Seria de conferințe „ReCreația conștientǎ” (realizator: Pop Steluța-Zvetlana)

Conferința nr. 5: „Conștiința!” (octombrie 2020)

Ziua a 5-a
o Cǎlǎtorie ȋn lumea metamorfozei

Motto: „Suntem înclinaţi să dăm vina pe circumstanţe exterioare, dar nimic n-ar putea
exploda în noi, dacă nu s-ar fi aflat deja în noi” (Carl Gustav Jung).

Metamorfozǎ!
https://www.facebook.com/RioVerdeLATAM/videos/1435456513259407/?q=butterfly%20m
etamorfosis%20-%20video&epa=SEARCH_BOX Fase final de la metamorfosis de una
mariposa
1. Metamorfoza ȋn lumea basmului!

Respectând implicaţiile religioase - credinţa populară în transmigraţia sufletelor, în

reîncarnarea şi renaşterea spirituală - dar şi valabilitatea largă a conţinutului emoţional -
veşnicia forței iubirii -, motivul metamorfozei exprimă esenţe psihologice şi sociale comune
multor popoare, un act universal întruchipând permanenţe reale ale vieţii oamenilor în
desfăşurarea istoriei si a evoluţiei civilizaţiilor.

Transmigrație: Concepție religioasă potrivit căreia sufletul dintr-un corp

trece, după moarte, în alt corp.

 Metamorfoza, unul dintre procedeele esenţiale cu care operează basmul, constituie o

mărturie în plus a existenţei unui fond de idei comun întregii omeniri, precum şi a

1
 posibilităţii transmiterii valorilor superioare de la un popor la altul, prin contact direct
sau indirect.
 „Metamorfoza este schimbarea unui om într-o fiinţă sau un lucru, în urma unui
blestem sau a unei hotărâri de sus. Astfel, feciorul de împărat se face porc, iar
zâna se preface în peşte ca să poată fi prinsă de pescar şi să devină soţia lui”
(Călinescu, 1965, p. 159).
 „Tipul clasic al metamorfozelor este Proteu, dumnezeiescul fiu al lui
Neptun, care a primit darul de a îmbrăca orice formă. Când a unui
flăcău, când a unui leu sau mistreţ, când a unui şarpe sau taur, când a
unui arbore sau a unei stânci şi când a unei ape sau flăcări mistuitoare”
(Şăineanu, 1895).

Exemplele de metamorfozare ale personajelor din basme sunt foarte variate. Potrivit
posibilităţilor de transformare ale elementelor ce participă la preschimbare, se pot distinge
mai multe tipuri de metamorfoză.

 Om-animal: În cadrul tipului de metamorfoză om-animal, transformarea omului

se săvârşeşte cu ajutorul unor factori exteriori lui (blestemul, bǎutura sau
alimentul magic), ori prin mijlocirea puterilor omului (proteismul!). Atunci cȃnd
metamorfoza se obține cu ajutorul unor factori exteriori omului, ar trebui sǎ subliniem
douǎ idei importante:
 Obiectul metamorfozării îl constituie omul!
 Transformarea omului în animal se află în strânsă legătură cu durata
blestemului sau a vrăjitoriei şi se destramă odată cu ele, fiinţa
metamorfozată având posibilitatea revenirii la starea iniţială!

 Blestemul! În aceastǎ situație, cauza care duce la metamorfoză este

răzbunarea, aşa cum se întâmplǎ în basmul Fata de bumbac şi
Nătăfleaţă (***, 1970), unde preschimbarea fetei în balaur se produce
prin blestem, iar în momentul împlinirii blestemului, care constă în
menţinerea de către fată a chipului de balaur până la ivirea celui dintâi
voinic care o va cere de nevastă, are loc destrămarea vrăjilor şi
revenirea la starea de om.

