Empatia

1.Autor: psychologies

Sursa: http://www.psychologies.ro/definitii/empatia-390227

Empatia este o modalitate de cunoastere intuitiva. Este un mod de comunicare (mai ales, de receptare) afectiva. Este acel fel in care stim ce e in sufletul celuilalt. In mod evident, empatia intervine in receptarea artei. Daca depasim faza de decodificare, de identificare a simbolurilor, ceea ce ramane este stare si este ocunoastere empatica. Conceptul de empatie a fost lansat de filozoful german Robert Vischer (1847-1933), care a denumit fenomenul in limba sa materna Einfhlung, echivalent cu a spunesimaptia estetica, de unde si traducerea in termenul englezesc empathy. Un alt filozof si estetician german, Theodor Lipps (1851-1914), precursor al psihologiei si continuator al conceptului de Einfhlung, a definit patru feluri empatie: a)empatia generala sau aperceptiva; b)empatia naturala sau empirica se atribuie obiectelor forta si miscare, adica o atiudine proprie, de tip uman; c)empatia dispozitiei reactii senzoriale de tipul definirii culorilor ca fiind calde sau reci, vesele sau triste; d)empatia de transpunere o multiplicare a eu-lui, o transpunere in starea probabila celuilalt. Intr-o alta clasificare, se identifica empatia practica si empatia estetica. Empatia practica este mai limitata, conditionata de experienta subiectului si de perceptia directa, senzoriala. Empatia estetica este o manifestare la un nivel superior, mai puternic spiritualizat, mai abstracta si mai contiua. Ceea ce intereseaza in relatiile interpersonale este mai ales empatia de transpunere.Aceasta se dezvolta inca din primele luni de viata, mai intai pe baza contagiunii afective. Copilul mic tinde sa preia starea emotionala a celor din jur: daca in jur se rade, rade si el; daca un copil plange, probabil ca toti copiii mici din preajma vor incepe sa planga. Mai tarziu, intervin in joc alti factori: experientele afective proprii ale subiectului, capacitatea de a cunoaste pe cel de alaturi, disponibilitatea sau indisponibilitatea (indiferenta ). Strict legata de intuitie si de disponibilitate, empatia este mai evidenta la femei decat la barbati. Intr-o maniera mai clara si mai simpla de a spune lucrurilor pe nume, Mihail Ralea (1896 1964) defineste empatia ca fiind capacitatea oamenilor de a intelege trairile altora. Vasile Pavelcu (1900-1991) completeaza definitia, adaugand ca o consecintacapacitatea de a anticipa comportamentul altora in situatii date . Mihaela Serea

2. Sursa: http://www.portalhr.ro/empatia-cat-de-mult-conteaza/

Oare nu tii mcar o poveste despre un angajat foarte inteligent, cu competene profesionale bine dezvoltate, cruia i se prevedea un viitor strlucit dar care, odat promovat pe o poziie de conducere a euat (spre stupoarea tuturor)? Sau un executant oarecare, fr caliti intelectuale i

tehnice ieite din comun, care i-a contruit o carier strlucit din momentul n care a ajuns n poziia de a-i conduce pe alii (spre stupoarea tuturor)? Goleman a studiat fenomenul i a pus totul n seama a ceea ce el a numit inteligena emoional o combinaie de elemente precum contientizarea propriilor emoii, autocontrolul, motivaia, empatia i abiliti interpersonale. Dar nu numai Goleman a vorbit despre asta; Le Bon i Ribot vorbesc despre logica sentimentelor/ logica afectiv, Ruisel despre inteligena social, Gardner despre mai multe tipuri de inteligen, printre care inteligena intrapersonala i cea interpersonal etc. Numeroi au fost cei care au vorbit despre faptul c succesul nostru social i profesional depinde n msur deloc nesemnificativ (i) de altceva dect de capacitatea de a nelege uor i bine, de a sesiza ceea ce este esenial, de a rezolva situaii sau probleme noi pe baza experienei acumulate anterior; deteptciune (definiia inteligentei, conform DEX). Acest altceva este nc difuz, denumit i explicat n multe feluri, ns un lucru este deja destul de clar i unanim acceptat: acest altceva conteaz mai mult dect credem!

Albert Mehrabian susine c un om inteligent emoional este acela capabil de: perceperea curat (dreapt), ordonat a emoiilor personale i ale altora a rspunde cu emoia i comportarea adecvat (realist, nedistorsionat, adaptat) la situaiile variate de via implicarea ntr-o relaie interpersonal, avnd capacitatea de a exprima onest emoiile, echilibrat, artnd consideraie i respect alegerea muncii (ndeletnicirii) care aduce satisfacie emoional, evitnd amnarea, dubiile i nerealizrile capacitatea de a lucra echilibrat i de a se recreea, relaxa n via

