Sunteți pe pagina 1din 3

Tema:Clasificarea Temperamentului Cele mai accesibile, usor de observat si identificat trasaturi de personalitate sunt cele temperamentale.

Ele se refera la nivelul energetic al actiunii, la modul de descarcare a energiei si la dinamica actiunii. De aceea, ncercnd sa descriem pe cineva, vom putea utiliza, fara teama de a gresi prea mult, adjective precum: energic, exploziv, rezistent, expansiv, rapid, lent si antonimele lor. In mod obisnuit, temperamentul se refera, la dimensiunea energetico--dinamica a personalitatii si se exprima att n particularitati ale activitatii intelectuale si afectivitatii, ct si n comportamentul exterior motricitate si, mai ales, vorbire!. "trnsa legatura a acestui grup de nsusiri cu aspectele biologice ale persoanei, n special legatura cu sistemul nervos si cel endocrin a fost observata de foarte multa vreme si ntruneste, n general, acordul majoritatii cercetatorilor. #rima$clasificare%& a temperamentelor care, cu o serie de mbunatatiri, a rezistat pna n zilele noastre este cea propusa de cunoscutii medici ai antic'itatii, (ipocrate )** .e.n.! si +alenus ,-* e.n.!. .cestia, n concordanta cu filosofia epocii care considera ca ntreaga natura este compusa din patru elemente fundamentale & aer, pamnt, foc si apa & au afirmat ca n corpul omenesc amestecul /umorilor/ 'ormones! ce reprezinta aceste elemente determina temperamentul. n functie de dominanta uneia din cele patru /umori/ snge, bila neagra, bila galbena, flegma!, temperamentul poate fi: sanguin, melancolic, coleric, flegmatic. Desi aceasta explicatie era oarecum naiva, trebuie sa remarcam intuirea determinismului endocrin al% nsusirilor temperamentale, precum si a ideii adoptata de filosofia moderna! ca macrocosmosul se reflecta n microcosmos. Dupa aproape doua milenii, #avlov propune o explicatie stiintifica a tipurilor de temperament n care caracteristicile activitatii nervoase superioare si raporturile dintre ele sunt notiunile fundamentale. nsusirile sistemului nervos sunt: forta sau energia & dependenta de metabolismul celulei nervoase & se exprima prin rezistenta la solicitari a sistemului nervos 0mobilitatea - dependenta de viteza cu care se consuma si se regenereaza substantele functionale constitutive ale neuronului & se manifesta prin usurinta cu care se nlocuiesc procesele nervoase de baza observabila, de exemplu, atunci cnd se doreste modificarea unor deprinderi0 echilibrul existent ntre excitatie si in'ibitie, dezec'ilibrul avantajnd, de regula, excitatia. .stfel, baza fiziologica a temperamentelor este constituita de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezulta din combinarea acestor trei nsusiri fundamentale: tipul puternic neec'ilibrat, excitabil, coreleaza cu temperamentul coleric0 cel puternic ec'ilibrat, mobil, se exprima n temperamentul sang&vinic, tipul puternic ec'ilibrat, inert & n temperamentul flegmatic 0 tipul slab luat global! fiind pus la baza temperamentului melancolic. 1otusi, nu trebuie sa punem semnul egalitatii ntre tipurile temperamentale si tipurile de sistem nervos. .cestea din urma ramn, de&a lungul vietii, nesc'imbate, n timp ce temperamentul se construieste n cadrul interactiunii individului cu mediul fizic si socio&cultural, suportnd n acelasi timp si influentele celorlalte subsisteme ale personalitatii. De aceea, am putea spune ca temperamentul este expresia manifestarii particulare n plan psi'ic si comportamental a tipurilor de activitate nervoasa superioara, manifestare mediata de o serie de factori socio& culturali si psi'ologici. Cum arata cele patru tipuri clasice de temperament 2 a! Colericul este o persoana emotiva, irascibila, oscileaza ntre entuziasm si deceptie, cu tendinta de exagerare n tot ceea ce face0 foarte expresiva, usor /de citit/, gndurile si emotiile i se succed cu repeziciune.

b! Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmicitate si ec'ilibru. #ersoanele cu acest temperament au n general o buna dispozitie, se adapteaza usor si economic. 3neori marea lor mobilitate se apropie de nestatornicie, peri& clitnd persistenta n actiuni si relatii. c! Flegmaticul este o persoana imperturbabila, inexpresiva si lenta, calma. #utin comunicativa, greu adaptabila, poate obtine performante deosebite n muncile de lunga durata. d! Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca flegmaticul, dar i lipseste forta si vigoarea acestuia0 emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate exigente fata de sine si a unei ncrederi reduse n fortele proprii. Cu o baza stiintifica incontestabila, teoria lui #avlov este, totusi, mai putin utila educatorilor care nu dispun de mijloacele necesare pentru identificarea tipurilor de sistem nervos. De aceea, prezentam n continuare tipurile temperamentale dupa scoala caracteriologica franceza 4e "enne0 5erger, +. etc!. #entru 4e "enne, caracterul este ceea ce ntelegem astazi n mod obisnuit prin temperament, adica /ansamblul dispozitiilor nnascute, care formeaza sc'eletul mintal al individului/ Debesse, 6., ,78*, p. 99:!. n baza cercetarilor efectuate de psi'ologii olandezi (e;mans si <iersma, caracterioogii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea si "rasunetul" ecoul!. .stfel, oamenii pot fi caracterizati conform acestor dimensiuni ale caror extreme sunt: emotivitate E! & non&emotivitate nE!0 activitate .! & inactivitate n.!0 primaritate #!, tendinta de a trai puternic prezentul, extraversiune & secundaritate "!, tendinta de a ramne sub influenta impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezulta din combinarea acestor dimensiuni sunt: tipul pasionat E...".!, tipul coleric E...#.!, tipul sentimental E.n..".!, tipul nervos E.n..#.!, tipul flegmatic nE...".!, tipul sangvinc nE...=!, tipul apatic nE.n.."!, tipul amorf nE.n..#!. #e baza acestei conceptii, +. 5erger a elaborat un c'estionar usor de utilizat, cu ajutorul caruia putem stabili n care din cele opt tipuri prezentate se ncadreaza elevul studiat. Emotivitatea si activitatea, strns legate de /forta/ si /ec'ilibrul/ proceselor nervoase, sunt caracteristici evidente si relativ usor de diagnosticat. =etinnd doar emotivitatea si activitatea, putem reduce cele > tipuri la jumatate : ,. Emotivii inactivi & adica nervosii, care reactioneaza rapid la evenimente, si sentimentalii, care reactioneaza lent. 9. Emotivii activi & n care se ncadreaza colericii, cu reactii rapide, explozive, si pasionatii, care au reactii lente. :. Neemotivii activi - adica sangvinicii, cu reactii ec'ilibrate, rapide, si flegmaticii, cu multa forta dar lenti. ). Neemotivii inactivi & care i cuprinde pe amorfi, care, desi cu mai putina energie, sunt bine ancorati n prezent, si pe apatici, a caror lipsa de energie este dublata de un ritm lent al reactiilor. .ceasta simplificare face evident faptul ca pentru un educator parinte, profesor! este important sa stabileasca daca un copil este activ sau nu, si daca este emotiv sau nu. .stfel, daca un copil este activ, el ar putea fi 'arnic, energic, indiferent de gradul de emotivitate, iar daca este inactiv, ar putea fi lent, lenes, fara initiativa. De asemenea, daca este emotiv va avea reactii emotionale puternice, va fi implicat afectiv n tot ceea ce face, iar daca este non&emotiv, astfel de manifestari vor fi minime. Deoarece aceste caracteristici sunt destul de evidente n comportamentul copiilor nca de la vrste mici, educatorii pot lua masurile necesare stimularii, utilizarii si controlului acestora. .stfel, pentru copiii activi este necesara orientarea spre activitati utile, valorizate social si

temperarea tendintei de a lua 'otarri pripite, n timp ce inactivii au nevoie de o stimulare constanta, bine dozata, si de un program de lucru strict supraveg'eat. De asemenea, putem retine observatia lui 4e +ali, #E="?@.4I1.1E. E4EA343I care subliniaza valoarea muncii n grup pentru temperamentele neemotive si inactive, n timp ce pentru alte tipuri efectele muncii n ec'ipa sunt discutabile 0 sentimentalii, de exemplu, se integreaza mai greu n grup si prefera sa lucreze singuri. n concluzie, putem spune ca temperamentul, ca subsistem al personalitatii se refera la o serie de particularitati si trasaturi nnascute care, neimplicnd responsabilitatea individului, nu pot fi valorizate moral, dar sunt premise importante n procesul devenirii socio&morale a fiintei umane. n sfrsit, adaugam ca, referindu&se la aspecte formale ale personalitatii, temperamentele nu sunt n relatie cu aptitudinile, fapt evidentiat si de existenta unor persoane cu performante deosebite apartinnd tuturor structurilor temperamentale. =eferinte bibliografice : Debesse, 6., ,78*, p. 99: Arabie ,D.,,#si'ologia educatiei BB p )>&-C =adu ,I. ,,Introducere in psi'ologia contemporanaBB p :*8&:,-0 :9-&:97 Cosmovici ,,#si'ologia +eneralaBB p -:&-C