cazuri, puțin mai slab decȃt ghicitul la
ȋntȃmplare . Cȃnd oamenii au fost experimental conditionați pentru o stare
nefericitǎ (tristǎ!) au avut mai mult succes, detectȃnd corect mincinoșii ȋn 62%
din cazuri (Forgas & East, 2008).

1.3. Oamenii fericiți nu-și bat capul !

Pentru cǎ se bizuie pe strategii grǎbite și superficiale atunci cȃnd adunǎ informații din lumea
ȋnconjurǎtoare, oamenii fericiți vor fi mult mai ȋnclinați sǎ foloseascǎ stereotipuri și sǎ-și
aminteascǎ mai puține detalii decȃt semenii lor nefericiți.
 Oamenii fericiți au fost cu 50% mai ȋnclinați sǎ-și aminteascǎ niște cuvinte pe care nu
le vǎzuserǎ pe o listǎ primitǎ anterior, decȃt cei nefericiți (Storbeck & Clore, 2005).
Mai mult, ȋn situații de stres, persoanele fericite tind sǎ se bazeze pe stereotipuri.
 La scurt timp dupǎ atacurile de la 11 septembrie 2001, participanții la un experiment
au jucat un joc individual pe computer, ȋn care trebuiau sǎ ucidǎ orice personaj de pe
ecran care avea o armǎ. Cȃnd nivelul de dificultate a crescut, jumǎtate dintre ținte
purtau tradiționalele turbane, iar cealaltǎ jumǎtate - nu. În aceste condiții, comparativ
cu participanții la test care erau nefericiți, cei fericiți au fost de trei ori mai ȋnclinați sǎ
tragǎ ȋn musulmanii considerați țintǎ, decȃt ȋn non-musulmanii care purtau armǎ
(Unkelbach, Forgas & Denson, 2008).

4
  Cu alte cuvinte, ȋn situațiile de agresiune, atunci cȃnd stereotipurile negative
sunt activate, oamenii fericiți reușesc mai greu sǎ scape de propriile lor
prejudecǎți.

(2) Urmǎrirea fericirii are adesea efect contrar, sfȃrșind ȋn nefericire!

Motto: „Un mare obstacol pentru fericire este sǎ anticipezi o prea mare fericire.”
(Bernard le Bovier de Fontenelle)
 Jonathan Schooler, Dan Ariely și George Loewenstein (2003) au distribuit la
ȋntȃmplare participanților patru seturi de instrucțiuni separate ȋnainte de a asculta
Ritualul Primǎverii de Igor Stravinski:
1) „Încearcǎ sǎ devii cȃt se poate de fericit atunci cȃnd asculți.”
2) „Ascultǎ așa cum o faci de obicei.”
3) „În timp ce asculți, mișcǎ un cursor ca sǎ indici cȃt de fericit te simți și cum ți
se schimbǎ dispoziția.”
4) O combinație ȋntre instrucțiunile 1 și 3: „Încearcǎ sǎ devii cȃt se poate de
fericit și noteazǎ ȋntr-un tabel modul ȋn care fericirea ta crește și descrește ȋn
timp ce asculți muzicǎ.”

 Comparativ cu adulții care au folosit muzica drept tacticǎ pentru a

deveni mai fericiți (instrucțiunea 1), adulții instruiți doar sǎ asculte
(instrucțiunea 2) au fost de 4,5 ori mai fericiți cu viorile magice ale lui
Stravinsky. Și mai interesant este faptul cǎ oamenii care au ȋncercat sǎ
foloseascǎ muzica pentru a deveni fericiți ȋn timp ce ȋși monitorizau
atingerea obiectivului au fost de 7,5 ori mai puțin fericiți decȃt oamenii
care doar au ascultat (Schooler, Ariely & Lowenstein, 2003).
 Pȃnǎ acum, oamenii au fost ȋnvǎțați cǎ ar trebui sǎ ȋnțeleagǎ ce
le aduce fericirea, sǎ-și creeze obiective care sǎ-i ajute ȋn
atingerea idealului de a fi fericit, apoi sǎ acționeze ȋn vederea
realizǎrii acestor obiective, monitorizȃndu-și eforturile și
progresul fǎcut.
 Cu toate acestea, studiul prezentat anterior sugereazǎ un
fapt inedit: o fermǎ urmǎrire a fericirii nu ne ajutǎ
prea mult ȋn atingerea acestei stǎri!