De obicei, la români, feciorul de împărat se transformă în balaur şi

nu fata https://ro.wikisource.org/wiki/Din_fatǎ,_fecior. De asemenea,
bărbatul se metamorfozează în şarpe (Mera, 1906: Crăişorul şerpilor)
sau în purcel https://ro.wikisource.org/wiki/Porcul_cel_fermecat, iar
femeia este preschimbatǎ într-o broască ţestoasă
https://ro.wikisource.org/wiki/Broasca_țestoasǎ_cea_fermecatǎ.

 Băutura sau alimentul magic! De data aceasta, cauza care duce la

metamorfozǎ este ȋntȃmplarea. De exemplu, ȋn basmul dobrogean
„Stufărişul” (Poveşti nemuritoare, vol. XIII, 1970), o fetiţă înghite

2
 câteva picături de apă dintr-o fântână vrăjită şi pe loc se transformă în
ied. În basmul Păţaniile lui Tahir (apud Curelar, 2011), tânărul Tahir,
mâncând din merele a patru pomi întâlniţi în drum, suferă trei tipuri de
metamorfozări, transformându-se, rând pe rând, într-un marabu
(pasăre exotică asemănătoare cu barza), într-un cal, într-o fată şi
revenind apoi la ceea ce a fost.

 Proteismul! În cazul proteismului, metamorfoza este pricinuită de

dorinţa personajului, care-şi schimbă înfăţişarea pentru a fi de folos
cuiva sau la ceva.
 „Proteismul este capacitatea liberă a fiinţelor năzdrăvane de a
se preface în ceea ce voiesc. Astfel, zmeii, zmeoaicele se
transformă în tot felul de aparenţe (fântână, grădină, viţă, iapă,
mreană, etc.). Dar şi voinicul poate căpăta această însuşire de
ordinar, dându-se de trei ori peste cap, spunând sau nu unele
cuvinte magice” (Călinescu, 1965, p. 159).
 De altfel, motivul tatălui deghizat în fiară este foarte
productiv în basmul românesc. „Împăraţii bătrâni au
adesea această putere - spunea G. Călinescu -,
împăratul cu trei fete se face zmeu şi-şi
ameninţă fetele la podul de aramă, de argint şi de
aur. Apoi, se dă de trei ori peste cap şi
redevine om” (Călinescu, 1965, p. 161).
 Existǎ și un alt tip de metamorfoză, ȋn care personajul principal
ziua apare în chip de animal cu grai omenesc, iar noaptea în
chip de om. De data aceasta, întreaga acţiune a basmului ne
poartǎ de la faza de copilărie a „animalului”, cules de pe
drumuri de doi bătrâni, la căsătoria lui şi de la preschimbarea în
om în timpul nopţii până la arderea pielii de animal şi revenirea
definitivă la înfăţişarea de om. Pot fi citate pentru exemplificare
variantele munteneşti: Porcul fermecat, FătFrumos şi fata
negustorului, Dovleacul, Fratele bucăţică, variantele
ardeleneşti: Şarpele, Uitatul, Feciorul moşului, variantele
moldoveneşti: Povestea porcului, varianta bucovineană: Petrea
Făt-Frumos şi zânele (Şăineanu, 1895, p. 233).

 Animal-om: În basmul azerbaidjan Tahta Kligi, şarpele transformat în om nu este

altul decât şarpele însetat căruia padişahul îi dăduse să bea apă din papucul său.
Dorind să răsplătească binele ce i se făcuse cândva, şarpele cu înfăţişare de om devine
prietenul devotat al feciorului de împărat, ajutându-l în cele mai grele împrejurări
(apud Curelar, 2011).
 Instrumentul cu ajutorul căruia se realizează transformarea este propria forţă
magică a animalului, iar cauza metamorfozei o constituie recunoştinţa faţă
de om.

3
  Om-pasăre: În literatura populară românească gǎsim o mulțime de zâne cu chip de
păsări, de obicei lebede sau porumbei.

 Om-plantă: Fata care trăieşte într-o rodie, atunci cȃnd este culeasă de feciorul
împăratului, iese la lumină, cere apă şi se transformă într-o tȃnǎră frumoasă .

