Seria de conferințe „ReCreația conștientǎ” (realizator: Pop Steluța-Zvetlana)

Conferința nr. 6: „Despre Umbrǎ...” (noiembrie 2020)

Ziua a 3-a
o Cȃnd vom ȋnfrunta adevǎrul despre noi?

Motto: „Vei gǎsi ușor o umbrǎ acolo unde existǎ multǎ luminǎ.” (Vinko Buj)

Este momentul tǎu sǎ ȋți

privești demonii ȋn fațǎ și sǎ
te ȋmprietenești cu ei!

https://www.facebook.com/lifeinsurrealism/videos/491833877670061 "EGO" Willy William

 Linia de demarcație ȋntre emoții și sentimente este foarte fragilǎ! De exemplu,

dacǎ te ȋnfurii foarte tare pe cineva, dar nu-ți manifești ȋn exterior aceastǎ furie, avem
de-a face cu un sentiment. Dacǎ explodezi, verbal sau fizic, manifestȃndu-ți ȋn
exterior furia interioarǎ, vorbim despre o emoție.

Vǎ amintiți de mǎștile pe care am spus cǎ le purtǎm? De fapt, fiecare mascǎ a fost (sau ȋncǎ
este) propria noastrǎ ȋnchisoare, pentru cǎ am ignorat forța de distrugere pe care o posedǎ
zonele noastre de umbrǎ, atunci cȃnd acționeazǎ ȋn zona inconștientului. Nefiind
conștienți de ele, noi nu avem niciun control asupra lor, ori asupra momentului sau a
domeniului de viațǎ ȋn care acestea decid sǎ se manifeste.
 De exemplu, pȃnǎ nu devin conștient de rǎul pe care mi-l face fumatul, nu mǎ
pot lǎsa de fumat, oricȃt de mult m-ar ruga ceilalți. Aș putea doar sǎ-i mint pe
cei dragi mie, ȋncercȃnd sǎ mǎ ascund de ei atunci cȃnd vreau sǎ fumez.

 Cu alte cuvinte, ȋncercarea de a controla pe cineva nu dǎ rezultate

ȋn timp, deoarece percepția de ȋngrǎdire a libertǎții determinǎ persoana
sǎ doreascǎ, la un moment dat, ieșirea de sub controlul nostru.
1
  Un alt exemplu ar putea face referire la agresivitate. Cei care mǎ cunosc de mai
multǎ vreme, știu cǎ ȋnainte de anul 2010 aveam o agresivitate evidentǎ, care,
deși inițial m-a ajutat sǎ mǎ dezvolt ȋntr-o lume dominatǎ de bǎrbați (ȋntȃi am
fost inginer ȋntr-o uzinǎ frigorificǎ, apoi, ȋn anul 1992 m-am privatizat și am
devenit distribuitorul unei fabrici de bere pe douǎ județe, dupǎ care am fǎcut...
executare silitǎ, iar, ȋn final, am obținut autorizații pentru construcții și
branșamente de utilitǎți), ȋn momentul ȋn care agresivitatea a devenit modul
meu „natural” de comportament, aceasta s-a transformat ȋn propriul meu
dușman.

 Fiind atȃt de obișnuitǎ cu propria mea agresivitate, nu puteam distinge

momentul ȋn care depǎșeam mǎsura. Iar asta se ȋntȃmpla aproape tot
timpul . Mai mult, simțeam nevoia sǎ fiu ȋntr-un mediu agresiv, iar
discuțiile ȋn contradictoriu reprezentau sursa mea de adrenalinǎ.

 Ce s-a ȋntȃmplat? Prietenii m-au pǎrǎsit unul cȃte unul, au

ȋnceput „sǎ aparǎ” tot mai multe persoane cu care nu reușeam sǎ
colaborez, iar relațiile cu cei din familie au avut de suferit.
Interesant este faptul cǎ eu nu ȋnțelegeam de ce se ȋntȃmplǎ
toate acestea și cǎutam vinovații ȋn afara mea .
Dupǎ cum vedeți, umbrele noastre au devenit propriul nostru dușman atunci cȃnd ne-a fost
fricǎ sǎ ne vedem așa cum suntem: ființe duale, de luminǎ și ȋntuneric, ȋnzestrate ȋnsǎ cu
liberul arbitru, pentru a alege ȋn mod conștient de ce parte dorim sǎ fim. Prin acceptarea
acestui adevǎr (re)devenim o ființǎ unitarǎ, cu control deplin asupra acțiunilor sale!
Proiecția umbrelor sau „rȃde ciob de oalǎ spartǎ”!

