Sunteți pe pagina 1din 3

PERSONALITATEA EMPATICA – PREMISA A SCOLII VIITORULUI

Empatia are multe definiții care cuprind o gamă largă de stări emoționale, de la a ține la
anumite persoane și având dorința de a îi ajuta, până la a experimenta emoții care se potrivesc
cu emoțiile altei persoane, a știi ce gândește sau simte cealalta persoana, pentru a estompa
linia dintre sine și ceilalți.

Părintele spiritual al teoriei empatiei este considerat Theodor Lipps, care are meritul de a
introduce termenul de empatie (Einfühlung) în psihologie În cadrul teoriei empatiei, Theodor
Lipps, surprinde mai multe feluri de empatie
A. Empatia generală sau aperceptivă, care exprimă capacitatea de a însufleţi obiectele pe care
le posedă, de a le împrumuta o anumită acţiune
B. Empatia naturală sau empirică, în baza căruia cineva poate transpune în obiecte forţa şi
activitatea proprie
C.Empatia dispoziţiei, care asigură obiectivizarea propriei dispoziţii, asigurându-se proiecţia
în obiect .
D. Empatia de transpunere, care exprimă transpunerea vieţii noastre sufleteşti în ceilalţi, în
fapt, cunoaşterea nemijlocită a propriei naturi psihice pe baza căreia se realizează proiecţia sa
în ceilalţi.
Empatia are doua componente majore:

– Empatia emotionala sau empatia afectiva: capacitatea de a raspunde cu emotii


adecvate la starile mentale ale unei alte persoane;

– Empatia cognitiva: capacitatea de a identifica starile mentale ale unei alte persoane.

Empatia emotionala se subdivide in:

– distres personal: inclinatia de a experientia sentimente de disconfort si anxietate


centrate pe sine ca raspuns la suferinta unei alte persoane;

– grija empatica: inclinatia de a simti compasiune fata de o alta persoana ca raspuns la


suferinta acesteia.

Funcţiile empatiei

 Funcţia cognitivă: rezultă din faptul că prin transpunerea psihologică în sistemul de


referinţă al altuia se realizează un act de cunoaştere empirică a partenerului, act utilizat
cu sau fără intenţie de orice persoană în relaţia interpersonală.
 Functia anticipativă: rezultă nemijlocit din funcţia cognitivă şi presupune efectuarea
unei predicţii corecte a posibilului comportament al partenerului şi implicit o
anticipare a strategiei de comportament al celui ce empatizează
 Funcţia de comunicare: rezultă din nevoia de empatie coroborată de cele mai multe ori
cu nevoia de dialog, cu schimbarea temporară a propriei perspective cu a celuilalt, ca o
condiţie a unei benefice comunicări interpersonale
 Funcţia de contagiune afectivă: rezultă din implicaţiile nivelului de apropiere a eului
cu partenerul prin care procesul de punere temporară în situaţiile celuilalt atrage după
sine, fie chiar şi prin apelarea la simpatie, un proces de contaminare a stării celuilalt
 Funcţia performanţială: rezultă din faptul că în anumite împrejurimi de viaţă sau
profesiuni empatia preia ipostaza de însuşire psihică, devenind aceea abilitate de a
favoriza realizarea cu succes la nivel supramediu a unei activităţi ce implică relaţii
interpersonale.

Caracteristici ale empatiei

 Asculți activ, poți să observi micro-semnalele non-verbale ale corpului


 Ești sensibil și înțelegi perspectiva celuilalt
 Recompensezi și lauzi oamenii, le dai feedback pentru îmbunătățire
 Ești mentor și coach pentru dezvoltarea altora
 Privești oamenii nu ca egali ci diverși – îți dezvolți oportunități în funcție de
aptitudinile și calitățile diferite ale persoanelor
 Înțelegi emoția de grup și creezi relații de valoare

Cum îți dezvolți empatia?


 Ascultare activă: lași telefonul și grijile de o parte, îți arăți curiozitatea față de ce îți
povestește persoana și nu judeci, nu treci prin filtrul „ce aș face eu” în situația de față
 Identitate comună: gândește-te la persoană ca un individ unic, iar apoi listează
lucrurile pe care le ai în comun cu ea
 Ieși din capul tău: povestea persoanei este despre ea, nu despre tine. Imaginează-ți
lumea prin ochii ei
 Nu sări la concluzii: nu da verdictul înainte de timp. De fapt, nu da nici un verdict.
Nu ești aici că să judeci persoana, ci că să simți și să înțelegi ceea ce experimentează
 Privește filme: învață din filme de calitate cum își manifestă oamenii sentimentele.
Caută micro-gesturile
 Exersează „reflexul empatic”: descrie emoțiile pe care crezi că le simți în
partenerul/copilul tău și încearcă să îți imaginezi care sunt motivațiile sale
 Practică meditația: nu există nici un exercițiu mai bun pentru a îți elibera mintea de
preconcepții, pentru a putea să vezi limpede emoțiile tale și ale altora, decât meditația

http://www.psihoterapie-integrativa.eu/2013/03/08/empatia-cognitiva-si-emotionala/

http://adrianvintu.net/2016/08/05/ce-este-empatia-si-de-ce-este-esentiala-pentru-o-viata-
bogata/

https://www.slideshare.net/gflorentina/empatia-13525863

S-ar putea să vă placă și