PRESCOLARITATEA- Perioada optima de formare a imaginii de sine

Imaginea de sine se refer la totalitatea percepiilor privind abilitile,

atitudinile i comportamentele personale. Imaginea de sine poate fi neleas ca
o reprezentare mental a propriei persoane sau ca o structur organizat de
cunotine declarative despre sine care ghideaz comportamentul social. Altfel
spus, imaginea de sine presupune contientizarea a "cine sunt eu" i a "ceea ce pot
s fac eu".
Imaginea de sine influeneaz att percepia lumii ct i a propriilor
comportamente. O persoan cu o imagine de sine srac sau negativ va tinde s
gndeasc, s simt i s se comporte negativ. De exemplu, un elev care se percepe
pe sine ca o persoan interesant, va percepe lumea din jurul su i va aciona
complet diferit fa de un alt elev care se vede pe sine drept o persoan anost.
Imaginea de sine nu reflect ntotdeauna realitatea. O adolescent cu o nfiare
fizic atractiv se poate percepe ca fiind urt i gras i invers.
Viata psihica umana se caracterizeaza prin capacitatea de a intretine relatii
informationale atat cu lumea , cat si cu sine si , astfel isi dezvolta in interactiune
permanenta o contiinta a lumii si o constiinta de sine care se focalizeaza pe EU si
manifestarile sale. EUL este nucleul integrativ, de coordonare si autoreglare a
personalitatii.
Functiile Eului, de integrare si coordonare, se dezvolta nu numai in
planul relatiilor cu ambianta, ci si in raport cu sine si se dezvolta treptat. In jurul a
varstei de 2 ai si jumatate, trei ani, se achizitioneaza o adevarata experienta a
afirmarii Eului in infruntarea cu cerintele adultului si in modelarea raspunsului
copilului.

Astfel, el incepe sa reactioneze invers decat vor parintii si parca ii sfideaza

inadins: plange sa i se dea un obiect pe care il arunca dupa ce il primeste. Copilul
vrea sa actioneze singur, sa faca ceva singur sau sa nu manifeste un anumit
comportament. Aceasta dorinta de a actiona prin sine traduce incercarea
copilului de a descoperi puterile Eului, de a cunoaste limitele acestor puteri
(P. Osterrieth).
Nevoia de autonomie este semnul principal al Eului. El are componente
cognitive, afective, voluntare si ajunge sa se cunoasca pe sine si sa se autodirijeze
si autoorganizeze. El se poate manifesta intr-o dubla ipostaza : Eul pasiv, cel care
contine mecanismele, si Eul activ, cel care tinde sa se autocunoasca formandu-si o
imagine despre sine solidara cu el. Multe din mecanismele Eului se pot
constientiza si exprima in continutul imaginii de sine, dar altele raman
inconstiente.
Cunoaterea i acceptarea de sine sunt variabile fundamentale n
funcionarea i adaptarea optim la mediu social, n meninerea sntii mentale i
emoionale. Un copil sau adolescent are nevoie s simt c nu este necesar ca el s
fie premiant sau olimpic pentru a fi iubit, acceptat i respectat. Afeciunea,
aprecierea, respectul nu trebuie condiionate de performane colare sau de alt
natur (ex. sportive). Respectul, aprecierea, recompensa sunt stimuli ce ncurajeaz
dezvoltarea personal, previn i remediaz atitudini i comportamente deficitare
sau problematice. Conform psihologiei umaniste dezvoltat de Carl Rogers i
Abraham Maslow, fiecare persoan este valoroas n sine. Prin natura sa uman,
are capacitatea de a se dezvolta i de a-i alege propriul destin, de a-i valida
calitile i caracteristicile pozitive n msura n care mediul i creeaz condiiile de
actualizare a sinelui. Acceptarea necondiionat (indiferent de performane) i
gndirea pozitiv (convingerea c fiecare persoan are ceva bun) sunt
atitudini care favorizeaz dezvoltarea personal.
2