Printre lucrurile pe care trebuie s le avem pentru a ne putea ncadra n aceast definiie, se aflempatia. Conform dicionarului Oxford, empatia nseamn capacitatea de a se identifica mental (i astfel de a nelege n ntregime) cu o alt persoan sau obiect contemplat. Cu alte cuvinte, reprezint capacitatea de a identifica i de a nelege situaia, emoiile, nevoile i motivele altuia; capacitatea de a ne pune n situaia celuilalt, de a vedea lumea prin ochii altuia. A fi empatic nseamn a deveni contient de emoiile pe care altul le simte i despre cum i afecteaz acestea percepiile. A fi empatic NU nseamna s fim de acord (n acord) cu felul n care celallt percepe lucrurile, ci nseamn s fim capabili s nelegem cum este s trieti ceea ce triete el. Empatic este acela care poate purta pentru o clip ochelarii altuia, ajungnd astfel s poat nelege cum se vd lucrurile prin acei ochelari. Aceast nelegere este eseniala n construirea i meninerea relaiilor cu ceilali. Desigur, important este ca dup ce nelegem cum se vd lucrurile, s prsim perechea strin de ochelari i s-i relum pe cei proprii dar asta este alt poveste Empatia este la fel de important ca i translatorul atunci cnd purtm o conversaie cu cineva care vorbete o limb necunoscut nou: fr el ne putem doar imagina ce ni se spune, iar ansele ca rspunsurile noastre s fie potrivite sunt infinitesimale n absenta translatorului, putem ajunge s dialogm precum surzii cu cei din jurul nostru. n lipsa dialogului, relaiile se construiesc greu i nu prea au cum s dureze.

3.

http://www.todaysoftmag.ro/article/ro/15/Empatia_%E2%80%93_noua_competen%C5%A3a_547
n prezent n psihologie exist trei conceptualizri diferite ale conceptului de empatie: 1. nvarea contientizrii strilor interioare ale unei alte persoane, gndurilor, percepiilor i motivelor. Semnificaia proceselor cognitive este mare i datorit acestora o persoana este capabil s perceap, recunoasc i pn la un anumit nivel s anticipeze strile celor din jur. n acest context se discut i de acurateea empatiei.
2. Empatia este o reacie afectiv fa de o alt persoan, o armonizare a strii emoionale interne la starea unei alte persoane. Focusul n aceast situaie este pe procesul de empatie i nu pe rezultatul acesteia. 3. Empatia este o combinaie de mecanisme cognitive i emoionale unde procesele cognitive mediaz activarea emoional. Interpretarea unei anumite situaii declaneaz o reacie emoional caracterizat prin acceptarea perspectivei celeilalte persoane. Din aceasta perspectiv, empatia este nelegerea non egocentric a celorlali coordonat de emoii. Empatia este prezentat alturi de altruism i afiliere i este printre principiile de baz ale comportamentului pro-social dar este diferit de mil sau simpatie (care pot aprea ca i sub-concepte) (sursa: Alina Cogiel, PhD., Psychology Department, University of Ostrava) Empatia este definit ca fiind capacitatea de a sta n papucii altcuiva. Aceasta este definiia pe care o folosim cu toii. Specialitii n domeniu definesc empatia cam la fel, poate prezentnd mai multe faete. De ce scriu despre empatie? n primul rnd pentru c este un cuvnt tot mai des ntalnit. Nu este un cuvnt nou dar n prezent are foarte mult acoperire n mediul de pres de business. Acum empatia este considerat acea calitate de care trebuie s se in cont n mediul profesional. Sunt de acord cu aceasta i probabil muli alii sunt de acord, dar nu pentru c e la mod, ci pentru un aspect pur obiectiv i utilitar. Empatia, atunci cnd este prezent, ne ajut sa interacionm cu cei din jurul nostru n feluri mult mai relevante, indiferent c vorbim de colegi, subalterni, clieni, etc. . Voi ncerca s ofer o aplicabilitate foarte specific empatiei n aa fel nct s nu simim c e doar o filozofie dragu i n prezent cool. Voi analiza modul cum se aplic ea n dezvoltarea de produse sau servicii. Empatia ne permite s construim produse sau servicii care s fie mulate pe nevoile beneficiarilor lor. Am auzit de foarte multe ori formulri de genul adaptat la nevoi i probabil tim cu toii ce nseamn aceasta. Empatia reuete s ne conduc spre o perspectiv nuanat i foarte fin a nevoilor beneficiarilor notri. Cum face acest lucru? Haidei sa intrm n nuanele definirii empatiei. Descoperind acele nuane vom nelege cum funcioneaz dar i cum putem s dezvoltm empatia mai departe de trstur.

Nu voi intra n detalii, dei dac va trezesc curiozitatea cu acest articol v recomand s v documentai n detaliu despre acest proces (youtube: the empathic civilization; baza de date: Center for Building a Culture of Empathy). n primul rnd majoritatea celor specializai n empatie spun c aceasta este un proces i nu o stare. Dac vei intra n documentare vei afla c are o component genetic i una de mediu. Aceasta nseamn c ne natem cu o predispoziie mai mare sau mai mic spre empatie ns aceasta poate fi extins sau restrns n funcie de factori contextuali. De asemenea vei afla c ea apare exprimat de la vrste foarte fragede i c problemele legate de empatie se vd n autism si sociopatie. Empatia n componentele sale (aceast clasificare este regsit n majoritatea definiiilor, dei cu alte etichete) presupune: Pare foarte logic aceasta definire ale componentelor conceptului de empatie ns nu ne spune exact ce i cum. Haidei s vedem ce nseamn n acest context cuvntul capacitate.