 Așteptǎrile ridicate (disproporționate) de fericire compromit experiența fericirii și

succesul ȋn lumea afacerilor (Baron, Hmieleski & Henry, 2012).
 În lumea afacerilor, trecutul este un slab predictor pentru evoluția viitoare.
 Totodatǎ, deși ȋnclinația cǎtre optimism este o strategie potrivitǎ pentru
fericire și pentru pǎstrarea motivației, ea ȋi face pe oameni sǎ nu ȋnvețe din
greșelile lor și sǎ intre ȋn diferite situații avȃnd așteptǎri exagerate.
 Aceasta se vede și la antreprenorii care tind sǎ fie mai entuziaști și mai
ușor impresionabili, investind exagerat ȋn ȋncercarea lor de a fi fericiți.
Ei au adesea așteptǎri nerealist de pozitive și se ȋndrǎgostesc inutil de:
 ideile lor (eșuȃnd sǎ caute sau sǎ foloseascǎ feedbackul);
 punctele lor tari (omițȃnd sǎ se ocupe de punctele slabe și de
puterea contextului);
 viziunea lor finalǎ (scǎpȃnd din vedere detaliile care necesitǎ
atenție pentru evitarea eșecului).

5
  Interesant! Întȃlnim același tip de abordare și la
studenții fericiți, la pǎrinții fericiți, la cuplurile
fericite, sau la liderii fericiți, care rǎmȃn blocați ȋn
trecut, avȃnd tendința de a-și aminti și a-și supraevalua
realizǎrile.

(3) Uneori, oamenii vor sǎ se simtǎ prost!

S-a dovedit cǎ oamenii au o ȋnțelegere intuitivǎ a funcției emoțiilor negative și, uneori, aleg
aceste stǎri psihologice neplǎcute ȋn locul fericirii, pentru a atinge un scop. Cu alte
cuvinte, ȋți prinde bine sǎ te concentrezi pe ceea ce vrei sǎ realizezi și nu pe ceea ce simți.
 Ești la aeroport și nu-ți gǎsești bagajul? Oamenii care ȋși controleazǎ sentimentele
de frustrare și pot sǎ-și comunice mȃnia au mai multe șanse sǎ-i determine pe agenții
de la serviciul de relații cu clienții sǎ depunǎ eforturi suplimentare ca sǎ gǎseascǎ
bagajele lipsǎ.
 Vrei sǎ returnezi un articol cumpǎrat? Un pic de mȃnie este o strategie superioarǎ
atunci cȃnd vine vorba despre a returna cu succes un articol cumpǎrat, ȋntrucȃt cealaltǎ
persoanǎ ȋți simte disconfortul, iar asta o face sǎ se concentreze pe ceea ce ai tu de
spus ȋn acel moment. Pentru cǎ problema pare sǎ se amplifice și sǎ devinǎ
„costisitoare” pentru sǎnǎtatea sa mentalǎ (!) dacǎ nu acționeazǎ rezonabil cu tine,
s-ar putea sǎ ai cȃștig de cauzǎ.
 Dimpotrivǎ, persoanele care ȋși exprimǎ dezamǎgirea, dar nu și mȃnia,
sunt mai ușor de ignorat.
 Cineva ȋncearcǎ sǎ te saboteze la locul de muncǎ? Atunci trebuie sǎ-ți cauți alianți
printre colegi, sǎ-i convingi pe ceilalți despre abilitǎțile tale și sǎ plǎnuiești strategii
pentru a-ți neutraliza adversarii.
 Exprimarea tristeții transmite celorlalți semnalul cǎ ai necazuri și vrei
ajutor. În schimb, exprimarea fericirii le semnaleazǎ celorlalți cǎ totul este
bine.
 Cu alte cuvinte, dacǎ obiectivul tǎu este sǎ cȃștigi sprijin, acesta este
cel mai prost moment sǎ te simți fericit, sǎ exprimi fericirea și sǎ
minimizezi neplǎcerea tristeții.
 Vrei sǎ obții donații mai ușor? Atunci nu trebuie sǎ pari cǎ ești prea fericit !
 Maya Tamir și colegii sǎi i-au instruit pe voluntari sǎ colecteze donații ȋn douǎ
scenarii diferite. În ambele cazuri, voluntarii au fost de pǎrere cǎ, simțindu-se
triști, ar avea mai multe șanse de a colecta cu succes bani de la donatori
(Hackenbracht & Tamir, 2010).
 Urmeazǎ sǎ te confrunți cu un „delincvent” care a ignorat semnul de „interzis
fumatul ȋn restaurant”? Atunci, ți-ar prinde bine sǎ asculți ȋnainte de „atac” sunetele
furioase și dure ale trupelor Metallica și Rush (Tamir, Mitchell & Gross, 2008).
 Cu alte cuvinte, oamenii ȋnțeleg instinctiv cǎ „ȋntǎrȃtarea” emoționalǎ ȋi
doteazǎ pentru confruntare ȋntr-un mod ȋn care starea de calm nu o face.
 Mai important, atunci cȃnd oamenii cred cǎ mȃnia este utilǎ ȋn
confruntǎri, folosirea muzicii o poate amplifica.
 Astfel, ei devin categorici, obținȃnd un rezultat mai bun ȋn
timpul confruntǎrii lor cu personaje ostile, agresive.