Cunoaterea de sine se dezvolt odat cu vrsta i cu experienele prin care

trecem. Pe msur ce persoana avanseaz n etate, dobndete o capacitate mai
mare i mai acurat de auto-reflexie. Totui, niciodat nu vom putea afirma c ne
cunoatem pe noi nine n totalitate; cunoaterea de sine nu este un proces care se
ncheie odat cu adolescena sau tinereea. Confruntarea cu evenimente diverse
poate scoate la iveal dimensiuni noi ale personalitii sau le dezvolt pe cele
subdimensionate. Cunoaterea de sine este un proces cognitiv, afectiv i
motivaional individual, dar suport influene puternice de mediu.
Constiinta de sine si apoi cunoasterea de sine conduc la cristalizarea
imaginii de sine care poate fi definita astfel:
Imaginea de sine este unificarea intr-o totalitate a rezultatelor
autocunoasterii, a relationarii cu altii si a trairii evenimentelor autobiografice
care au relevat calitatile si defectele pe care le are fiecare cu privire la Eul fizic
sau material, Eul psihic si cel social.
Putem spune ca imaginea de sine cuprinde rezultatele perceptiilor de sine
(perceperea in oglinda), ale reprezentarilor asupra propriei fiinte, ale formularilor
verbale a diverselor insusiri pozitive sau negative constatate in mod repetat,
acceptate si asumate.
Acest continut este rezultatul unui proces de durata, de retinere, selectie,
respingere, pastrare si confirmare, organizare si structurare a unui volum mare de
informatii despre sine si despre maniera noastra de a relationa cu altii.
O cercetatoare americana a consemnat confesiunea unei adolescente cu
privire la acest proces de cristalizare a imaginii de sine, adesea confuz,
contradictoriu, dezamagitor sau dimpotriva generator de satisfactii.
Cum sunt eu ca persoana? Complicata. Sunt sensibila, prietenoasa,
populara si toleranta, desi pot fi timida, nervoasa si nesuferita. Nesuferita! Mi-ar
placea sa fiu prietenoasa si toleranta tot timpul. Acesta este felul de persoana care
3

as vrea sa fiu si sunt dezamagita cand nu sunt. Sunt responsabila, chiar studioasa
din cand in cand, dar pe de alta parte ma si prostesc, deoarece daca esti prea serios
nu poti fi prea popular. De obicei nu sunt foarte buna la scoala. Sunt o persoana
destul de vesela, in special cu prietenii mei, cu care pot fi si zgomotoasa. Acasa
este posibil sa devin mai anxioasa in preajma parintilor. Ei se asteapta ca eu sa
obtin tot timpul note maxime. Nu este corect! Ma preocupa modul in care ar trebui
sa iau note mai mari, dar probabil as fi considerata tocilara in ochii prietenilor mei
(L. Steinberg
Imaginea de sine ajunge sa cuprinda cunostinte despre valori si credinte,
motivatii si aspiratii, trasaturi ale personalitatii noastre, acceptari si respingeri din
partea celorlalti, ce capacitati avem si ce ne lipseste, ce posedam material si
spiritual. Continuturile imaginii de sine se refera la intreaga noastra fiinta si la
acele caracteristici prin care ne deosebim de altii.
Imaginea de sine este si o constructie sociala pentru ca fara compararea
cu ceilalti, receptarea reactiilor altora fata de noi, nu reusim sa ne clarificam si sa
ne verificam constatarile directe referitoare la propria persoana. De aceea este
importamta interactiunea cu persoane care au atitudini favorabile fata de noi, sunt
receptive la ce reprezentam noi, ne accepta, ne stimuleaza si ne incurajeaza.
O evolutie buna a imaginii de sine este influentata de parinti iubitori
si disponibili, de prieteni adevarati, de cadre didactice care ne pretuiesc si ne
incurajeaza.
Imaginea de sine cuprinde trei planuri interdependente :
-Eul fizic
- Eul psihic sau spiritual
- Eul social
Eul fizic se refera la particularitati cum ar fi: tipul somatic, relatia dintre
statura si greutate, culoarea parului si a ochilor, particularitati fizionomice.
4

Eul psihic se refera la valori, dorinte, aspiratii, insusiri caracteriale si

temperamentale, aptitudini si talente, atitudini si conceptii. El este rezultatul
autoreflectiei,al receptarii aprecierilor altora, al consemnarii reusitelor si
nereusitelor in diverse activitati.
Eul social cuprinde acele calitati care se dezvolta in relatie cu ceilalti, de
exemplu, locul ocupat in grupul clasei sau al prietenilor, reputatia si pretuirea
celorlalti, asumarea si realizarea statutului si rolurilor.
Eul cuprinde atat calitati cat si defecte si satisface sau dezamageste
persoana respectiva.
Cristalizarea initiala a imaginii de sine se realizeaza intre 6-8 ani, dar
organizarea ei deplina se inregistreaza in preadolescenta si mai ales in adolescenta
si va persista apoi tot restul vietii.
O imagine de sine cat mai apropiata de particularitatile reale ale Eului
este un factor de optimzare in activitati si relatii, asigura un tonus ridicat
pentru activitatea psihica, securizeaza persoana in fata unor insuccese, este un
stimul al dezvoltarii personalitatii.
Stima de sine este componenta afectiv-evaluativa si motivationala a
cunoasterii Eului, este atitudinea pozitiva sau negativa a persoanei fata de
propria fiinta si modul de a se simti capabil, important, valoros.
Conceptele de sine si stima de sine impreuna cu imaginea de sine
formeaza o unitate si au o mare importanta in viata omului , in manifestarea si
dezvoltatea personalitatii sale, in initierea , realizarea si dezvoltarea relatiilor cu
grupul.