Autoempatia se refer la a avea nivelul de introspecie necesar n aa fel nct s putem s identificm foarte clar ce simim i de ce simim acel lucru. Empatia n oglind este foarte strns legat de componente neuropsihologice ns ea presupune ct de infectabili suntem de strile celor din jur. Empatia cognitiv presupune s avem suficiente cunotine despre sistemul de operare uman nct s putem sa analizm procesele ntr-un mod detaat de propria noastr stare doar lund n consi derare algoritmii prezeni n cealalt persoan. Aciunea empatic presupune c dup ce am neles mecanismul, s putem identifica acea aciune asupra acestuia care poate produce modificrile dorite n sistemul specific al celorlali. n concluzie, empatia, fie c este orientat nspre noi, spre altcineva sau spre grupuri de oameni presupune o cunoatere a strii. Starea este cum ne simim adic emoii dar presupune si nelegerea felului n care se formeaz acele emoii i cum se exprim acele emoii precum i relaia acestora cu comportamentele. Voi simplifica foarte mult psihologia dar pe scurt:

Emoiile sunt shortcut-uri care ne semnalizeaz ceva (pozitiv sau negativ). Ele vin ca urmare a unei interpretri/procesri a unui context sau situaii n func ie de sistemul nostru de procesare intern. Putem spune c emoiile sunt consecine ale unei interpretri. Mai putem spune i c emoiile sunt mai nuanate dect m simt bine/ru. Reaciile comportamentale (ceea ce fac) precum i alte reacii sunt i ele consecine ale felului n care interpretez realitatea. Putem concluziona atunci c a practica empatia presupune s identificm ce simte si ce face cineva n relaie cu motivul pentru care simte i face acel ceva. Mai pe scurt a practica empatia presupune s nelegem ce date au intrat i cum au fost ele procesate/interpretate pentru a duce la rezultatul emoia x sau comportamentul y. Cred c este deja evident cum ne ajut empatia n dezvoltarea de produse sau servicii. Empatia: ntelegem ce simte i face un utilizator ca urmare a interaciunii cu un anumit produs sau serviciu. ntelegem de ce simte i face (prin nelegerea algoritmului de interpretare a experienei de interaciune cu acel produs sau serviciu). Astfel, dac dorim ca utilizatorul nostru s simt/fac un anumit lucru i construim acel context care va fi interpretat n aa fel nct s genereze consecinele pe care le dorim ceea ce presupune ca vom cunoate ndeaproape alogoritmul lui de procesare/interpretare. Dac vrem ca el s simt/fac un anumit lucru ntr-un anumit fel i ntr-un anumit context, n primul rnd cunoatem algoritmul i apoi ncercm s l modificm. n consecin, a folosi procesul empatic presupune s cunotem algoritmul de procesare al fiecrui individ pentru c atunci vom avea un insight n ce output genereaz i cum putem s schimbm algoritmul pentru a genera un nou output. Singura meniune pe care doresc s o fac este c fiecare algoritm e personal i de multe ori nu este unul raional. Putem s credem c oamenii ar trebui s gndeasc sau s simt sau s se comporte ntr -un anumit fel pentru ca aa este logic dar aceasta nu nseamn c aa se va ntmpla. Aplicnd empatia nu cutam ca un algoritm s fie logic ci pur i simplu ncercm s identificm care este algoritmul. Fcnd acest lucru putem s construim produse/servicii, s interacionm cu cei din jur, s exersm leadership sau s construim un sales pitch care creeaz acele emoii sau comportamente pe care le ateptm.

Antonia Onaca
de aproape 10 ani trainer, psiholog, consultant sub form de antreprenor, intraprenor i antreprenor din nou

4. http://www.ejobs.ro/cariera/sectiune-ResurseUmane/articol-Imbunatatireaproductivitatii./pageempatia-cine-o-are-si-cine-nu

Empatia - cine o are i cine nu

Cnd preedintele Obama ne spune c vrea un judector la Curtea Suprem care s fie empatic la probleme oamenilor, a intrat p e teritoriul dezbaterilor din interiorul psihologiei cu privire la ce anume nseamn termenul de empatie. Exist cel puin trei tipuri de empatie, fiecare cu alte implicaii cnd vine vorba de alegerea candidatului potrivit. Prima dintre ele, empatia cognitiv, este cea care ne ajut s nelegem cum gndesc ceilali; le putem nelege punctul de vedere. Este util pentru negociatori, reprezentani de vnzri i cei care trebuie s dezbat anumite teme. Pe de alt parte, cei ce posed puternice abiliti de empatie cognitiv pot manifesta carene de compasiune i neleg punctul de vedere, dar nu-mi pas. Psihologii vorbesc de Triada neagr narcisitii, indivizii machiavelici i sociopaii, care pot fi foarte iscusii n argumentri, dar au inima de ghea (de exemplu Dick Cheney). Urmtorul tip de empatie este cel emoional, cel care i permite unui individ s simt el nsui sentimentele interlocutorului. Aceasta creeaz o legatur i mai mult ca sigur c implic sistemul neural reflectat care activeaz n noi ceea ce vedem n alii. Acest lucru ne permite s simim mpreun cu cealalt persoan, dar nu neaprat s manifestm compasiune. Compasiunea apare atunci cnd discutm de interes empatic, a treia varietate de empatie. Interesul empatic reprezint nu doar nelegerea i trirea sentimentelor pe care cineva le manifest la un moment dat, ci i dorina de a ajuta acea persoan dac simim c ea necesit asta. Un studiu al acestui tip de empatie la copii de apte ani a artat ca cei care prezentau cel mai sczut interes cnd i vedeau mama suprat erau cei care n dou decenii, cel mai probabil, urmau s aib cazier. Toate cele trei tipuri ar trebui s se regseasc n canditatul lui Obama. Poate aceasta fi o indicaie c acel candidat va fi probabil o femeie? Posibil. Datele arat c femeile sunt mai empatice dec t brbaii, cu precdere n cazul empatiei emoionale. Pe de alt parte, Ruth Jacobs, care ofer training-uri pentru oficialii companiilor dornice s le dezvolte abilitile de lider angajailor si, cum ar fi empatia, a descoperit c din primii 10% ce i mai buni angajai n funcie de rezultate de afaceri, empatia brbailor este la fel de dezvoltat ca cea a femeilor.