 Plantă-om: Culeasă de o bătrână şi pusă la fereastra casei, floarea „barba-ursului” din

basmul iacut Fata „barba-ursului”, transplantată într-un mediu uman, se integrează
prin forţe proprii de transmutaţie în condiţiile noi de viaţă, luându-şi înfăţişare de
fată, grai şi port omenesc (apud Curelar, 2011).

 Om-obiect neînsufleţit: În basmul Fiica bătrânului Olecşin, un împărat bătrân,

dorind să înlăture un război înrobitor pentru ţara sa, „îşi preface supuşii în nisip şi
cuie, iar soţia şi-o preschimbă în ţesală” (apud Curelar, 2011).

De asemenea, distingem existenţa a două feluri de metamorfoze: intermitentă şi continuă, ȋn

funcţie de modul în care se produce transformarea, într-o singură fază (animală, vegetală ori
anorganică), sau cu mai multe faze succesive, înglobând toate treptele întrupării sufletului.

 Metamorfoza intermitentǎ: Tipurile universale de metamorfoză, de natură

intermitentă, care se aplică la toate fiinţele şi lucrurile, metamorfoze simple, duble
sau triple, prin care personajele supuse transformării devin numai animale, numai
păsări, numai plante sau numai lucruri neînsufleţite, revenind apoi la starea iniţială,
reprezintă înrâuriri directe ale metempsihozei intermitente, care admite şi
intervale când nu se operează migraţia sufletelor.
 Metempsihozǎ: Credința în transmigrația sufletelor individuale, care străbat,
în vederea purificării, un lung ciclu de reȋncarnări succesive în animale, plante
și oameni.
 Metamorfoza continuǎ: Sufletul se poate întrupa succesiv şi fără încetare în
corpuri diferite, de data aceasta sub influența metempsihozei continue. De
exemplu, copiii ucişi din basmul românesc Cei doi copii cu parul de aur suporta
aceleaşi trepte de involuţie şi apoi de evoluţie. Ei se prefac în arbori (peri) din care
se fac scânduri de pat, apoi animale (mieluşei), pentru a redeveni în cele din urmă
copii. https://ro.wikisource.org/wiki/Cei_doi_copii_cu_pǎrul_de_aur

În sfȃrșit, ȋn lumea basmelor nimic nu se sfârşeşte odată cu moartea tinerilor, cu atȃt mai mult
forța iubirii. De esenţă spirituală, forța iubirii supravieţuieşte trupului, fiind simbolizată
de o floare sau un arbore ce creşte peste noapte pe mormânt. De exemplu, în multe povești din
China, pe mormintele despărţite ale celor doi iubiţi, răsar în timpul nopţii doi cedri care îşi
împletesc ramurile şi rădăcinile în semn de convieţuire eternă în viaţa de pe tărâmul
celălalt. Un aspect interesant, spre deosebire de basmele româneşti, în care pe mormintele
celor doi îndrăgostiţi răsar peste noapte flori sau arbori, în basmele popoarelor turcice
simbolul iubirii nepieritoare este unul singur, trandafirul roşu. În plus, dacǎ pe
mormintele îndrăgostiţilor din basmele româneşti răsar numai simbolurile

4
sentimentului de iubire, în basmele turco-tătare este prezentă şi întruparea forţei răului,
sugerată printr-o singură plantă la toate popoarele turcice, mărăcinele.

2. Metamorfoza ȋn naturǎ sau programați pentru schimbare!

Sunt convinsǎ cǎ ați auzit cu toții despre procesul biologic de transformare denumit
metamorfozǎ. În timpul metamorfozei, existǎ caractere care se accentueazǎ și se pǎstreazǎ la
adult și caractere ce dispar. Mai mult, unele insecte, amfibieni, moluște și crustacee suferǎ
metamorfoze care, uneori, sunt ȋnsoțite și de o schimbare a habitatului sau a
comportamentului. Interesant este cǎ aceste schimbǎri multiple care apar ȋn cadrul
metamorfozei sunt controlate de organismele respective cu ajutorul hormonilor.