II. DEZVOLTAREA PERSONALITATII

O conceptie populara este aceea ca sinele isi are originea in interactiunile
copilului cu cel care il ingrijeste. Pruncul trece treptat de la raporturile coordonate
reciproce cu mama la dezvoltarea modelelor interne de lucru ale sinelui. Initial,
interactiunea este centrata pe nevoile biologice si pe raporturile emotionale.Pe
masura ce copilul se maturizeaza, interactiunea devine dependenta de limbaj si de
capacitatea copilului de autoreglare, de exemplu, folosirea manifestarilor
emotionale de a atrage atentia . La copiii scolari, gandirea autoreflexiva,
sensibilitatea la parerile celorlalti si comparatia sociala devin tot mai importante in
dezvoltarea sinelui.
ETAPE IN DEZVOLTAREA SINELUI- adaptare dupa Saarni (1999)
Varsta
0- 12 luni

12- 30 luni

Autoreglarea
Folosirea unor strategii

Manifestarea sociala
Jocuri sociale si

comportamentale cum

alternarea rolurilor.

ar fi reactiile de

Utilizarea aspectului

autolinistire si evitarea

social ca

privirii;

instrument( plansul

Mare dependenta fata

simulat pt a atrage

de cel care il ingrijeste;

atentia)

Aparitia contiintei de sine

si folosirea limbajului

Primele forme de empatie

si de comportament
voluntar prosocial si

2,5- 5 ani

Cunoasterea simbolica a

antisocial.

sinelui si a celorlalti.

Mai buna cunoastere a

celorlalti duce la o mai

mare sensibilitate la feedback-ul social si o mai
mare disponibilitate de a
actiona pentru a-i
5- 10 ani

Creste increderea in sine influenta pe ceilalti.

si se folosesc strategii de

Perfectionarea

rezolvare a problemelor. aptitudinilor sociale si

sensibilitatea la normele
Peste 10 ani

Cresc autocunoasterea si

sociale.

autointuitia, ceea ce duce

Folosirea din ce in ce mai

la o autoreglare din ce in

dibace a styrategiilor de

ce mai complexa.

autoprezentare si
controlarea relatiilor si a
rolurilor sociale.

Saarni este adeptul constructivismului social , dezvoltarea individului

realizandu-se odata cu dezvoltarea cognitiva si emotionala in procesul invatarii pe
baza perceperii propriului rol social in contexte diferite.
III. FEED-BACK-ul CA MIJLOC EFICIENT DE FAVORIZARE A
AUTOCUNOASTERII

Pe parcursul existentei sale, omul intalneste mai multe medii sociale carora
trebuie sa li se adapteze, sa invete comportamente sociale noi, ori sa si le adapteze
pe cele existente. Intrand in gradinita, copilul vine cu un set de comportamente

specifice mediului familial care acum nu mai corespunde noilor relatii si poate
produce mari frustratii.
Copilul intra in relatie cu cei asemeni lui, cu adulti, altii decat parintii, cu
mediu diferit de casa proprie. Fiecare dintre acestia actioneaza ca agent al invatarii
sociale care actioneaza asupra copilului prin feed-back-ul oferit ca raspuns la
actiunea acestuia. Calitatea interactiunii copilului cu cel care il ingrijeste
modeleaza aspectele emotionale ale temperamentului.
Un feed-back negativ oferit in mod repetat influenteaza negativ
comportamentul copilului ducand in final la dezvoltarea unei personalitati
nevrotice. De exemplu, daca un copil agresiv se asteapta ca persoanele din jur sa
fie ostile, el poate manifesta in interactiunea sociala suspiciune si agresivitate,
favorizand ostilitatea asteptata si generand o predictie care se implineste.
Copiii cu imagine de sine negativa au trait o serie de experiente printre
care enumar:
-au fost criticati;
- li s-a vorbit pe un ton ridicat;
- au fost ignorati sau ridiculizati
- asteptarile celorlalti au fost exagerate;
- au fost frecvent comparati defavorabil cu alti copii;
Un feed- back pozitiv modeleaza comportamentul copilului in directia
prosociala, dar si acesta trebuie folosit cu discernamant pentru a oferi copilului
masura exacta a realizarilor sale, astfel incat sa favorizeze autocunoasterea
(imaginea de sine), increderea si stima de sine.
Dintre experientele anterioare care le-au construit acestora imaginea de
sine pozitiva, echilibrata, mentionez:
- au fost laudati;
- au fost ascultati;
8