Empatia poate fi dezvoltat mcar parial. Psihologul Paul Ekman a creat un instrument online care permite oricrui utilizator si testeze abilitile de a citi emoiile cuiva doar privindu -i expresia. Astfel putem nva s detectm foarte rapid anumite ticuri faciale care dezvluie sentimentele unei alte persoane o modalitate de a simi dac el sau ea minte, neag c ceva l/o deranjeaz sau c e atras() de cineva, n ciuda protestelor c nu e aa. Apoi exist acele studii asupra vzului minii (mindsight) lansate de Dr. Daniel Siegel, psiho log pediatru la UCLA, care sugereaz c acestea sunt abiliti umane eseniale pe care ar trebui s le predm copiilor notri. Din moment ce empatia est e fundamentul compasiunii i al grijii, merit ea pstrat doar pentru judectorii Curii Supreme?

5. http://andreirosca.ro/ce-inseamna-empatie/

Ce inseamna empatie?
OCTOBER 22ND, 2007 93

Daca ne luam dupa Wikipedia empatia poate fi definita ca abilitatea de a recunoaste, percepe si a simti direct emotiile celorlalte persoane. Vag si incomplet. Tot acolo mai gasiti ca empatia e capacitatea de a te pune in pielea celuilalt (put oneself into anothers shoes) sau un fel de rezonanta emotionala. In continuare incomplet.

Ce inseamna empatie?
In primul rand, o persoana empatica poate identifica usor emotiile celorlalti iar aici ma refer, evident, la emotiile latente, care nu sunt exprimate. Oricine isi poate face o idee despre cum se simte un om care plange dar putini reusesc sa identifice faptul ca o persoana sufera atunci cand acea persoana face tot posibilul sa nu o arate, ascunzandu-se dupa o masca. Oamenii empatici vad dincolo de masti, cu usurinta.

Ei fac insa mai mult decat a identifica automat ceea ce simt persoanele din jurul lor; au si capacitatea de a isi imagina foarte exact cum trebuie sa se simta persoana respectiva chiar daca ei nu au trecut niciodata prin exact aceeasi situatie.

Deasemenea, empatia ii ajuta pe oameni sa citeasca mai usor limbajul corpului sau sa vada acele sclipiri in ochii oamenilor. Datorita acestei intelegeri a firii umane de care sunt capabili, oamenii empatici sunt de obicei intelegatori cu cei din jur si dau dovada de compasiune.

Cum recunosti un om empatic?

E cald si afectuos, nu se simte stanjenit sau incurcat atunci cand te vede plangand si nu are o problema cu a plange el insusi. Deasemenea, recunoaste cu usurinta ca si el are sentimente puternice si greu de controlat si iti impartaseste o parte dintre ele. Are incredere in tine si in faptul ca poti depasi situatiile dificile prin care treci si iti aduce aminte de punctele tale tari atunci cand tu uiti ca le ai.

Inca un lucru pe care empaticii il fac de obicei este acela ca incearca sa inteleaga ce inseamna un anumit lucru pentru tine chiar daca a se gandi la acel lucru ii face pe ei sa sufere

Partile proaste ale empatiei

Da, din pacate, exista si astfel de parti. E si motivul principal pentru care am ales sa scriu despre empatie. Lumea isi imagineaza ca totul e roz, ca oamenii empatici beneficiaza de niste bonus-uri pe care ceilalti nu le au si atat, ceea ce e fals. Partile bune ale empatiei vin la pachet si cu altele, mai putin bune.

Oamenii empatici sunt in general persoane care gandesc mult, carora le place sa rezolve probleme si merg in general pe ideea ca acolo unde a aparut problema se afla si raspunsul, rezolvarea acelei probleme. Sunt cei care nu adorm noaptea pana cand nu gasesc raspunsul la o intrebare ce ii macina. Iar de multe ori, problemele la care se gandesc nici macar nu sunt ale lor.

In plus, a arde la o intensitate atat de mare incat sa empatizezi cu o alta persoana, sa te autodepasesti continuu incercand sa te transpui in starea respectiva si, mai apoi, sa faci eforturi pentru a

gasi o solutie de a alina suferinta celuilalt, e mult mai complicat chiar decat suna si putin probabil sa se intample fara sa lase urme.

Empaticii se consuma mai repede decat oamenii obisnuiti si de multe ori functioneaza ca un burete: absorb din emotiile celorlalti ceea ce ii ajuta sa inteleaga si sa se puna in locul acelor persoane insa, in momentul in care interactiunea s-a incheiat, in loc sa renunte la tot ce au absorbit, pastreaza in ei o parte din acele emotii.