 Cu toate cǎ cea mai familiarǎ metamorfozǎ este transformarea din omidǎ ȋntr-o
bijuterie ȋnaripatǎ, numitǎ „fluture”, cercetǎtorii abia acum ȋncep sǎ ȋnțeleagǎ ce se
ȋntȃmplǎ ȋn interiorul unei crisalide. Țesuturile omizii trebuie ȋnlǎturate sau digerate,
cǎci acestea nu-i vor fi de folos adultului, care este un organism total diferit. Trebuie
sǎ aibǎ loc tranziții la nivelul inimii, la nivelul antenelor. Trebuie recreate picioare
adulte, trebuie reformat stomacul, pentru cǎ va trece de la consumul de plante la
consumul de nectar. Și dacǎ toate aceste „miracole” nu par a fi suficiente, studii
recente sugereazǎ cǎ omida nu se dizolvǎ ȋntr-o „supǎ” din care vor fi construite
structurile adulte, așa cum se credea cȃndva. Transformarea insectei este mai degrabǎ
o combinație progamatǎ de distrugere și creștere. Anumite celule mor și pǎrți ale
corpului se atrofiazǎ. Între timp, alte celule, aflate la locul lor de la naștere, se extind
rapid. În doar douǎ sǎptǎmȃni, adultul apare complet reconstruit, capabil de zbor
și hotǎrȃt sǎ-și caute o pereche !

https://www.youtube.com/watch?v=w8GFFTAqQe8 TRAILER: Metamorfoza –

documentar - Marți, 10 noiembrie, ora 22, la Alfa Omega TV

 Creșterea unei omizi are loc prin 4-5 valuri violente de trecere care se
numesc năpârliri. Corpul ei crește foarte repede și este compus din două tipuri
de celule diferite: celule larvare, care formează toate organele sale și le ajută
să funcționeze, și celule imaginale, care asigură viitorul ei ca și fluture. În
ultimele etape ale omizii pot fi observate discurile imaginale. Acestea
reprezintă populațiile celulelor precursoare care mai tȃrziu vor da naștere
aripilor și picioarelor sau structurilor senzoriale ale adultului. Într-un moment
anume al dezvoltării, aceste celule sunt impulsionate ca să înceapă să
crească. Odată cu apropierea stadiului larvar, omida se oprește din mâncat și
caută un loc ferit pentru a țese o altă căptușeală mătăsoasă. După ce termină,
cu ajutorul unei perechi de membre se prinde cu capătul corpului și rămâne
agățată fără să se miște, timp de o zi sau două, de obicei în poziție de „J”. În
acea omidă au loc tot felul de reacții chimice. Își schimbă culoarea și nu prea
știi ce se întâmplă în interiorul ei .

 O nouǎ modalitate de a vedea ȋn interior! În ultima vreme, modele

3D din microtomografii computerizate dezvǎluie detalii incredibile:
traheea se extinde pentru consum sporit de oxigen; intestinul se reduce

5
 ca sǎ treacǎ de la dieta de plante la nectar. Ce poate genera un proces
atȃt de complex? Rǎspunsul pare simplu: o inteligențǎ care transcende
lumea naturalǎ.

 În cazul broscuțelor, forma larvarǎ, branhiată și înotătoare, prezentând o coadă care

dispare la metamorfozǎ, este denumită mormoloc. Interesant este cǎ, în situația ȋn care
mediul devine nefavorabil, mormolocii pot sǎ-și accelereze metamorfoza, reușind
astfel să perpetueze specia.