- li s-a vorbit cu respect;

- li s-a acordat atentie;
- au fost imbratisati;
- au avut prieteni;
Puterea feedback-ului vine din faptul ca el poate redresa, mentine o stare
buna sau schimba un comportament. Feedback-ul ii permite celuilalt sa primeasca
un raspuns vizavi de actiunea lui. Feedback-ul este constructiv cand face referire
numai la actiunea in sine si nimic altceva.
Copiii sunt diferiti:temperamental, caracterial, atitudinal si, ca atare, nici
performanta lor nu va fi egala in toate domeniile. De aceea este important ca
fiecare copil sa fie respectat si sustinut in ritmul sau propriu. Pentru o evolutie
armonioasa a copilului, mediul educativ ( familia, scoala) trebuie sa fie pregatit si
sa manifeste atitudini comportamentale constructive pentru a forma o evolutie
pozitiva. Educatorul trebuie sa fie calm, iubitor, disponibil pentru a-i invata pe
copii, de mici, despre valoarea pe care o are fiecare dintre ei, ajutandu-i sa-si
formeze o imagine de sine pozitiva.
Comportamentele persoanelor din jurul copilului isi pun amprenta pe
modul lui de reactie. B.Wolfe, in 1989 a formulat o lista de principii extrase
din modul de viata al copilului:
* daca copilul este criticat, el invata sa condamne
* daca copilul este tratat cu ostilitate, el devine bataus
* daca copilul este ridiculizat, el devine timid
* daca copilul este certat in permanenta, el se simte vinovat
* daca copilul se simte tolerat, el invata sa fie rabdator
* daca copilul este incurajat, el invata sa fie increzator
* daca copilul este pretuit, el invata sa aprecieze
9

* daca copilul traieste in spiritul dreptatii, el invata sa fie cinstit

* daca copilul traieste intr-un mediu care il aprecieaza, el invata sa se placa
pe sine
* daca copilul traieste intr-un mediu in care exista acceptare si prietenie, el
invata sa iubeasca si sa ofere iubire celor din jur

BIBLIOGRAFIE:
Lect.dr. Viorel Mihai Curs de consiliere scolara
- Manual de Psihologie cls. a X-a
Matthews,G.,Deary,I.,
Whiteman,M.(2005)

- Psihologia personalitatii, Polirom, Iasi

Neculau, A ( 2002)

- Psihologie sociala, Ed. Polirom, Iasi

- Revista invatamantului prescolar, nr. 1-2/ 2006

Zlate, M. (2004)

- Eul si personalitatea,

Humphreys, Tony (2007) Stima de sine, Elena Francise Publishing, Buc.

10

REGULI PENTRU O VALORIZARE ADECVATA A COPIILOR:

Prinii

a. prinii s dezvolte ncrederea n imaginea fizic a copilului;

b. s dezvolte ncrederea n resursele psihice proprii (prinii s

stimuleze autocunoaterea);

c. s i determine pe copii s-i asume sarcini dup modelul matern i

patern; se realizeaz astfel raportarea imaginii de sine la aceste modele;

d. s-i ajute s-i raporteze propria personalitate la personalitile

celorlali (copilul se cunoate mai bine raportndu-se la ceilali);

e. prinii s-i fac s-i asume responsabiliti n cadrul familiei;

f. s-i ajute s-i contientizeze succesele; n acest fel se dezvolt stima

de sine;

g. prinii s stimuleze la copil exprimarea emoiilor pozitive i

negative;

h. s stimuleze capacitatea copilului de a suporta influenele

violente din mediu;

i. s aplice ponderat i echilibrat recompense i sanciuni;

k. prinii s-l ajute pe copil s-i identifice punctele tari i punctele

slabe i s-l ajute s-i valorifice punctele tari

11

REGULI PENTRU O VALORIZARE ADECVATA A COPIILOR:

Profesorii

a. profesorii s aib ateptri rezonabile n raport cu vrsta elevilor;

b. s-i ajute s-i planifice adecvat activitile;

c. s determine concentrarea elevilor asupra aspectelor pozitive din

experiena lor, din via, etc.;

d. s-i ajute s decid singuri;

e. s foloseasc ncurajarea i recompensa atunci cnd este cazul;

f. s fie model personal pentru elevi;

g. s-i ajute pe elevi s-i identifice punctele tari i punctele slabe

Formarea imaginii i a respectului de sine are un rol deosebit n conturarea

personalitii echilibrate i armonioase a individului.