6. http://www.inteligenta-emotionala.ro/abilitati-ie/ascultarea/

EMPATIE vine din cuvantul german einfulling care literar inseamna simtire interioara. Empatia este abilitatea de a simti sentimentele cuiva, de a vedea lumea prin ochii lui si de a comunica aceasta intelegere persoanei la acelasi nivel. Empatie inseamna a asculta atat cu inima cat si cu capul si implica experimentarea sentimentelor celorlalti pastrandu-se distanta si identitatea fiecaruia. O persoana empatica va raspunde corect la durerea sufleteasca a celui de alaturi fara a fi afectata sau deranjata de aceasta. Emotiile celeilalte persoane sunt simtite si intelese, dar nu se pierde abilitatea de a face distinctia intre sentimentele proprii si cele ale partenerului de conversatie. Empatia este un concept dificil de descris deoarece unele din aceste componente sale par sa se contrazica intre ele. Empatia implica o identificare indeaproape cu cealalta persoana, dar care nu duce la afectarea identitatii. Identificarea excesiva implica simpatie si nu empatie. Empatia poate fi descrisa ca o implicare detasata un raport cu o alta persoana si sentimentele acesteia. Empatia poate fi descrisa prin:

Mentinerea unui grad de separare fata de cealalta persoana. Persoana empatica trebuia sa simta sentimentele celeilalte persoane si sa dezvolte o intelegere aprofundata a sentimentelor acesteia Empatia inseamna intelegerea situatiei care duce la exprimarea sentimentelor si acceptarea sentimentelor, chiar daca s-ar raspunde diferit intr-o situatie similara Facilitatea verbala a comunicarii printr-un limbaj in rezonanta cu sentimentele celeilate persoane. Persoana empatica raspunde sentimentelor celeilalte persoane cu acceasi intensitate

7. http://www.psihoterapie.net/teme/empatie

empatie

Intelegind empatia: Poti simti durerea mea?

Emilia Codarcea

Intelegind empatia: Poti simti durerea mea? de Richard A. Friedman, M.D. traducere de Emilia Codarcea Pot sa te intreb ceva?, incepu tinara. Ai fost vreodata deprimat? Ai idee cit de rau te simti? Pacientul, o femeie casatorita, catre 30 ani, si-a descris in lacrimi simptomele depresiei ei la o consultatie, cind subit a pus aceasta intrebare. Cum puteam eu oare sa o inteleg sau ajut, parea sa intrebe ea, daca nu am simtit pe pielea mea durerea ei?

Empatie si identificare in psihoterapie

empatie Razvan Pleteriu

Cancel rating

ancel rating oor kay ood reat wesome

No votes yet

Empatie si identificare in psihoterapie de Razvan Pleteriu

In mod frecvent empatia este pusa in legatura cu capacitatea de a te putea identifica cu alti oameni (capacitatea de identificare), de a te putea detasa de aceasta identificare (capacitatea de distantare) si de a putea oscila intre ambele functii partiale. Multi autori psihanalisti au indicat faptul ca identificarea este in acest caz doar trecatoare, partiala, limitata temporal, astfel incat s-a ridicat si intrebarea daca nu cumva termenul de identificare, care desemneaza initierea unor procese de durata, mai este potrivit. In principiu, nu este vorba de a deveni exact ca celalalt, ci de a-si imagina ocazional cum simte, gandeste si traieste celalalt. Aceasta imaginare cere ca, pe baza comunicarii pacientilor, sa ia nastere propriile configuratii de memorie pentru a actualiza dimensiunile de traire corespunzatoare, dar in urmatorul pas este vorba de a le umple cu continutul specific al pacientilor, in felul acesta putandu-se reconstrui lumea de traire a pacientilor si nu sa se proiecteze propria lume in cea a pacientilor. Oamenii care au ramas egocentrici au mari dificultati in a se descentra. Ei raman fixati la propriile continuturi ale trairii si nu reusesc saltul spre intelegerea a ceea ce este strain. Aceasta tulburare de empatie poate avea diferite cauze. Din punct de vedere metapsihologic, imaginarea si reconstruirea empatica ale continuturilor de viata straine necesita o retragere trecatoare a propriilor autoreprezentari; exprimat metaforic, intram in rolul celuilalt, iar acest lucru se poate face doar daca suntem destul de siguri de propria identitate. Intelegerea psihanalitica necesita aceasta cheltuiala permanenta de energie psihica: sa putem mereu face abstractie de propriile sentimente, pentru a le intelege pe ale altuia si nu doar pe cele constiente deja, ci si sau mai ales pe cele care nu sunt accesibile constiintei pacientilor. Empatia presupune dezvoltarea diferitelor functii ale Eului, dar ea nu este o virtute in sine, caci chiar si cei mai mari ticalosi din istoria umanitatii erau empatici. Diferiti autori au vorbit de aceea si de o empatie schizoida, care serveste pentru apararea contra apropierii resimtite ca amenintatoare. Este lesne de observat ca aceasta nu este o empatie iubitoare si este in plus foarte selectiva.

8. http://www.psiholistic.ro/blog-psiholog-galati/empatia-factorul-esential-in-relatiile-interumane-ii/

Empatia: Factorul esential in relatiile interumane (II)