Proiecția
umbrelor!

 Proiecţia este un mecanism de apărare universal, care constǎ ȋn atribuirea celorlalți

a propriilor intenții, tendințe, pulsiuni și dorințe. Freud este cel care a introdus
termenul de proiecție ȋn vocabularul psihanalizei și l-a utilizat ȋn legǎturǎ cu nevroza

2
 de angoasǎ. Astfel, cu ajutorul proiecţiei încercăm să ne facem viaţa un pic mai
suportabilă .
 Totuși, indiferent cȃt de ineficient și de distructiv ar fi acest tip de apǎrare, este
important sǎ ne amintim cǎ persoana care se comportǎ astfel suferǎ; ea se
simte copleșitǎ de durerea sa și ȋncearcǎ sǎ scape de ea, proiectȃnd-o asupra
altora. La nivel inconștient, trebuie sǎ existe speranța cǎ cineva ne va
ȋnțelege durerea și va face ceva sǎ ne ajute.

 Expresii care caracterizeazǎ proiecția:

 „A-și ventila sentimentele”;
 „A-și elibera energia”;
 „A se descǎrca asupra cuiva”.
Dupǎ cum vedeți, chiar dacǎ noi nu putem ȋntotdeauna sǎ ne recunoaștem ușor propriile
umbre, tot ele ne sar ȋn ajutor. Vǎ spun un secret ! ,,Umbra” noastrǎ este foarte timidǎ, așa
cǎ transferǎm asupra altora ceea ce suntem chiar noi. Pentru cǎ atunci când eşti în
proiecţie vorbeşti întotdeauna şi despre tine, dacǎ suntem atenți, oamenii din jurul nostru
și ȋntȃmplǎrile prin care trecem pot deveni oglinzile noastre.
 Spunem: ,,este egoist”, ,,este lacom”, ,,este hoț”, dar de fapt, aspectele pe care nu le
iubim la ceilalți sunt ale noastre.
 Dacǎ sunteți nervoși sau supǎrați, ȋncercați sǎ vǎ amintiți cǎ atunci cȃnd arǎtǎm
spre cineva cu degetul, indirect am arǎtat spre noi, pentru cǎ celelalte degete
sunt ȋndreptate asupra noastrǎ .
 Interesant! Atunci cȃnd oamenii se bazeazǎ pe proiecție ca mecanism
de apǎrare, adeseori ȋncearcǎ sǎ se convingǎ cǎ acțiunea lor a avut
succes. De exemplu, ȋntrebarea: „Spune-mi sincer, ești convins cǎ nu
ești supǎrat pe mine?” - poate sǎ provoace sentimentul care a fost
proiectat, ca un fel de confirmare (inconștientǎ) cǎ apǎrarea a avut
succes.
Cu alte cuvinte, la nivelul proiecţiei se manifestă conflictul interior. Întotdeauna condamnǎm
la cei din jurul nostru partea renegatǎ din noi, iar ceea ce ne place la ceilalți sunt pǎrțile
noastre de „luminǎ”, cu ajutorul cǎrora putem construi o bazǎ a dialogului.
Exemplu ! Cu mulți ani ȋn urmǎ, a trebuit sǎ rezolv un dosar de executare
silitǎ ȋntr-o familie de etnie romǎ. Cȃnd am ajuns acolo, mi-a ieșit ȋn
ȋntȃmpinare un bǎiețel cu niște ochi extraordinar de frumoși. Așa cǎ, ȋnainte de
a spune orice altceva, am privit ȋn ochii mamei, am zȃmbit și am rostit: „Ce
ochi frumoși are bǎiatul dumneavoastrǎ!”. În acel moment, pǎrinții mi-au
zȃmbit la rȃndul lor, iar eu am detensionat o situație care altfel ar fi putut sǎ fie
extrem de neplǎcutǎ.