Imaginea de sine, corect se formeaz prin intervenia conjugat a familiei,
colii i societii.
Intervenia prinilor i a profesorilor este, deci, determinant.

12

Metode de autocunoatere
Elemente externe i interne care concur la formarea imaginii de sine
Externe:
Ajutai copilul i adolescentul s se descopere pe sine
ncurajai autoreflexia
Ajutai tinerii s i identifice structurile Eului
Discutai cu elevii modul n care structurile Eului le influeneaz
convingerile, emoiile i comportamentele
Valorizai aspectele pozitive ale copilului i adolescentului
Interne:
Observarea propriilor gnduri, emoii, comportamente
Informaii verbale i nonverbale primite de la alte persoane
Analiza retrospectiv a traiectului de via
Estimarea resurselor individuale i sociale
Identificarea intereselor
Analiza aspiraiilor i scopurilor
Identificarea prioritilor
Analiza valorilor personale
O metod eficient de cunoatere de sine este aa numita tehnic SWOT
(iniialele de la cuvintele din limba englez strengths = puncte tari, weakness =
puncte slabe, opportunities = oportuniti, threats = ameninri). Metoda presupune
identificarea de ctre elev:

13

1. a ct mai multe puncte tari n personalitatea sa, n convingerile, atitudinile

i comportamentele sale (de exemplu: nu fumez, mi place natura, am muli
prieteni, iubesc animalele, sunt vesel i optimist, am umor, dorm bine, m
simt iubit de prini etc.); este important ca elevul s nu considere "puncte
tari" doar caliti deosebite sau succese mari (de ex.: sunt primul n clas, am
ctigat concursul judeean de atletism);
2. a dou sau trei puncte slabe pe care ar dori s le diminueze ct de curnd
sau poate chiar s le elimine (sunt dezordonat, m irit uor); nu este necesar
s se epuizeze lista cu puncte slabe personale. Elevii se pot focaliza la un
anumit moment doar pe una, dou, maxim trei neajunsuri personale; scopul
este de a ncerca ca acestea s fie depite i nu ca elevul s se simt copleit
de ele. Este important s evitm etichetarea lor ca defecte; cuvntul neajuns
sau punct slab permite elevului s perceap posibilitatea de remediere.
Punctele slabe s nu fie descrise n termeni generali (de exemplu: nu sunt
bun, nu sunt inteligent, nu sunt generos) ci s fie operaionalizate n aspecte
mai concrete, observabile (de exemplu: am rezultate colare slabe la chimie);
3. a oportunitilor pe care se poate baza n dezvoltarea personal (de
exemplu: am un frate mai mare care m ajut, am prieteni suportivi, am
prini care m iubesc, am camera mea, nv la o coal bun, am resurse
financiare, am acces la multe informaii); se va discuta modul n care aceste
oportuniti pot i trebuie s fie folosite;
4. a ameninrilor care pot periclita formarea unei stime de sine pozitiv (de
ex.: renun uor, conflicte n familie, prini divorai, situaie financiar
precar, printe decedat, boal cronic); se va discuta modul n care aceste
ameninri pot s influeneze stima de sine, dac sunt ameninri reale sau
imaginare i cile prin care pot fi ele depite.

14

Aceeai tehnic poate fi utilizat i n alte variante - de exemplu, patru

colegi sunt rugai s realizeze evalurile de tip SWOT pentru cel de-al
cincilea coleg din grupul de lucru, respectnd aceleai principii enumerate
mai sus. Se vor discuta n grup evalurile, dup care rolurile se inverseaz,
astfel nct fiecare elev s primeasc evaluri SWOT de la grupul su de
lucru. Se recomand tehnica SWOT pentru analiza oricrei probleme cu care
un elev/un grup de elevi se confrunt i a resurselor i punctelor vulnerabile
n rezolvarea ei.

15

16