0
scris de:George

John Cacioppo un psihofiziolog in probleme sociale, a studiat schimbul subtil de emotii intre oameni si a constatat ca: Doar a vedea pe cineva cum isi exprima emotia poate trezi aceasta dispozitie, indiferent daca ne dam sau nu seama ca imitam sau nu expresia facial. Acest lucru ni se intampla tot timpul, exista un fel de balet al sincronizarii transmiterii emotiilor. Aceasta sincronizare a dispozitiei determina felul in care o anumita interactiune a avut loc in bine sau in rau. Dupa cum am spus si in prima parte a acestui articol, vom analiza modul cel mai util de a empatiza si vom afla de ce in anumite situatii nu putem stabili nicio legatura emotionala cu ceilalti. Daca din punct de vedere neurologic avem toate resursele sa putem creea aceste legaturi emotionale, de ce, totusi, nu reusim sa facem asta de fiecare data cand dorim? Stim foarte bine ca modul in care ne exprimam emotiile este insusit din prima copilarie din ce l mai intim cadru, cel familial. Este clar ca barbatii isi exprima emotiile in mod diferit fata de femei si ca acestea din urma sunt mai abile in administrarea propriilor emotii, sunt mai emotive. Vom lasa deoparte factorul tipar emotional copiat de la p arinti si ne vom concentra pe cauza blocajelor emotionale, ca si zid in calea empatiei, si vom urmari cateva solutii constructive in exprimarea emotiilor. Dupa cum am observat, pentru a empatiza cu o persoana avem nevoie de o oglindire aproape perfecta cu persoana in cauza, de o raportare foarte buna. Cu toate ca este un proces natural, inconstient, raportarea poate fi invatata si exersata in mod constient, procesul fiind decodat si explicat de-a lungul timpului de catre specialisti ai programarii neuro-lingvistice. Insa de ce sa ne limitam la o insusire a unui exercitiu si sa nu mergem mai departe, sa vedem cum functionam si din punct de vedere neurologic si ce se intampla de fapt.

Ne putem da seama de gradul de empatie prezent intre doi oameni observand cat de bine se oglindesc reciproc, acesta este un indiciu asupra faptului ca intre cei doi s-a stabilit o foarte buna raportare. Sincronizarea subtila a miscarilor reprezinta calea spre stabilirea unui raport emotional, calea spre empatizare. Un exemplu de s tabilire inconstienta a unui raport: O persoana da din cap cand celalat isi sustine punctual de vedere sau amandoi se misca pe scaun in acelasi timp, sau unul se apleaca in timp ce celalalt se lasa pe spate. Orchestrarea poate fi subtila incat daca ambii se afla pe balansoare, se pot misca in acelasi ritm. Sincronizarea pare ca faciliteaza transmiterea dispozitiilor sufletesti, a starilor indiferent daca acestea sunt negative. Studierea cuplurilor a scos in evidenta faptul ca atunci cand femeile deprimate discutau despre o anumita problema cu partenerii lor, cu cat sincronizarea de la nivel non-verbal dintre ei era mai mare, cu atat cel care asculta incepea sa se simta rau dupa aceste discutii deoarece prelua starea sau dispozitia partenerei. Cu cat suntem pe aceeasi lungime de unda din punct de vedere non-verbal, cu atat vom prelua mai usor dispozitiile, starile celuilalt. Insa, sa vedem de ce uneori nu reusim, nu vrem si nu mai putem tine cont de toate aceste informatii utile. Desi stim ca succesul in int erpretarea emotiilor celuilalt sta in abilitatea de a traduce si interpreta tot ce tine de non -verbal, toate micro expresiile, gestica, tonul vocii, etc, nu reusim sa comunicam eficient? Momentele in care nu reusim sa empatizam, sa ne raportam non-verbal la partenerul cu care comunicam, sunt momentele in care apare un blocaj emotional. John Gottman, psiholog specialist in studiul relatiilor, a denumit acest blocaj sentimental potopul. Aceasta denumire vine evident de la asemanarea dintre manifestarea un ei tulburari emotionale si o inundare violenta a unui teritoriu. Gottman se refera la potop ca fiind acele moment in care partenerii sunt coplesiti de negativismul partenerului si de propria lor reactie fata de aceasta incat sunt inghititi de sentimente cu mplite, scapate de sub control. In acele momente nu mai putem gandi nedistorsionat sau sa reactionam cu mintea limpede, ne este tot mai greu sa ne organizam modul de gandire si revenim , automat la reactii primitive. Ei ar vrea ca lucrurile sa inceteze sa u ar vrea sa fuga, sau uneori, sa loveasca la randul lor. Aceasta potopire este un blocaj emotional care se plelungeste de la sine. Viteza cu care ajungem in aceste moment difera de la persoana la persoana in functie de toleranta pe care o avem la manie si la dispret, desi uneori putem intra in acest blocaj emotional chiar si de la cel mai neinsemnat comentariu.

Ei, in astfel de momente, toata teoria este echivalenta cu zero, sau cu o incercare de a obtine o pace nedorita, nemeritata. Din punct de vedere stiintific, in astfel de blocaje emotionale, bataile inimii cresc foarte mult, ca de exemplu, daca in repaos avem un ritm de 60 de batai pe minut si acesta ajunge la 70 sau 80 de batai pe minut atunci cand comunicam cu o persoana, putem fi siguri ca mintea noastra este influentata de adrenalina si alti neurotransmitatori ceea ce pastreaza starea de nemultuire pentru mai multa vreme. Nu poti gandi limpede cand corpul tau se pregateste de confruntare. Pentru a rupe starea, cercetatorii ne sfatuiesc sa asteptam 20 de minute pentru a permite neurotransmitatorilor sa-si piarda efectul. Atunci cand cele mai profunde nevoi ale noastre ne sunt afectate (nevoia de a fi iubiti, de a ne simti respectati, de a nu fi parasiti sau lipsiti de afectiune), reactionam ca si c um ar fi o chestiune de supravietuire. Daca nu reusim sa trecem de blocajul emotional, vom intra in defesniva si automat vom face afirmatii neconstructive despre caracterul persoanei respective si nu despre comportamentul acelei persoane. O critica fara o solutie, o afirmatie care pare a nu avea o perspective optimista nu face decat sa demoralizeze. Orice repros asupra comportamentului care vine cu o solutie realista are mari sanse sa fie acceptat si sa nu fie interpretat ca un atac la persoana. Psihologul Haim Ginot recomanda urmatoarea formula de exprimare a nemultumirii : Cand ai facut X m-am simtit Y si as fi preferat sa faci Z. De exemplu: Atunci cand nu m -ai sunat sa-mi spui ca intarzii la cina am simtit ca nu ma respecti si asta m-a infuriat. As fi preferat sa ma suni si sa-mi spui ca intarzii., in loc de Esti un nenorocit , nesimtit si egoist. Daca acordam mai multa atentie modului de functionare a fiecarei persoane, tinand cont in primul rand de faptul ca e barbat sau femeie, putem sa tinem cont de punctele pe care se concentreaza mai mult fiecare si sa gasim punctele comune. Din punct de vedere emotional, femeile sunt antrenate mai bine in arta emotiilor pe cand barbatii sunt mai vulnerabili. NU ramane decat sa verificam teoriile.