6
  Vrei sǎ devii conștient ? S-ar putea sǎ ai nevoie de o perioadǎ ȋn care sǎ simți cǎ
„toate corǎbiile tale s-au ȋnecat”. Dacǎ la nivel individual, fiecare dintre noi parcurge
acest proces ȋn ritmul sǎu, la nivel colectiv s-ar putea sǎ fim ȋntr-o perioadǎ cu
adevǎrat magicǎ. Unii o numesc „Apocalipsa” și se tem de ea. Eu prefer sǎ descopǎr ȋn
aceastǎ etapǎ din viața noastrǎ șansa unei revelații la nivel colectiv.
 Vǎ reamintesc cǎ ȋn prima zi a acestei conferințe v-am recomandat o carte
adecvatǎ pentru perioada pe care o parcurgem: Noaptea ȋntunecatǎ.
https://www.edituraherald.ro/carti/noaptea-intunecata-detail#.X43EItAzbIU.

(4) Fericirea altcuiva poate sǎ-ți slǎbeascǎ performanța!

Fericirea conduce la gȃndirea de ansamblu (utilǎ, spre exemplu, managerilor de proiect),
iar nefericirea ne orienteazǎ spre gȃndirea axatǎ pe detalii, analiticǎ (necesarǎ, de pildǎ,
ȋn activitatea unui detectiv).
 Visser și colegii sǎi au descoperit cǎ, ȋn cazul unui lider fericit, subordonații au
executat cu 200% mai bine sarcina creativǎ, decȃt au fǎcut-o cu un lider nefericit,
iar atunci cȃnd liderul a arǎtat semne de tristețe, subordonații au executat cu
400% mai bine sarcina analiticǎ (Visser, van Knippenberg, van Kleef & Wisse,
2013). În plus, echipa cu liderul „compǎtimitor” a executat sarcina mai bine și a
evaluat-o ca fiind mai plǎcutǎ!
 Schimbarea ȋn performanțǎ a provenit numai din faptul cǎ subordonații
l-au privit pe lider!
 Cu alte cuvinte, liderii pot influența emoțiile celorlalți ȋn mod
spectaculos, determinȃndu-i sǎ-și ȋmbunǎtǎțeascǎ performanța
pentru obiectivele-țintǎ, cu o singurǎ condiție: sǎ aibǎ ȋn vedere
natura sarcinii atribuite și starea emoționalǎ potrivitǎ pentru acea
sarcinǎ.
Darurile „Umbrei” sau propriile noastre superputeri!

7
  Ce faci dacǎ ești pasionat de artă și imaginația ți-o ia razna? Începi să fructifici
fiecare idee care ȋți vine în minte și te joci cu ajutorul umbrelor. Aici gǎsiți mai
multe imagini drǎguțe și haioase create de „The art of Vincent”:
https://www.facebook.com/doodleballs Shadowology - the art of Vincent Bal
https://www.youtube.com/watch?v=54RdrstUS_M&feature=emb_title Trailer Întors pe Dos
(Inside Out) (2015) dublat în română

(1) Prima superputere: Un ȋntǎritor de curaj ! Furia (mȃnia)!

 Dupǎ cum ai vǎzut deja, mȃnia este un atu fațǎ de fericire atunci cȃnd ȋncerci sǎ te
confrunți cu un delincvent sau cu o persoanǎ ostilǎ, agresivǎ.
 În plus, se pare cǎ are un cuvȃnt de spus atunci cȃnd vine vorba despre sǎnǎtate!
 Într-un studiu longitudinal asupra mȃniei, cercetǎtorii au descoperit cǎ bǎrbații
și femeile care ȋși ascundeau mȃnia simțitǎ drept rǎspuns la un atac injust,
s-au trezit, ulterior, mai vulnerabili la bronșite sau la atacuri de cord, și
tindeau sǎ moarǎ mai devreme decȃt colegii lor care ȋși dǎdeau mȃnia pe
fațǎ ȋn momentul ȋn care ceilalți erau enervanți (Harburg, Julius, Kaciroti,
Gleiberman & Schork, 2003).
(2) A doua superputere: Un detector de minciunǎ ! Tristețea!
În primul rȃnd, trebuie sǎ știi cǎ tristețea nu este același lucru cu depresia (Rottenberg,
2005; 2014).
 Deja știm cǎ tristețea reprezintǎ un atu fațǎ de fericire atunci cȃnd cauți ajutor
pentru a suporta pierderea sau necazurile personale.
 Dar mai este ceva! De obicei, tristețea funcționeazǎ ca un detector de minciuni.
Asta nu ȋnseamnǎ cǎ trebuie sǎ te ȋntristezi atunci cȃnd iei o decizie. În schimb, ar fi
minunat sǎ onorezi emoțiile „mai puțin plǎcute” sau conflictele emoționale care se
stȃrnesc ȋn tine ȋn mod natural ȋn momentele deciziilor-cheie. Îți amintesc cǎ aceastǎ
stare de spirit, uneori confuzǎ, este perfectǎ pentru ceea ce ai de fǎcut .
 Nu ȋncerca sǎ-ți ȋnseninezi dispoziția! Concentreazǎ-te la jocul ȋn
perspectivǎ și fii atent doar cum iei deciziile potrivite!
 Sfat ȋnțelept! Atunci cȃnd iei o decizie și te simți trist, respirǎ rar de
cȃteva ori (ca sǎ te liniștești), apoi uitǎ-te din nou la detaliile
„problemei”. S-ar putea sǎ observi lucrurile dintr-o altǎ perspectivǎ!
(3) A treia superputere: Un deviator de comportament neetic ! Vinovǎția!
 Cȃteva caracteristici importante ale vinovǎției:
 se focalizeazǎ asupra victimei și a acțiunii care i-a fǎcut rǎu; cu alte cuvinte,
este localǎ, iar conștientizarea faptei rele este limitatǎ la o situație specificǎ;
 ne ȋntrebǎm: „Cum am putut face asta?”;
 ne simțim rǎu pentru ceea ce am fǎcut;
 simțim ȋncordare și remușcare;
 suferința noastrǎ este moderatǎ;
 credem ȋn controlul persoanal asupra urmǎrilor defavorabile;
 suntem motivați sǎ reparǎm stricǎciunea, sǎ despǎgubim;
 ne asumǎm responsabilitatea!