 Totuși, pe mine mǎ fascineazǎ metamorfoza ariciului de mare. O caracteristicǎ

neobișnuitǎ a dezvoltǎrii aricilor de mare este ȋnlocuirea simetriei bilaterale a larvei cu
simetria pentaradialǎ sau în cinci puncte, adică simetrie față la rotații de 72º în jurul
centrului. Cu alte cuvinte, aricii de mare își abandonează complet tipul de corp atunci
când se transformă din larvă în adult. Mai mult, ca sǎ grǎbeascǎ procesul de
metamorfozǎ, aricii de mare apeleazǎ la un truc interesant: ei au ȋnvǎțat sǎ-și creascǎ
un adult ȋn miniaturǎ ȋn interiorul corpului larvei. Chiar dacǎ este greu sǎ acceptǎm
aceastǎ idee, vorbim despre douǎ forme diferite ale aceleiași ființe, pentru cǎ
ADN-ul este același! Când ajunge pe țărmul stâncos, tȃnǎrul arici ȋși scoate piciorușele
tubulare prin partea laterală a micuței larve, apoi resturile „nefolositoare” din larvǎ
sunt ȋnlǎturate, iar ȋn câteva ore începe deja să semene cu ariciul de mare țepos, pe
care oamenii îl cunosc de la televizor.

https://www.youtube.com/watch?v=ak2xqH5h0YY Sea Urchins Pull Themselves

Inside Out to be Reborn | Deep Look

O metamorfozǎ interesantǎ!

6
Celor care doresc sǎ descopere mai multe informații despre magia procesului de metamorfozǎ
le recomand documentarul urmǎtor, cu mențiunea cǎ nu are traducere ȋn limba romȃnǎ:

Atenție! Prezentarea selectatǎ nu are traducere ȋn limba romȃnǎ!

https://www.dailymotion.com/video/x3kdp8p Metamorphosis The Science of Change

Cu toate acestea, metamorfoza este prezentǎ ȋn viața noastrǎ chiar atunci cȃnd nu ne așteptǎm:
un lemn care devine o frumoasǎ operǎ de artǎ, carbonul de sub plǎcile continentale care se
transformǎ ȋntr-un diamant strǎlucitor, o doamnǎ respectabilǎ care se preschimbǎ ȋntr-o
persoanǎ cu multǎ atitudine ! Și lista noastrǎ ar putea continua, pentru cǎ metamorfoza face
parte din viața noastrǎ, ȋn fiecare zi.

Diamantul nu se
formează din cărbune,
ci la adâncimi mult mai
mari, din carbonul de Dupǎ
sub plăcile continentale. Înainte

Metamorfoza este
prietena noastrǎ!

O altfel de metamorfozǎ!

7
 Konstantin Bogomolov este un talentat designer din Riga (Letonia), care deține o
școală de înfrumusețare unde, punȃndu-și ȋn practicǎ cunoștințele sale de psihologie,
creează minuni, așa cum vedem ȋn imaginea de mai sus. Pentru cei care doresc sǎ
descopere mai multe informații despre activitatea sa, le recomand urmǎtorul link:
https://www.demilked.com/amazing-makeovers-konstantin-bogomolov/

3. Metamorfoza speciei umane sau povestea noastrǎ se poate schimba!

Din tot ceea ce v-am povestit pȃnǎ acum ați ȋnțeles cǎ suntem ȋntr-o perioadǎ magicǎ de
schimbare, pe care oamenii au așteptat-o dintotdeauna, dar se tem de ea .

Informația despre metamorfoza umanǎ se regǎsește ȋn Biblie și se referǎ la douǎ

tipuri de transformare:
 (1) transformarea trupului (fizicǎ): În 1 Cor. 15: 51-53 se spune: „Iată, vă
spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, într’o clipă, într’o
clipeală din ochi, la cea din urmă trîmbiţă. Trîmbiţa va suna, morţii vor învia
nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi. Căci trebuie ca trupul acesta,
supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se
îmbrace în nemurire.” (Observație! Acolo unde Cornilescu a tradus „ȋntr-o
clipǎ”, ȋn limbajul original termenul este „atomos” care are sensul de cea mai
micǎ subdiviziune de timp.)
 (2) transformarea spiritualǎ, cea de-a doua naștere din apǎ și din Duh -
„Metanoia” (schimbarea mentalitǎții). În Evanghelia după Ioan 3: 1-16,
Domnul Isus îi vorbește lui Nicodim despre nașterea din nou. În versetul
3, Domnul Isus îi spune lui Nicodim: „Adevărat, adevărat îți spun că,
dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.”