9. http://elisabetastanciulescu.ro/2014/01/empatie-adevar-profesionism-chiar-te-simti-bine-cu-ele/

Empatie, adevr, profesionism chiar te simi bine cu ele?

E L IS A B E T A S T A N C IU LE S C U , 1 0/ 0 1/ 20 1 4

n orice munc de la om la om, empatia umanizeaz relaia i, totodat, ajut la descoperirea adevrului; este o component esenial a profesionismului. ns uneori tocmai empatia, adevrul i profesionismul

pe care, aparent, le caui atunci cnd alegi un coach, un consilier, un mentor, un medic .a.m.d. s-ar putea s-i genereze emoii negative i impulsul de a-i apra zona de confort. Eti gata s le faci fa? M-ai citit imediat, mi-a spus o client, cu lacrimi n ochi, n timp ce i explicam unul dintre mecanismele pe care nu i le recunotea pn atunci prin care se blocheaz singur pe drumul profesional. Chiar aa fac, exact aa, mi-a spus o alta, rznd, dup ce i-am jucat dialogul cu sine prin care, iari, i blocheaz singur cariera. Nu, rsul nu era expresia vreunei bucurii. Era mai curnd o reacie de aprare i rezisten la schimbare, pe care are nevoie s nvee s o depeasc. M simt vulnerabil?, mi-a mrturisit altcineva, la finalul primei conversaii. Am venit ca s fac o schimbare, dar acum ncepe s-mi fie team de ce voi descoperi. Un profesionist empatic i capabil s vad dincolo de aparene i de ceea ce declari tu este, desigur, unul pe care, teoretic, ar trebui s-l preferi. ns ai nevoie s fii contient() de la nceput, i s rmi contient() pe parcurs, c relaia cu un astfel de profesionist i va zdruncina f oarte puternic zona de confort, obinuinele, modurile de a gndi i de a face lucrurile, cotloanele cele mai ascunse ale minii Doar atunci cnd depeti aceast duplicitate declarativ, pretinzi c apreciezi empatia, adevrul i profesionismul, n vreme ce, practic, te temi de ele i le evii; declarativ, pretinzi c vrei o schimbare n viaa ta, n vreme ce, practic, vrei s continui s gndeti i s acionezi exact aa cum ai fcut pn atunci -, doar atunci cnd depeti aceast duplicitate, aadar, reueti s aduci n viaa ta oamenii, relaiile, cariera, hobby-urile, stilul de via care rspund nevoilor tale fundamentale. Aa cum argumentam ntr-un alt articol, Chimia n relaiile profesionale conduce la mediocritate, nu la dezvoltare.

10. http://www.gandul.info/magazin/ce-este-psihopatia-cum-se-explica-lipsa-de-empatie-si-de-emotie-acriminalilor-8976942

Ce este psihopatia? Cum se explic lipsa de empatie i de emoie a criminalilor

de Ioana NICOLESCUPublicat la: 22.11.2011 18:48 Ultima actualizare: 23.11.2011 04:13

STUDIU: Ce este psihopatia? Cum se explic lipsa de empatie i de emoie a celor mai periculoi criminali

Spre deosebire de colegii si de breasl, doctorul Kent Kiehl petrece ore n ir n companiapsihopailor pentru a le studia comportamentul, scrie The New Yorker. "Sunt psihologi care au studiat psihopatia i 20 de ani, dar nu au stat niciodat fa n fa cu un psihopat", spune Kent Kiehl. Doctorul Kiehl, n vrst de 38 de ani, este unul dintre cercettorii americani de elit care studiaz psihopatia, o boal psihic care abia n urm cu 30 de ani a nceput s fie analizat. Psihopatia nseamn lips de empatie, de remucare i de ruine, un psihopat fiind o persoan care nu simte mustrri de contiin atunci cnd i face ru altui om. Psihologii cred c 15 - 25% dintre prizonierii care stau dup gratii n SUA sunt psihopai. La nivel global, aproximativ 1% din brbai sufer de psihopatie. Numai n Statele Unite ar exista circa un milion de astfel de persoane. "Cnd m gndesc la un psihopat, mi imaginez o persoan care sufer de o boal psihic. Eu unul nu a folosi cuvntul "malefic" pentru a-i descrie. Din punct de vedere medical ei sunt persoane care nu au empatie i remucri, nu le pare ru c au greit cu ceva. De asemenea, psihopaii sunt foarte impulsivi, de obicei nu i fac un plan i nu gndesc nainte s acioneze. De obicei ajung s aib probleme de la vrste fragede", explic doctorul Kiehl. El sper s poat gsi un tratament pentru psihopatie, un medicament care s vindece acea parte din creier care este responsabil pentru comportamentul psihopatic.