8
Ne amintim! Într-o altǎ prezentare din cadrul acestei conferințe (ziua a 2-a!) am spus cǎ poți
sǎ faci orice, cu o singurǎ condiție: sǎ rǎspunzi „da” la patru ȋntrebǎri simple . Le mai
țineți minte?
 Cum ȋmi afecteazǎ viața și cum modificǎ realitatea din jurul meu - pe termen scurt,
mediu și lung -, alegerea pe care o fac ȋn acest moment?
 Înțeleg cǎ nu trebuie sǎ mai caut vinovați ȋn afara mea?
 Îmi asum toate schimbǎrile care vor apǎrea ȋn viața pe care o trǎiesc și
ȋn realitatea pe care o experimentez?
 Respect liberul arbitru al celorlalți oameni?
Este momentul sǎ ȋți propun ȋncǎ o ȋntrebare: „Ceea ce faci tu acum ajutǎ sau face rǎu situației
de fațǎ/grupei/relației?”. Sǎ reformulǎm aceastǎ ȋntrebare fǎcȃnd legǎtura cu vinovǎția: „Crezi
cǎ ceea ce faci tu acum o sǎ te ajute sau o sǎ-ți facǎ rǎu ȋn țelul tǎu de a deveni o persoanǎ mai
conștientǎ, mai puternicǎ și mai ȋnțeleaptǎ?” Privitǎ ȋn acest mod, deși vine cu prețul fericirii
noastre imediate, vinovǎția ne poate ajuta pe termen lung! În plus, vinovǎția noastrǎ vine
ȋn beneficiul altor persoane .
 Atunci cȃnd te simți ȋn culpǎ ești mult mai motivat sǎ-ți ȋmbunǎtǎțești
comportamentul decȃt semenii tǎi mai puțin predispuși la cǎințǎ.
 Deținuții predispuși sǎ se simtǎ vinovați pentru greșelile trecute suferǎ mai
mult pentru ceea ce au fǎcut și, prin urmare, sunt motivați sǎ mǎrturiseascǎ,
sǎ-și cearǎ iertare și sǎ ȋndrepte problemele pe care le-au cauzat. Mai mult,
dupǎ ce sunt eliberați din ȋnchisoare, este mai puțin probabil ca ei sǎ fie arestați
din nou pentru fapte penale (Tangney, Stuewig & Martinez, 2014).
 Vinovǎția amplificǎ dimensiunea noastrǎ moralǎ, motivȃndu-ne sǎ fim cetǎțeni mai
sensibili și mai interesați la nivel social decȃt am putea fi ȋn caz contrar, iar aceste
beneficii ale vinovǎției se extind și asupra comunitǎții neinfracționale.
 Adulții predispuși sǎ se simtǎ vinovați sunt mai puțin susceptibili de a conduce
sub influența alcoolului, a fura, a folosi droguri ilegale sau de a ataca o altǎ
persoanǎ (Tibbets, 2003).
 Deoarece caracterul se reflectǎ ȋn ceea ce faci atunci cȃnd nu se uitǎ nimeni la
tine, aceastǎ emoție moralǎ numitǎ vinovǎție este unul dintre elementele sale de
bazǎ.
 În aceste condiții, factorii educaționali (mǎ refer aici ȋn primul rȃnd la familie
și la școalǎ!) care ignorǎ valoarea vinovǎției, se confruntǎ cu un parcurs mai
anevoios ȋn educarea copiilor.
 Sfat ȋnțelept ! Cu toate cǎ ai fost ȋnvǎțat altfel, poți sǎ
experimentezi, sǎ ratezi, sǎ comiți greșeli, sǎ te superi, pentru cǎ
doar astfel vei deveni mai sensibil la binele celorlalți, ȋn urmǎtoarea
ta interacțiune socialǎ!
 Ai o „problemǎ” doar atunci cȃnd știi deja cǎ nu procedezi ȋn
favoarea ta și a celorlalți actori sociali, dar alegi sǎ nu
schimbi nimic ȋn comportamentul tǎu!
(4) A patra superputere: Un paznic vigilent ! Anxietatea!
 Prea puținǎ anxietate sugereazǎ o situație plictisitoare și nestimulatoare, ȋn
care atenția, prioritǎțile motivaționale și energia sunt deviate de la activitatea
curentǎ.