În plus, ne amintim de pubertate, o perioadǎ prin care unii dintre noi am trecut deja
(!), o adevǎratǎ revoluție biologicǎ, care provoacǎ schimbǎri uriașe. Oamenii nu au
un cocon ȋn care sǎ se ascundǎ atunci cȃnd trec la maturitate: ȋn 4 ani chinuitori,
corpurile și mințile noastre se transformǎ, iar noi ajungem la maturitatea sexualǎ.
Hormonii, acești minusculi mesageri chimici, sunt dincolo de controlul nostru
conștient. Deodatǎ, ei ȋncep sǎ „alerge” prin fluxul sangvin, comandȃndu-i corpului sǎ
se schimbe, și afectȃndu-ne creierul. Astfel, ne vor face sǎ ne gȃndim la lucruri noi,
ȋntr-un mod nou, iar rezultatul este confuzia. Te simți ca ȋntr-un montagne-rousse și nu
știi unde ajungi!

Acum sǎ mergem mai departe, ca sǎ vedem dacǎ vorbim despre un proces declanșat din
exteriorul nostru sau despre unul natural. De la bun ȋnceput, o sǎ vǎ rog sǎ ȋnțelegeți cǎ este o
pǎrere conturatǎ pe experiența personalǎ, așa cǎ nu trebuie sǎ fiți de acord cu mine. Ei bine,
cele două teorii atȃt de disputate pȃnǎ acum, creaționismul și evoluționismul sunt la fel de
adevǎrate, dar nu pot funcționa decȃt ȋmpreunǎ . Pentru științǎ este ușor de acceptat cǎ
Universul este compus dintr-o matrice invizibilǎ și cǎ noțiunea de „creaționism” presupune
existența unui tipar energetic definit, ȋnainte de apariția organismului fizic. Cu toate

8
acestea, datoritǎ liberului arbitru, noi deținem controlul și este nevoie de propria noastrǎ
activare.

 Amintiți-vǎ de mormolocii care pot sǎ-și accelereze metamorfoza, în situația ȋn

care mediul devine nefavorabil.
 În plus, amintiți-vǎ de icoanele noastre: Duhul Sfȃnt „vine” spre noi doar dupǎ
activarea (conștientizarea!) Duhului personal, a celui din interiorul nostru.

Cu alte cuvinte, evoluția noastrǎ ȋnseamnǎ o nouǎ treaptǎ de conștientizare și, odatǎ ȋnceput
procesul evolutiv, el continuǎ ȋn mod natural.

,,Evoluție adaptivǎ”
Este un proces natural, dar
participǎm conștient!

 Creaționismul + Evoluționismul =
Adevǎrat!
 Evoluția noastrǎ = O nouǎ treaptǎ de
Prag conștientizare!
 Odatǎ ȋnceput procesul evolutiv, el
continuǎ ȋn mod natural.
 Evoluția noastrǎ este posibilǎ!
 Observație: Trebuie trecut un prag!

Vorbim așadar despre o „evoluție adaptivǎ”, care ,,nu este un proces intȃmplǎtor, ci unul
voit, ȋn care organismele individuale supraviețuiesc prin adaptare și se dezvoltǎ devenind
membrii unei comunitǎți mai mari”, iar „fiecare participant este un membru interdependent al
comunitǎții, aducȃndu-și contribuția la ȋntreg și beneficiind, astfel, la rȃndul sǎu” (Lipton &
Bhaerman, 2010).