n laboratorul doctorului Kiehl exist nite scanere speciale pe care le folosete pentru a analizacreierelor criminalilor periculoi din nchisorile americane. Doctorul Kiehl a studiat cazul lui Brian Dugan, un criminal care a violat i a omort dou fetie de apte ani i o asistent medical n vrst de 27 de ani, scrie BBC. "Creierul lui Brian are nivele foarte sczute de densitate n sistemul para-limbic", spune psihologul Kiehl. Respectivul sistem este, de fapt, circuitul comportamental al creierului. Cercettorii au tiut de mult timp c n acea zon sunt procesate emoiile. "Credem c zona respectiv nu s-a dezvoltat normal n cazul lui Brian", spune doctorul Kiehl. Se pare c psihopaii au sistemul para-limbic mai puin dezvoltat dect o persoan normal. Mai mult, unii doctori consider c psihopatia este o boal genetic. Psihologul a monitorizat creierul lui Dugan n timp ce i-a artat nite imagini tulburtoare cu oameni suferind. Activitatea din sistemul para-limbic la vederea acelor imagini a fost foarte mic, adic Dugan nu a avut nici o reacie emoional cnd a vzut suferin pe feele oamenilor din fotografii. Dugan chiar i-a spus doctorului c nu nelegea ce ar fi trebuit s fac la vederea acelor imagini. Psihologul Kiehl spune c psihopaii au un deficit emoional, n aceeai msur n care un om retardat are un deficit intelectual. "Aceasta nseamn c Dugon chiar nu poate concepe faptul c a fcut ru unor oameni. Atunci cnd vorbete despre crimele comi

11. http://rmr.medica.ro/reviste_med/download/rmr/2007.2/RMR_Nr-2_2007_Art-08.pdf

De citit!!!!!!

12.

http://www.raftulcuidei.ro/cum-sa-ne-cultivam-si-de-ce-sa-invatam-sa-practicam-empatia/

Cum sa ne cultivam si de ce sa nvatam sa practicam empatia

0
BY VALENTINA VOLF IN PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE SOCIALA 1 MAR, 2014

Termenul de empatie este folosit pentru a descrie o gama larga de experiente, n urma carora subiectul actioneaza sau nu n conformitate cu principiile sale, mediul social n care a

crescut si s-a dezvoltat, credinte religioase si este definit ca fiind abilitatea oamenilor de a simti emotiile celorlalti din jur, alaturi de capacitatea de a-si imagina ce gndesc sau traiesc anumite persoane n anumite momente. Cercetatorii contemporani au definit doua tipuri de empatie: 1. Empatia afectiva ce face referinta la constientizarea trairilor afective la nivel personal n raport cu emotiile simtite de catre cei din mediul apropiat la momentul respectiv. 2. Empatia cognitiva sau privirea n perspectiva subliniaza abilitatea noastra de a identifica si a ntelege emotiile oamenilor. Aceasta abilitate umana de a empatiza cu mediul social este regasita n diferite forme de a lungul istoriei, iar oamenii de stiinta sunt de parere ca acest proces se manifesta n strnsa legatura cu activitatea neuronilor; de exemplu oamenii tind sa se simta mai apropiati sau si doresc sa ajute mai mult o persoana care actioneaza ntr-un mod similar lor, dect n alte circumstante, aceasta manifestare numindu-se neuroni n oglinda fiind sustinuta de capacitatea creierului de a recunoaste si a asocia actiunile celorlalti cu unele personale.

sursa foto: www.ezradew.com

De ce sa practicam empatia?
Practica empatiei ajuta: - La mentinerea echilibrului moral si reprezinta un ingredient vital n a ne ntretine cu brio relatiile cu cei apropiati, cu persoanele cu care lucram, deoarece ne ajuta sa ne dezvoltam privirea n perspectiva, astfel putnd ntelege mai bine punctele de vedere exterioare propriului spectru. - La reducerea prejudecatii si a rasismului

- n cazul relatiilor de partneriat/mariaj deoarece ntelegnd ntr-un mod mai profund necesitatile celuilalt, se consolideaza echilibrul relatiei, oferind astfel satisfactie pentru ambele tabere. - n rezolvarea conflictelor dintre doua sau mai multe persoane. - La accenturea manifestarii gesturilor de caritate. - La mentinerea sanatatii

Cum sa cultivam empatia?

Oamenii experimenteaza empatia afectiva nca de la primele luni de viata, pe cnd cea cognitiva apare n jurul vrstei de 3-4 ani, cnd apar primele semne ale constientizarii de sine n raport cu experientele traite de celalalte persoane n spatiul apropiat. Studiile demonstreaza ca cele mai bune modalitati de a ne dezvolta empatia sunt: - Constientizarea detaliilor exterioare sferei personale, analizarea gesturilor si comportamentelor umane din jurul nostru, o distribuire a atentiei mai bogata nafara perspectivei proprii. - ncercarea de a gndi si a simti la fel cu alte persoane n urma unor circumstante definite, n special cnd aceste circumstante ne intriga ntr-un mod aparte, cum se spune n limbaj popular a te pune n pielea cuiva - ncercarea de a ne opri sa tragem concluzii pripite despre anumite persoane suferinde, fiind de parere ca primesc ceea ce merita si e n ordine sa treaca acum prin asta n concluzie, desi poate ntr-un mod contrastant, dar foarte la subiect, nchei cu un proverb indian: Nu te pot rani, fara sa ma ranesc pe mine. Ghandi.

13.