 Corespunzǎtor acestei teorii, crima ar putea fi un rezultat al proiecţiei: atunci cȃnd

cineva trǎiește o angoasă insuportabilă și îi este greu să explice într-un mod raţional de
unde vine pericolul, are nevoie de un duşman concret. Odatǎ „descoperit” pericolul
concret, se ȋncearcǎ eliminarea sa, lucru considerat întru totul îndreptăţit de cel care
proiectează. Dupǎ cum vedeți, proiecția neconștientizatǎ poate deveni ȋn anumite
condiții extrem de nocivǎ!

3
 Cȃteva exemple de proiecții din viața de zi cu zi!
1) Proiecția privitǎ ca un tip primitiv de comunicare dintre pǎrinte și copil!
Bebelușii „scapǎ” de emoțiile dureroase țipȃnd sau plȃngȃnd; astfel, ei evocǎ o
reacție empaticǎ, iar noi ȋi ajutǎm sǎ treacǎ peste durerea sau disconfortul lor.
Pe mǎsurǎ ce cresc, copiii nu mai simt nevoia constantǎ de a-și proiecta
experiențele ȋn exterior, ci ȋnvațǎ sǎ le pǎstreze ȋn interiorul lor, fǎcȃndu-le fațǎ
de unii singuri.
2) Proiecția unui bun orator ! Printr-un discurs pasionat, putem ușura
presiunea emoționalǎ.
3) Proiectarea vinovǎției! „Nu ȋnțeleg de ce faci din țȃnțar armǎsar. Am uitat,
ȋntotdeauna mǎ critici!”
4) Proiecția ca aspect al caracterului! „Eu nu am nevoie de nimeni, tu ai.”
5) Proiecția ȋn relațiile amoroase! Persoana ȋndrǎgostitǎ vrea sǎ evite
conștientizarea trǎsǎturilor de personalitate supǎrǎtoare ale persoanei iubite,
care ar putea reduce „delirul” iubirii perfecte. De obicei, conștientizarea
neajunsurilor și defectelor este proiectatǎ ȋn prieteni sau rude: „Oare ce vede la
el?”.
 Mai mult, persoana ȋndrǎgostitǎ poate evita sau chiar respinge acei
oameni, astfel ȋncȃt sǎ nu fie nevoitǎ sǎ ȋnfrunte percepțiile clivate
(citește și punctul 9 !).
6) Proiecția ȋn prietenie! Atunci cȃnd ne plȃngem mult unui prieten, transferǎm
povara sentimentelor noastre asupra altei persoane.
7) Proiecția ȋn familie! Uneori, atunci cȃnd sunt extrem de obosit și de epuizat,
devin irascibil cu persoanele dragi. Fǎrǎ sǎ intenționez la nivel conștient, ȋi fac
pe oamenii din jurul meu sǎ se simtǎ nefericiți, pentru cǎ eu „am o zi proastǎ”.
Cu alte cuvinte, ȋmi proiectez experiența asupra oamenilor din imediata mea
vecinǎtate, fǎcȃndu-i sǎ se simtǎ nefericiți ca rezultat al modului ȋn care ȋi
tratez eu.
 Deși irascibilitatea mea nu mǎ scapǎ complet de experiența neplǎcutǎ,
de obicei, dintr-o astfel de proiecție rezultǎ o oarecare ușurare, urmatǎ
adesea de vinovǎție.
 O persoana destul de conștientǎ de sine poate recunoaște
oboseala sau o stare proastǎ prin care trece:
 „Nu am dormit bine azi-noapte. A fost alegerea mea!”;
 „Am muncit prea mult sǎptǎmȃna aceasta și mǎ simt
destul de slǎbit. Nu are nimic de-a face cu altcineva!”.
8) Proiecția la serviciu! „Peștele de la cap se ȋmpute!” Înțelegem acest proverb
ca pe un tip de proiecție, ȋn care sentimentele neplǎcute sunt date din mȃnǎ ȋn
mȃnǎ, de la o persoanǎ aflatǎ ȋntr-o poziție superioarǎ la o persoanǎ aflatǎ
ȋntr-o poziție inferioarǎ ȋn cadrul unei ierarhii.
9) Clivajul ȋnsoțit de proiecție! Ca mecanisme psihice de apǎrare, clivajul și
proiecția coopereazǎ adesea, ca mijloc de a gestiona problema ambivalenței.
 De exemplu, sunt o persoanǎ amabilǎ și nu prea, pentru cǎ am un
amestec de instincte iubitoare și ostile. Însǎ atunci cȃnd ostilitatea nu
poate fi toleratǎ, o voi cliva: sentimentele de dragoste și cele
acceptabile din punct de vedere social sunt eu, iar sentimentele
agresive consider cǎ nu mǎ reprezintǎ pe mine.
 Așadar, m-am clivat ȋn pǎrți distincte și am renegat una dintre
ele, ceea ce, de obicei, ȋnseamnǎ cǎ am proiectat-o ȋn afara
mea:

4
  „De ce mǎ scoți ȋntotdeauna vinovat pe mine?”;
 „Întotdeauna faci așa! Nu ȋți ții promisiunile, iar dacǎ
mǎ supǎr, tot eu sunt de vinǎ!”.
Daca nu ȋnțelegem oglinda din fața noastrǎ, suntem ȋntr-un cerc vicios: proiectǎm și
primim proiecția ȋnapoi. De data aceasta, amplificatǎ ȋn intensitate. Este ceea ce se
ȋntȃmplǎ ȋn vremurile de acum, la nivel național și, mai nou, la nivel global.
 Proiectȃnd pe ceilalți ceea ce avem ȋn noi, ȋnvǎțǎm cu mai multǎ ușurințǎ cine suntem,
ce calitǎți și ce defecte posedǎm.
Mai avem aici un aspect interesant. Pentru cǎ ,,Umbra” noastrǎ nu este singurǎ, ci face
parte din mai completa ,,Umbrǎ colectivǎ”, dacǎ redirecționǎm o proiecție, devenim
acea proiecție.
 Aici mǎ refer la preluarea unor teme care aparțineau doar ,,Umbrei colective”
ȋnainte ca sǎ le preluǎm și noi, prin implicare directǎ.

 De exemplu, eu nu am de ce sǎ mǎ tem de COVID-19, pentru cǎ am deja

anticorpii formați. Dar dacǎ urmǎresc programul de la televizor și mǎ las
antrenatǎ ȋn discuții cu cei care se tem sǎ nu se ȋmbolnǎveascǎ, voi ȋncepe sǎ
simt și eu aceastǎ fricǎ - de cele mai multe ori, fǎrǎ sǎ fiu conștient de acest
lucru -, pentru cǎ la nivel colectiv ea este foarte puternicǎ.
Asta ȋnseamnǎ cǎ timpul nu vindecǎ doar prin simpla lui trecere. Ca sǎ se producǎ
„vindecarea”, trebuie sǎ conștientizez propria mea zonǎ de umbrǎ, s-o separ de ,,Umbra
colectivǎ” și sǎ-mi ofer darul acceptǎrii și al iertǎrii: pentru mine si pentru cei din jurul meu.
Retragerea proiecției sau ȋnceputul „vindecǎrii”!

Poarta de trecere:
Dinspre trecut spre viitor!
Trecut Iertarea Viitor

Sunt
conștient!

Cȃnd vom ȋnfrunta adevǎrul despre noi?

Rǎspuns corect: Acum! Nu ne mai mințim!

Retragerea proiecţiei în interior şi asumarea ei ca fiind propria ta realitate este, într-un

fel, primul moment al procesului integrării „Umbrei”. Într-adevǎr, este greu să recunoşti