9
  Prea multǎ anxietate sugereazǎ o situație care poate fi copleșitoare pentru o
persoanǎ.
 Cȃtǎ vreme experiența de anxietate de tipul acesta este scurtǎ,
performanța va avea de suferit, dar, ȋn final, totul se terminǎ cu bine.
 În schimb, perioadele prelungite de anxietate intensǎ provoacǎ
prejudicii majore stǎrii noastre de sǎnǎtate fizicǎ și mentalǎ.
 Cȃnd simțim prea multǎ anxietate și prea des, ȋmbǎtrȃnim
prematur; se poate observa aceasta la nivel celular, atunci cȃnd
telomerii ce protejeazǎ extremitǎțile cromozomilor se
deterioreazǎ (Epel et al., 2006).
 În aceste condiții, experții ȋn performanțǎ și conducǎtorii firmelor cautǎ ca
angajații sǎ experimenteze cantitatea „potrivitǎ” de anxietate, care sǎ le
stȃrneascǎ fiorul motivațional, fǎrǎ apariția unor atacuri de panicǎ
incontrolabilǎ și a stresului cronic (Csikszentmihalyi, 2008).
Ți s-a spus probabil cǎ emoțiile pozitive ȋți lǎrgesc gȃndirea și comportamentul ȋn momentul
respectiv, ȋn vreme ce anxietatea ȋți ȋngusteazǎ gȃndirea și comportamentul, fǎcȃndu-te „sǎ nu
vezi pǎdurea din cauza copacilor”. Cu toate acestea, adevǎrul despre anxietate este altul:
1) ȋn unele situații, vrei sǎ fii o persoanǎ foarte anxioasǎ;
2) ai nevoie de o persoanǎ anxioasǎ ȋn echipa ta;
3) fǎrǎ anxietate, micile probleme se pot transforma ușor ȋn dezastru.

 Ne amintim cǎ anxietatea este un atu fațǎ de fericire atunci cȃnd iei mǎsuri de
precauție ȋmpotriva pericolelor iminente!
 Pe de altǎ parte, ați descoperit deja cǎ fǎrǎ „greșeli” nu ȋnvǎțǎm și nu evoluǎm. Cu
toate acestea, vrem sǎ le depistǎm din timp, astfel ȋncȃt sǎ ȋnvǎțǎm lecțiile pe care le
implicǎ cu mai multǎ ușurințǎ. Aici intervine anxietatea !
 În situațiile ȋn care pericolul este o posibilitate, dar indiciile sunt neclare,
complicate sau nesigure, anxietatea prevaleazǎ asupra pozitivitǎții.
 În astfel de cazuri, oamenii anxioși sesizeazǎ cu ușurințǎ problemele
apǎrute și gǎsesc rapid soluții, pe care le aduc la cunoștințǎ echipei
din care fac parte (prieteni, familie, colegi de muncǎ).
 Pe de altǎ parte, oamenii care nu sunt anxioși adesea nu iau ȋn
seamǎ indiciile ambigue care ar putea sugera pericolul. Mai mult,
uneori ei pot sǎ ignore și semnalele clare de potențial pericol!
 Într-un studiu de cercetare, membrilor grupului li s-a dat de
ȋnțeles cǎ au activat accidental un virus care a infectat rapid
fișierele dintr-un computer. Ca sǎ rezolve situația, participanții
aveau nevoie sǎ fie tǎioși și categorici, douǎ calitǎți care de
regulǎ nu sunt asociate cu oamenii suferind de anxietate. Totuși,
confruntați cu pericolul, cei mai anxioși dintre subiecți s-au
dovedit mai eficienți ȋn alertarea celorlalți despre pericol și
ȋn solicitarea de ajutor imediat, decȃt subiecții mai puțin
anxioși și mai fericiți (Ein-Dor, 2014).
 Și un exemplu din vremurile pe care le trǎim ! Cu toate cǎ
unii dintre voi ar putea gǎsi acest material video destul de dur,
vǎ propun sǎ ascultați cu atenție argumentele folosite, pentru a
descoperi modul ȋn care funcționeazǎ detectorul nostru de
pericol .