 „Evoluţia adaptivă apare în general printr-o acumulare succesivă de variaţii minore

în fenotip… pe măsură ce structura lor internă se modifică, unele sisteme îşi schimbă
comportamentul relativ lent şi altele relativ radical. Deci ne confruntăm cu problema
dacă evoluţia selectivă este capabilă să ‚regleze’ structura sistemelor complexe astfel
încât ele să evolueze într-adevăr” (Kauffman, 1993).
 Fenotipul este un ansamblu de caracteristici (atribute) sau trǎsǎturi ale unui
organism: de exemplu, morfologia, proprietăţile biochimice sau fiziologice,
dezvoltarea, comportarea. Fenotipurile rezultǎ din exprimarea genelor
organismului, din influenţa factorilor ambientali, şi din posibila interacţie a
acestor două elemente. Cu toate cǎ fenotipul este dependent de genotip, nu

9
 toate organismele cu acelaşi genotip arată sau se comportă la fel, fiindcă
înfăţişarea şi comportarea sunt modificate de condiţii ambientale şi de
dezvoltare. De asemenea, nu toate organismele care arată la fel au în mod
necesar acelaşi genotip.

Practic, evoluția adaptivǎ este posibilǎ și oricine poate trece cu ușurințǎ prin ea, pentru cǎ este
un proces natural, așa cum este și pubertatea! Totodatǎ, deși procesul se desfǎșoarǎ
conform unui program prestabilit, are nevoie de participarea noastrǎ conștientǎ! Altfel
spus, el ȋncepe doar atunci cȃnd am trecut de pragul personal de conștientizare. În
concluzie, evoluția noastrǎ este o consecințǎ a propriei noastre schimbǎri: ea este la nivelul
conștiinței, pentru cǎ trecem pe un alt plan de conștientizare, dar se reflectǎ la nivelul
creierului și devine evoluția minții omenești. În final, ne conduce spre o sferǎ extinsǎ de
cuprindere a conștiinței. Mai simplu spus, este momentul ȋn care mintea noastrǎ omeneascǎ
trebuie sǎ facǎ propriul sǎu salt ȋn cunoaștere, iar asta se face doar ȋmpreunǎ cu saltul nostru
ȋntru conștientizare.

Evoluția noastrǎ, o consecințǎ a propriei

noastre schimbǎri!
Evoluția este la nivelul Ea se reflectǎ la nivelul
conștiinței! creierului și devine evoluția
minții omenești; ȋn final, ne
conduce spre o sferǎ extinsǎ
Alt plan de de cuprindere a conștiinței!
conștientizare

Salt cuantic!
Suntem la un alt nivel
al spiralei!

4. Cȃteva simptome ale „ascensiunii ȋn evoluția spiritualǎ”!

https://www.youtube.com/watch?v=BfhU1sB9o2Q SIMPTOMELE ASCENSIUNII ÎN

EVOLUȚIA SPIRITUALĂ

 Aici gǎsiți o sintezǎ pertinentǎ pentru 55 de simptome care pot sǎ aparǎ ȋn timpul
acestui proces: https://daniilgaucan.wordpress.com/2016/11/26/55-simptome-ale-
trezirii-si-evolutiei-spirituale/. Totuși, nu uitați! Dacǎ stǎrile prin care treceți vǎ
creeazǎ un disconfort major, nu ezitați sǎ cereți ajutor. Cei care au trecut prin astfel de
procese ȋnaintea voastrǎ, preoții cu har, medicii cu suflet, toți aceștia sunt prietenii
voștri ȋn astfel de momente .

10
Suntem la o rǎscruce și ne putem alege viitorul! Timpul a trecut pe nesimțite, așa cǎ este
momentul sǎ vǎ invit la film . De data aceasta, ne ȋntȃlnim cu noi ȋntr-o versiune viitoare, o
versiune care aparține unei lumi complet schimbate, dar pe care unii dintre noi au visat-o cu
ochii minții de multe ori.

https://www.youtube.com/watch?time_continue=15&v=5n1p9P5ee3c&feature=emb_title
Crossroads: Labor Pains of a New Worldview | FULL MOVIE

Nu uitați!
Pǎstrați-vǎ inocența copilǎriei!
Puneți ȋntrebǎri și cǎutați
rǎspunsuri!
Pentru cǎ…
Adevǎrul și realitatea nu sunt
ȋntotdeauna ceea ce par a fi!