5
despre tine că eşti o persoanǎ groaznicǎ, și ai prefera ca altcineva sǎ fie așa, dar abia atunci
cȃnd ȋți asumi cine ești tu cu adevǎrat poți sǎ ȋncepi procesul de integrare și „vindecare”.
 Exemplu de retragere a proiectiei! Ioan 8, 3-11:
 ,,Și au adus la El fariseii și cărturarii pe o femeie, prinsă în adulter și,
așezând-o în mijloc,
 Au zis Lui: Învățătorule, această femeie a fost prinsă asupra faptului de adulter;
 Iar Moise ne-a poruncit în Lege ca pe unele ca acestea să le ucidem cu pietre.
Dar Tu ce zici?
 Și aceasta ziceau, ispitindu-L, ca să aibă de ce să-L învinuiască. Iar Iisus,
plecându-Se în jos, scria cu degetul pe pământ.
 Și stăruind să-L întrebe, El S-a ridicat și le-a zis: Cel fără de păcat dintre voi să
arunce cel dintâi piatra asupra ei.
 Iarăși plecându-Se, scria pe pământ.
 Iar ei auzind aceasta și mustrați fiind de cuget, ieșeau unul câte unul, începând
de la cei mai bătrâni până la cei mai din urmă, și a rămas Iisus singur și femeia,
stând în mijloc.
 Și ridicându-Se Iisus și nevăzând pe nimeni decât pe femeie, i-a zis: Femeie,
unde sunt pârâșii tăi? Nu te-a osândit nici unul?
 Iar ea a zis: Nici unul, Doamne. Și Iisus i-a zis: Nu te osândesc nici Eu. Mergi;
de-acum să nu mai păcătuiești.”
Fiind conștient de cel ce sunt, iertarea devine calea de vindecare a propriului meu trecut,
iar prezentul deschide poarta unui viitor diferit de ceea ce ar fi urmat fǎrǎ apariția acceptǎrii
pin conștientizare.
 De exemplu, imaginați-vǎ cǎ v-ați certat cu cineva drag. Fǎrǎ sǎ conștientizați
propriile voastre sentimente, relația s-ar termina ȋntr-un mod trist. Dar dacǎ reușiți sǎ
rǎmȃneți ȋn observare, sǎ analizați toate aspectele, sǎ vǎ acceptați propriile cuvinte,
gȃnduri și acțiuni, veți afla cum sǎ reparați ceea ce aparent era stricat, iar relația
voastrǎ va merge ȋnainte.
Așadar, cȃnd trebuie sǎ ȋnfruntǎm adevǎrul despre noi? Rǎspunsul corect este chiar acum,
ȋncetȃnd sǎ ne mințim! Atunci cȃnd am ȋnțeles cǎ noi suntem creatorii propriei noastre
realitǎți, nu mai putem da vina pe ceilalți și avem șansa sǎ ne asumǎm procesul de
creație.
 Cu alte cuvinte, tot ceea ce se ȋntȃmplǎ ȋn viața noastrǎ este rodul propriilor
noastre sentimente, emoții, gȃnduri, cuvinte și acțiuni.

www.youtube.com/watch?v=3MYClbxTv4A - Wayne Dyer - Perceptia asupra

lucrurilor
Doar (!) pentru curajoși!
(1) Exercițiu: Spune-mi trei lucruri despre mine! Ca sǎ-ți descifrezi propria mascǎ, te poți
folosi de ceilalți ca oglindǎ. Roagǎ-i pe oamenii care ȋți sunt aproape - familie, iubiți, prieteni,
colegi - sǎ-ți spunǎ trei lucruri care le plac cel mai mult la tine și trei lucruri care le plac cel
mai puțin.
 E important ca oamenii pe care ȋi ȋntrebi sǎ știe cǎ nu e nicio problemǎ dacǎ sunt
cinstiți cu tine.