10
 https://www.facebook.com/100044229679403/videos/44770195
9547145
Acțiunea sub imboldul momentului sau efectul eliberator al pierderii controlului!

Imagineazǎ-ți cǎ ești atras ȋntr-o conversație despre un subiect controversat (de exemplu,
legalizarea drogurilor sau ȋmpǎrțirea unei moșteniri). Din cauza importanței lor pentru
persoanele direct afectate, astfel de subiecte pot crea o interacțiune foarte solicitantǎ (Finkel,
Campbell, Brunell, Dalton, Scarbeck & Chartrand, 2006). Ce s-ar ȋntȃmpla ȋnsǎ atunci cȃnd
oamenii sunt atȃt de epuizați fizic sau mental, ȋncȃt nu mai au puterea sǎ se ascundǎ, sǎ scape
sau sǎ-și atenueze pǎrerile?
 Oamenii epuizați mental au fost mai puțin inhibați ȋntr-o conversație despre
deosebirile personale cu cineva de altǎ rasǎ și s-au bucurat de interacțiune cu 25,4%
mai mult. De asemenea, ei au fost considerați ca avȃnd mai puține prejudecǎți de cǎtre
observatorii de culoare ce au urmǎrit ȋnregistrǎrile interacțiunilor. În sfȃrșit,
participanții obosiți, dezinhibați, au fost cu 72,6% mai ȋnclinați sǎ discute sincer
despre diversitate și despre cum sǎ gestioneze aceastǎ problemǎ sensibilǎ (Apfelbaum
& Sommers, 2009).
Un argument suplimentar ȋn favoarea acțiunii impulsive sau mai puțin controlate vine
dintr-o sursǎ neașteptatǎ: declinul cognitiv la vȃrstele ȋnaintate care precedǎ bolile
degenerative ale creierului.
 Într-un studiu, la care au participat adulți mai tineri (ȋn medie, cu vȃrsta de
nouǎsprezece ani) și mai ȋn vȃrstǎ (ȋn medie, șaptezeci și trei de ani), adulții mai
vȃrstnici, cu capacitǎți mentale inferioare (funcțiile cognitive au fost mǎsurate
ȋntr-o examinare neuropsihologicǎ amǎnunțitǎ), au fost socotiți mai buni sfǎtuitori
decȃt tinerii și adulții vȃrstnici cu mai bune capacitǎți cognitive (Apfelbaum,
Krendll & Ambady, 2010).

11
  Sfat ȋnțelept ! Abordeazǎ conversațiile de care te temi atunci cȃnd ești
un pic obosit și protecțiile tale naturale sunt scǎzute; aceastǎ stare te poate
ajuta sǎ tolerezi mai ușor disconfortul perceput.
Cȃteva idei interesante pentru finalul de prezentare !
Motto: „Nimic nu-i bun ori rǎu / Dar gȃndu-l face-așa.” (Shakespeare)

Nu am vrut așa ceva! Dar poate cǎ

de asta am avut nevoie!

Majoritatea prejudecǎților ȋmpotriva experiențelor emoționale negative apar atunci cȃnd

oamenii amestecǎ emoțiile extreme cu rudele lor mai puțin grave. Vinovǎția nu este rușine,
mȃnia nu este turbare, iar anxietatea nu este panicǎ. În fiecare caz, prima variantǎ este o
sursǎ beneficǎ de informație emoționalǎ, care focalizeazǎ atenția, gȃndirea și
comportamentul spre rezultate mult mai eficiente.
(1) Nu cultiva o concepție bazatǎ pe premisa cǎ pozitivitatea trebuie sǎ domneascǎ ȋn mod
absolut: ȋn funcție de situație, uneori e mai bine sǎ simți altceva decȃt fericirea.
 Altfel spus, axeazǎ-te pe ceea ce este folositor și nefolositor ȋntr-o situație
specificǎ, nu pe noțiunile de „bine” sau „rǎu”.
(2) Învațǎ sǎ fii autentic, pentru cǎ atunci cȃnd nu evitǎm emoțiile negative, cȃștigǎm
abilitatea de a folosi ȋntreaga paletǎ a experiențelor emoționale.
(3) Mȃnia, vinovǎția, anxietatea și alte emoții negative sunt folositoare! Printre multe
alte beneficii, ele ne dau mai mult curaj, ne regleazǎ comportamentul, ne mențin
alerți la mediul ȋnconjurǎtor și ne reȋncarcǎ energiile creative.
Concluzie ȋnțeleaptǎ ! Sǎ fii integral nu ȋnseamnǎ sǎ fii perfect, ci sǎ ai tǎria sǎ accepți
toate pǎrțile personalitǎții tale: aspectele tale de „Luminǎ” și de „Umbrǎ”, calitǎțile și
slǎbiciunile, succesele și eșecurile.
*****

