BULLYING

ALEXE ALINA MARIA

BUICAN NARCISA
BADEA ANDREEA ALEXANDRA
BADEA ELENA ADRIANA
ZAMFIR ALEXIA
Prof. coord. Lect. Univ. BADULESCU ANDREEA-LAURA
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament 2

ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de

umilire.

Jens Martensson
Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe
o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și
câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o
lumină proastă. Bullying-ul este o acțiune care produce
injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate
manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic,
prin producerea unor daune emoționale.
 Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane (mobbing), implicând un raport de
putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se
apăra
3
Victima pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-
ul le poate exploata.

 Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente

de neputință.

Jens Martensson
 Spectatorii (bystanders) sunt și ei persoane implicate în
fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă
asistă la acțiune.
 Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și
psihologică, o conduită intenționată care vizează
producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune)
unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite
cauze care determină noi forme de violență.
Termenul de „bullying” vine de la englezescul „bully”, 4
care înseamnă bătăuș, huligan.

Bullying reprezintă o formă de abuz

emoțional și fizic, care are trei caracteristici :

Jens Martensson
 1.intenționat – agresorul are intenția să
rănească pe cineva;
 2.repetat – aceeași persoană este rănită
mereu;
 3.dezechilibrul de forțe – agresorul își
alege victima care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra
singură
bullying-ul este 5

1. comportamentul agresiv; 3. făcut de un individ sau un grup de oameni

Jens Martensson
împotriva unui individ sau grup;

2. repetat în timp; 5. în condițiile unui dezechilibru de forțe

între victimă(e) și agresor(i)
Bullying verbal 6

 Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri,
există și martori.

Jens Martensson
 Agresorul vrea să fie cel mai cool rănindu-i, intimidându-i sau jignindu-i pe cei din
jurul său.
 Este temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi place să accepte regulile.[7]
 De cele mai multe ori nu are empatie și chiar se bucură că produce durere celorlalți.
 Dorește să domine și să-i controleze pe ceilalți, exagerează în situații obișnuite.
 Agresorul 20YY
abuzează de putere pentru a-i răni pe ceilalți, deliberat și în mod repetat.
20YY

 Victima (persoana agresată) este copleșită de teamă.

Bullying-ul școlar 7

Cercetările de specialitate consideră câțiva factori școlari care au un rol în dezvoltarea și

favorizarea comportamentului de bullying. Pepler, Craig și Connolly (1997)
aseamănă interacțiunea de tip bullying cu un „dans macabru” dinamic (activ și interactiv) care se

Jens Martensson
petrece între agresor și victimă.
Goldstein (1995) vede interacțiunile de tip agresiv ca pe un „duet” între individ și mediul social
înconjurător, unde cel din urmă determină intensitatea agresivității.
Este subliniată încă o dată importanța contextului social în evoluția și escaladarea interacțiunii de
tip bullying.
 Jens Martensson
8
Cyberbullying 9

Așa cum o indică și termenul, cyberbullying-ul este o formă de bullying care se manifestă

prin mijlocirea tehnologiei digitale.[21][22]

Jens Martensson
La rândul său, bullying-ul, încadrat între comportamentele agresive, are caracteristici proprii care îl
definesc și diferențiază de alte tipuri de agresivitate
 10

Efectele bullying-ului
Victimele hărțuirii pot suferi pe termen lung probleme emoționale, probleme de comportament,
probleme sociale, singurătate, depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, o creștere a frecvenței
îmbolnăvirilor.[3]

Jens Martensson
Acest fenomen amplu, de cele mai multe ori, lasă urmări fizice, verbale, raționale și chiar sociale.
Pe plan fizic se pot asocia de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi și vânătăi.
Pe plan verbal, le putem asocia cu țipete, folosirea poreclelor, amenințări și insulte care aduc victimei
o stare de anxietate și disconfort.
La nivel relațional, victimele ajung să se izoleze, sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce îi
va afecta și social, pentru că se vor marginaliza și se vor autoexclude chiar și din situațiile unde nu
sunt expuse.
Combaterea bullying-ului
La nivel internațional acest fenomen este cunoscut și studiat, însă în România există un număr foarte
mic de specialiști în domeniul bullying-ului și foarte puține programe de prevenire și stopare a
acestui fenomen.
 Large image

Caption lorem ipsum