6
  Cu aceastǎ ocazie, ai șansa sǎ descoperi dacǎ ceilalți te percep la fel cum te
percepi tu ȋnsuți.
 Adesea, alți oameni vǎd ȋn noi mai multe aspecte pozitive și negative
decȃt vedem sau admitem noi ȋnșine.
 Cu toate cǎ, uneori, oamenii refuzǎ sǎ facǎ acest exercițiu
pentru cǎ le este fricǎ sǎ nu fie judecați (psihologii ne spun cǎ
apare un mecanism de protecție: negarea!), feedbackul este un
instrument folositor.
 De fapt, ne este teamǎ de feedback doar dacǎ știm cǎ, la
un anumit nivel, ne mințim pe noi ȋnșine. Altfel spus, ȋți
pasǎ de pǎrerea celorlalți despre tine numai atunci cȃnd
te induci pe tine ȋnsuți ȋn eroare și ți se atrage atenția.
(2) Exercițiu: O listǎ cu greutate! Dupǎ ce am primit feedback de la alții, putem sǎ ne
continuǎm procesul de dezvǎluire a „Umbrei” . Fǎ o listǎ cu trei oameni pe care ȋi admiri
(dintre cei care au calitǎți pe care dorești sǎ le regǎsești ȋn tine) și trei oameni pe care ȋi
urǎști (ar trebui sǎ fi fǎcut ceva ce ție ți s-a pǎrut ȋngrozitor). Nu este obligatoriu ca lista ta
sǎ includǎ doar oameni pe care ȋi cunoști: pot sǎ fie politicieni, actori, scriitori, muzicieni,
filantropi, sau chiar... persoane certate cu legea.
 Dupǎ ce ai fǎcut lista, scrie trei calitǎți care ȋți plac sau pe care le admiri cel mai mult
la fiecare persoanǎ, și trei „defecte” care nu ȋți plac sau pe care le detești cel mai
mult.
 Apoi, pe o altǎ foaie de hȃrtie, fǎ o listǎ de sintezǎ cu toate calitǎțile
pe care le admiri, iar pe verso noteazǎ toate defectele pe care le
detești.
 Aceste liste comparative te ajutǎ sǎ descoperi aspectele din tine
ȋnsuți pe care nu ți le asumi !
 Parcurge cu grijǎ fiecare trǎsǎturǎ pe care ai scris-o pe
listǎ, ȋncepȃnd cu cele negative. Dacǎ ai folosit un
cuvȃnt general (de exemplu, „ucigaș”) sau o expresie de
genul „cineva care nu pune preț pe viața omului”, atunci
ȋntreabǎ-te ce fel de persoanǎ procedeazǎ astfel. Ai putea
ajunge la alte cuvinte, precum: „egoist”, „furios”,
„bolnav”, „dement”, etc.
 Important ȋn acest proces este sǎ ajungi la un cuvȃnt sau
la o trǎsǎturǎ pe care o urǎști sau care nu ȋți place.
Astfel, vei descoperi trǎsǎturile care ȋți oferǎ o anumitǎ
ȋncǎrcǎturǎ emoționalǎ, și vei putea decide care dintre
acestea sunt relevante pentru tine.
(3) Exercițiu: „Eu sunt acesta!” Pentru acest exercițiu poți sǎ folosești lista de cuvinte
negative folositǎ de Debbie Ford ȋn cartea „Partea ȋntunecatǎ a cǎutǎtorilor de luminǎ. Cum
sǎ-ți recuperezi puterea, creativitatea, strǎlucirea și visurile”.
http://www.101books.ru/carte/descarca-debbie-ford-partea-intunecata-a-cautatorilor-
de-lumina-pdf (pag. 73-74)
Dacǎ nu vrei sǎ folosești aceastǎ listǎ, deschide orice publicație de scandal sau folosește-te de
un articol „enervant” de pe pagina ta de Facebook.