12
Gata, am ajuns la momentul ȋn care trebuie sǎ vǎ invit la film ! Astǎzi am mai multe
propuneri pentru voi. În primul rȃnd, vǎ invit sǎ o ascultați pe Brené Brown, vorbind despre
cȃt de mult conteazǎ curajul de a fi imperfecți ȋn realizarea unor relații de succes.
https://www.youtube.com/watch?v=iCvmsMzlF7o The power of vulnerability | Brené
Brown
Pentru cei care stǎpȃnesc destul de bine limba englezǎ, am pregǎtit o poveste interesantǎ
despre „Umbra” din visele lucide.
Atenție! Pentru a urmǎri prezentarea selectatǎ, apǎsați pe „traducere automatǎ”!
https://www.youtube.com/watch?v=p1i6A7t6L2g&feature=emb_title TEDxSanDiego 2011 -
Charlie Morley - Lucid Dreaming, Embracing Nightmares

Iar dacǎ ȋndrǎgiți desenele animate, vǎ propun un film cu și despre emoții: „Inside Out”. Chiar
dacǎ l-ați mai vǎzut, vǎ invit sǎ-l urmǎriți din nou, ȋncercȃnd sǎ ȋnțelegeți „printre rȃnduri”.
Veți face astfel cunoștințǎ cu cinci emoții importante: furia, dezgustul, frica, tristețea și
bucuria. În plus, le veți vedea cum discutǎ, se ceartǎ și dezbat ȋmpreunǎ, pentru cǎ marea lor
preocupare este sǎ o ajute pe micuța Riley sǎ-și pǎstreze intacte amintirile și sǎ ȋși facǎ
prieteni noi, atunci cȃnd pǎrinții ei decid sǎ se mute din Minnesota ȋn San Francisco. Noi ne
reȋntȃlnim mȃine, ȋn ȋncercarea de a ne transforma „Umbra”. Vizionare plǎcutǎ!

http://la-desene.blogspot.com/2015/12/intors-pe-dos-dublat-in-romana.html Intors pe dos

dublat in romana
https://www.youtube.com/watch?v=SvoycpSKCIw Inside Out (2015) full movie english For
Kids - Animation Movies For Children - Disney Movies 2018

13
Carte propusǎ:

 Keneally, T. (2006). Lista lui Schindler. București: Editura Orizonturi.

https://www.elefant.ro/lista-lui-schindler_1758c67a-697a-41db-8c99-086d7b5aa587

Referințe:
1. Apfelbaum, E. P., & Sommers, S. R. (2009). Liberating effects of losing executive control:
When regulatory stretegies turn maladaptive. Psychological Science. 20(2): 139-143.
https://psycnet.apa.org/record/2009-01682-002
2. Apfelbaum, E. P., Krendll, A. C., & Ambady, N. (2010). Age-related decline in executive
function predicts better advice-giving in uncomfortable social contexts. Journal of
Experimental Social Psychology. 46(6): 1074-1077.
https://ambadylab.stanford.edu/pubs/2010ApfelbaumKrendl%20et-al-JESP.pdf
3. Baron, R. A., Hmieleski, K. M., & Henry, R. A. (2012). Entrepreneurs’ dispositional
positive affect: The potential benefits - and potential costs - of being „up”. Journal of
Business Venturing. 27(3): 310-324.
http://www.hmieleski.com/Publications/Baron_Hmieleski_Henry_JBV_2012.pdf
4. Cialdini, R. (2008). Psihologia persuasiunii. Totul despre influențare. București: Editura
Businesstech. https://carturesti.ro/carte/psihologia-persuasiunii-1974855
5. Csikszentmihalyi, M. (2008). Flux. Psihologia fericirii. București: Editura Humanitas.
https://humanitas.ro/humanitas/carte/flux-psihologia-fericirii
6. Ein-Dor, T. (2014). Social defense theory: How a mixture of personality traits in group
contexts may promote our survival. In M. Mikulincer & P. R. Shaver (Eds.), The Herzliya
series on personality and social psychology. Mechanisms of social connection: From brain to
group (p. 357–372). American Psychological Association.
https://psycnet.apa.org/record/2013-06636-020
7. Epel, E. S., Lin, J., Wilhelm, F. H., Wolkowitz, O. M., Cawthon, R., Adler, N. E., Dolbier,
C., Mendes, W. B., & Blackburn, E. H. (2006). Cell aging in relation to stress arousal and
cardiovascular disease risk factors. Psychoneuroendocrinology. 31(3): 277-287.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16298085/
8. Finkel, E. J., Campbell, W. K., Brunell, A. B., Dalton, A. N., Scarbeck, S. J., & Chartrand,
T. L. (2006). High-maintenance interaction: Inefficient social coordination impairs self-
regulation. Journal of Personality and Social Psychology. 91(3): 456-475.
https://psycnet.apa.org/record/2006-10940-006
9. Forgas, J. P. (2007). When sad is better than happy: Negative affect can improve the quality
and effectiveness of persuasive messages and social influence strategies. Journal of
Experimental Social Psychology. 43(4): 513-528. https://psycnet.apa.org/record/2007-08759-
003