Urmeazǎ douǎ sǎptǎmȃni de recreație de la ReCreația conștientǎ, dupǎ care ne reȋntȃlnim, de

data aceasta cu povești despre… „umbrǎ”: (1) Ce ascundem?; (2) Ce sau cine este
„Umbra”?; (3) Cȃnd vom ȋnfrunta adevǎrul despre noi?; (4) Cǎlǎtorie ȋn „umbrǎ”; (5) Ce se
ȋntȃmplǎ dupǎ aflarea adevǎrului despre noi?. Sunt informații interesante pe care le pregǎtesc
pentru voi, dar nu uitați: aceste prezentǎri nu sunt lecții obișnuite. În cadrul lor reȋnvǎțǎm sǎ
ne jucǎm, sǎ cǎutǎm și sǎ punem ȋntrebǎri. Vǎ mulțumesc pentru timpul petrecut ȋmpreunǎ și
vǎ doresc zile pline de magie, cu mult soare afarǎ și liniște ȋn suflet. La revedere!

La revedere!

11
Cǎrți recomandate:

 Kafka, F. (2012). Metamorfoza și alte povestiri. București: Editura Polirom.

https://carturesti.ro/carte/metamorfoza-si-alte-povestiri-top-10-177824
 Lipton, B. H., & Bhaerman, S. (2010). Evoluție spontanǎ. Viitorul nostru pozitiv și
modul de a ajunge la el, din punctul ȋn care ne aflǎm. Volumul I. București: Editura
For You. https://ro.scribd.com/doc/286047829/237872955-Bruce-H-Lipton-Steve-
Bhaerman-Evolutie-Spontana-vol1-pdf
 Lipton, B. H., & Bhaerman, S. (2010). Evoluție spontanǎ. Viitorul nostru pozitiv și
modul de a ajunge la el, din punctul ȋn care ne aflǎm. Volumul II. București: Editura
For You. https://ro.scribd.com/document/379008857/Bruce-H-Lipton-Steve-
Bhaerman-Evolutie-Spontana-vol2

Referințe:

1. Cǎlinescu, G. (1965). Estetica basmului. București: Editura Pentru Literatura.

2. Curelar, M. R. O. (2011). Motivul metamorfozei ȋn basmul universal modern. Tȃrgu Jiu:

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences
Series. Issue 3. https://ro.scribd.com/document/378336257/3-MIRABELA-RELY-ODETTE-
CURELAR-pdf

3. Kauffman, Stuart (1993). The Origins of Order: Self Organization and Selection in
Evolution. Oxford University Press. https://www.amazon.com/Origins-Order-Self-
Organization-Selection-Evolution/dp/0195079515

4. Mera, I. T. (1906). Din lumea basmelor. Bucureşti : Institutul de Arte Grafice și Editură
„Minerva”. http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_181126_1906.pdf

5. Pop, S. Z. (2012). Cǎlǎtor pe drumul spre un nou pǎmȃnt. Jurnal de ȋnceput. Bacǎu:
Editura Egal. https://www.scribd.com/document/469346236/Calator-pe-drumul-spre-un-nou-
Pamant-Jurnal-de-inceput
6. Şăineanu, L. (1895). Basmele române, Bucureşti: Lito-Tipografia Carol Göbl.

7. *** (1970). Basme turco-tătare. Trei neadevăruri cu câte patruzeci de minciuni fiecare.
Bucureşti: Editura Univers.

8. *** (1970). Poveşti nemuritoare, vol. XIII. Bucureşti: Editura Ion Creanga.

9. https://biblia.resursecrestine.ro/

12