7
  Indiferent care este „sursa ta de informație” (!), acordǎ-ți cȃteva minute pentru a
identifica orice cuvȃnt care poartǎ ȋn el o ȋncǎrcǎturǎ emoționalǎ pentru tine.
 Apoi, spune cu voce tare: „Eu sunt [acea trǎsǎturǎ]!”. Dacǎ poți sǎ spui acel
cuvȃnt fǎrǎ nicio ȋncǎrcǎturǎ emoționalǎ, poți sǎ treci la urmǎtorul. Pe o foaie
de hȃrtie noteazǎ doar cuvintele care nu ȋți plac sau la care reacționezi.
 Dacǎ nu ești sigur cǎ un anumit cuvȃnt are o ȋncǎrcǎturǎ emoționalǎ
pentru tine, ȋnchide ochii timp de un minut și mediteazǎ asupra lui.
Repetǎ-l cu voce tare de cȃteva ori și ȋntreabǎ-te cum te-ai simți dacǎ
cineva pe care ȋl respecți te-ar numi ȋn felul acesta. Dacǎ ai fi furios
sau deranjat, scrie cuvȃntul respectiv pe foaia ta magicǎ .
 De asemenea, petrece un timp gȃndindu-te la cuvintele pe
care nu le-ai gǎsit ȋn materialele selectate, dar care ȋți
dominǎ viața sau ȋți provoacǎ durere.
(4) Exercițiu: Gata cu emoțiile toxice ȋnmagazinate ȋn corpul meu! Acum, pentru a fi
complet liberi, este nevoie sǎ ajungem sǎ ne putem asuma și ȋnsuși toate trǎsǎturile care ne
deranjeazǎ la ceilalți oameni.
 Raporteazǎ-te la lista de cuvinte din exercițiul precedent, iar dacǎ ȋn timpul acestui
proces apar anumite sentimente, nu le alunga. Stai ȋn picioare sau pe scaun ȋn fața
unei oglinzi și repetǎ fiecare cuvȃnt. „Eu sunt [acea trǎsǎturǎ]!” Vei descoperi cǎ
este foarte greu sǎ rostești cuvintele pe care le-ai judecat cu mare asprime. Repetǎ
formula ta magicǎ de cȃte ori este nevoie astfel ȋncȃt ȋncǎrcǎtura emoționalǎ pe care o
are cuvȃntul respectiv sǎ disparǎ.
 Rezistența la anumite cuvinte ȋți poate arǎta care sunt zonele de umbrǎ
dominante ȋntr-un anumit moment („Umbra” ta este dinamicǎ, nu staticǎ !) și
programele pe care ar trebui sǎ le ai ȋn vedere pentru corecție.
 De obicei, atașǎm o serie de programe stǎrilor noastre emoționale și
folosim anumite cuvinte pentru a amplifica aceste stǎri.

 Exemplu! Cu cȃțiva ani ȋn urmǎ, deja nu mǎ mai enervam atȃt de ușor și

ȋncepusem sǎ devin conștientǎ de momentul declanșator care preceda „criza”
propriu-zisǎ de agresivitate.
 Sfat ȋnțelept! Nu ȋncerca sǎ folosești argumentele logice ȋntr-o ceartǎ;
așteaptǎ ca persoana nervoasǎ sǎ treacǎ peste criza de furie. Nu uita!
Dacǎ vrei sǎ controlezi furia, trebuie sǎ sesizezi momentul declanșator
care precede criza propriu-zisǎ. Altfel, odatǎ ce te-ai enervat, este
dificil sǎ acționezi la nivel conștient, deoarece tu ești ȋn acel moment
furia, iar logica ȋntr-o astfel de situație nu mai are efect.
Ei bine, cu cȃțiva ani ȋn urmǎ (!), am avut o discuție cu „fetița” noastrǎ cea
micǎ: ea - ȋn calitate de avocat, eu - ȋn calitate de client. Interesant este cǎ eram
foarte calmǎ. Aparent... Pentru cǎ, la un moment dat, Alina m-a ȋntrebat
nedumeritǎ: „Tu te auzi ce spui?”. În momentul acela am fost mai atentǎ la
cuvintele pe care le foloseam ȋn discuția cu ea. Ei bine, erau cuvinte pline de
agresivitate, pe care le rosteam doar atunci cȃnd eram nervoasǎ. În acel
moment am ȋnțeles ceva foarte important! Da, reușisem sǎ-mi controlez
emoțiile, dar ȋn spatele acestor emoții existau programe construite cu multǎ
grijǎ, inclusiv un ȋntreg „arsenal” de cuvinte „de atac”. Dacǎ doream sǎ am din
nou control integral asupra mea, trebuia sǎ corectez și aceste aspecte .