14
10. Forgas, J. P., & East, R. (2008). On being happy and gullible: Mood effects on skepticism
and the detection of deception. Journal of Experimental Social Psychology. 44(5): 1362-1367.
https://psycnet.apa.org/record/2008-11359-018
11. Forgas, J. P., & Koch, A. (2013). Mood effects on cognition. In: M. D. Robinson, E. R.
Watkins & E. Harmon-Jones (ed.). Handbook of Emotion and Cognition. New York: Guilford
Press, pp. 231-251.
https://www.uv.mx/rmipe/files/2017/12/handbook_of_cognition_and_emotion.pdf
12. Hackenbracht, J., & Tamir, M. (2010). Preferences for sadness when eliciting help:
Instrumental motives in sadness regulation. Motivation and Emotion. 34(3): 306-315.
https://psycnet.apa.org/record/2010-17637-009
13. Harburg, E., Julius, M., Kaciroti, N., Gleiberman, L., & Schork, M. A. (2003).
Expressive/suppressive anger-coping responses, gender, and types of mortality: A 17-year
follow-up (Tecumseh, Michigan, 1971-1988). Psychosomatic Medicine, 65(4): 588-597.
https://psycnet.apa.org/record/2003-07002-018
14. Kashdan, T., Biswas-Diener, R. (2019). Partea luminoasǎ a pǎrții ȋntunecate. De ce sǎ fii
complet și cu bune, și cu rele. București: Editura Trei. https://www.edituratrei.ro/carte/robert-
biswas-diener-partea-luminoasa-a-partii-intunecate-de-ce-sa-fii-complet-si-cu-bune-si-cu-
rele/2794/
15. Lyubomirsky, S., King, L. A., & Diener, E. (2005). The Benefits of Frequent Positive
Affect: Does Happiness Lead to Success?. Psychological Bulletin. 131(6): 803-855.
https://psycnet.apa.org/record/2005-15687-001
16. Oishi, S., Diener, E., & Lucas, R. E. (2007). The Optimum Level of Well-Being: Can
People Be Too Happy?. Perspectives on Psychological Science: a Journal of the Association
for Psychological Science. 2(4): 346-360. https://europepmc.org/article/med/26151972
17. Oishi, S., Graham, J., Kesebir, S., & Galinha, I. C. (2013). Concepts of happiness across
time and cultures. Personality and Social Psychology Bulletin. 39(5): 559-577.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23599280/
18. Rottenberg, J. (2005). Mood and Emotion in Major Depression. Curent Directions in
Psychological Science. 14(3): 167-170. https://psycnet.apa.org/record/2005-09663-012
19. Rottenberg, J. (2014). The Depths: The Evolutionary Origins of the Depression Epidemic.
New York: Perseus Books. https://www.amazon.com/Depths-Evolutionary-Origins-
Depression-Epidemic/dp/0465022219
20. Schooler, J., Ariely, D., & Lowenstein, G. (2003). The pursuit and assesment of hapiness
can be self-defeating. In: I. Brocas & J. Carrillo (ed.). The Psychology of Ecomomic
Decisions. Oxford: Oxford University Press, pp. 41-70.
https://labs.psych.ucsb.edu/schooler/jonathan/sites/labs.psych.ucsb.edu.schooler.jonathan/files
/pubs/schooler_et_al_2003_-_pursuit_assessment_of_happiness_self-defeating.pdf
21. Storbeck, J., & Clore, G. L. (2005). With sadness comes accuracy; with happiness, false
memory: mood and the false memory effect. Psychological Science. 16(10): 785-791.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16181441/

15
22. Tamir, M., Mitchell, C., & Gross, J. J. (2008). Hedonic and instrumental motives in anger
regulation. Psychological Science. 19(4): 324-328. https://psycnet.apa.org/record/2008-
04515-004
23. Tangney, J. P., Stuewig, J., & Martinez, A. G. (2014). Two faces of shame: the roles of
shame and guilt in predicting recidivism. Psychol Sci. 25(3): 799-805.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4105017/
24. Tibbets, S. G. (2003). Self-conscious emotions and criminal offending. Psychological
Reports, 93(1): 101-126. https://psycnet.apa.org/record/2004-22258-018
25. Unkelbach, C., Forgas, J. P., & Denson, T. F. (2008). The turban effect: The influence of
Muslim headgear and induced affect on aggressive responses in the shooter bias paradigm.
Journal of Experimental Social Psychology. 44(5): 1409-1413.
https://psycnet.apa.org/record/2008-11359-025
26. Visser, V. A., van Knippenberg, D., van Kleef, G. A., & Wisse, B. (2013). How leader
displays of happiness and sadness influence follower performance: Emotional contagion and
creative versus analytical performance. The Leadership Quarterly. 24(1): 172-188.
https://psycnet.apa.org/record/2012-28957-001

16