8
De ce sǎ facem aceste exerciții?
Deoarece cuvintele ne ajutǎ sǎ construim legǎturi cu ceilalți oameni, trebuie sǎ ȋnvǎțǎm sǎ le
folosim ȋntr-un mod neutru. Mai mult, cuvintele au puterea unor simboluri colective
puternice, iar noi devenim cu adevǎrat liberi doar atunci cȃnd folosim aceste simboluri ȋn
mod conștient.
https://www.facebook.com/descoperirispirituale/videos/338552580503863 OMUL - CEEA
CE GANDESTE, DEVINE! // Mahatma Gandhi
 Acum, sǎ vǎ povestesc ceva. Cei care mǎ cunosc ȋnainte de anul 2010, știu cȃt de mult
s-a schimbat modul meu de relaționare cu ceilalți. Aceastǎ schimbare are legǎturǎ cu
faptul cǎ, la un moment dat, am reușit sǎ „neutralizez” cuvintele care altǎdatǎ mǎ
determinau sǎ reacționez violent.
 Exemplu! Într-o zi, atunci cȃnd am ajuns acasǎ, soțul meu era foarte nervos.
Bineȋnțeles cǎ a folosit un cuvȃnt la care altǎdatǎ aș fi reacționat rapid. De data
aceasta, cuvȃntul respectiv nu mi-a creat nici cel mai mic impuls de a riposta.
„Ciudat, tipul ǎsta chiar este nervos!”, mi-am spus cu seninǎtate. Am zȃmbit,
m-am apropiat de el, l-am sǎrutat șǎgalnic pe obraz, apoi am rostit: „Știi ceva?
De obicei nu prea țin la tine, dar cȃnd faci așa, trebuie sǎ recunosc cǎ-mi ești
tare drag!”. Dupǎ care m-am ȋndepǎrtat, vǎzȃndu-mi de treaba ȋnceputǎ.
Reacția lui? La ȋnceput nu știa ce sǎ facǎ! Pur și simplu, era obișnuit ca eu sǎ-i
vorbesc urȃt, sǎ trȃntesc uși și sǎ arunc cu tot felul de obiecte contondente. Însǎ
dupǎ cȃteva clipe, supǎrarea lui a dispǎrut ca prin farmec !

 Adevǎrul este cǎ odatǎ ce ați neutralizat cuvintele la care altǎdatǎ erați

sensibili, puteți controla mult mai bine situațiile și discuțiile cu care vǎ
ȋntȃlniți ȋn viața realǎ, pentru cǎ mintea voastrǎ nu mai funcționeazǎ ȋn
modul „automat”, iar „Umbra” nu mai are putere asupra voastrǎ!
*****
Am ajuns deja la momentul cȃnd pot sǎ vǎ invit la film ! Astǎzi vǎ propun un film biografic
despre Erik Jan Hanussen, celebrul hipnotist, telepat și clarvăzător din perioada Germaniei
interbelice. Filmul descrie succint atmosfera decadentă şi ascensiunea nazismului pe fondul
nemulţumirii maselor, iar noi suntem avertizaţi de pericolul care stǎ ȋn spatele folosirii
neînţelepte a unor abilităţi „paranormale”. Cu alte cuvinte, ne ȋncadrǎm perfect ȋn tema
abordatǎ astǎzi . Noi ne reȋntȃlnim mȃine, sǎ descoperim ȋmpreunǎ cȃteva dintre darurile pe
care „Umbra” le-a pregǎtit pentru noi. Vizionare plǎcutǎ!
https://ok.ru/video/24358685190 prezicatorul Hanussen (1988)

9
Carte recomandatǎ:
Tandin, T., coordonator. (2015). De la psihozǎ la crimǎ. București: Editura Universul Juridic.
https://www.cel.ro/carti/de-la-psihoza-la-crima-traian-tandin-pMicwMjEn-l/

Referințe:
1. Ford, D. (2019). Partea ȋntunecatǎ a cǎutǎtorilor de luminǎ. Cum sǎ-ți recuperezi puterea,
creativitatea, strǎlucirea și visurile. București: Editura For You.
https://www.eusunt.ro/partea-intunecata-a-cautatorilor-de-lumina
2. Peck, M. S. (2007). Drumul cǎtre tine ȋnsuți și mai departe. Evoluția spiritualǎ ȋntr-o
epocǎ a anxietǎții. București: Editura Curtea Veche Publishing.
https://carturesti.ro/carte/drumul-catre-tine-insuti-si-mai-departe-54496
3. Pop, S. Z. (2012). Cǎlǎtor pe drumul spre un nou pǎmȃnt. Jurnal de ȋnceput. Bacǎu:
Editura Egal. https://www.scribd.com/document/469346236/Calator-pe-drumul-spre-un-nou-
Pamant-Jurnal-de-inceput
4. https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=8

10