espre......

INCURAJAREA STIMEI
LA PRESCOLARI

DE

SINE

Stima de sine este

o trasatura afectiv-atitudinala a
personalitatii. Numita si evaluare de sine, ea exprima sentimentele noastre
fata de noi insine: pretuirea, acceptarea, si evaluarea Eului, cuprinzand un
set de elemente autoevalutive, de factura globala, asupra individului: ce
gandesc eu despre mine, ce consider ca sunt capabil sa fac, daca ma simt
util, optimist, pesimist etc.
Stima de sine se formeaza atat prin compararea sociala, raportarea
inconstienta si permanenta la persoane semnificative pentru individ, cat
si prin feedback-ul primit de la cei din jur, prin rolul de oglinda jucat de
semenii nostri, respectiv aprecierile pozitive sau negative facute de
ceilalti la adresa calitatilor sau performantelor noastre.
Pentru prescolarii mici, sursa cea mai importanta pentru formarea
stimei de sine o constituie aprecierile educatoarei si ale parintilor.
Mesajele transmise de parinti sunt receptate si interiorizate de catre copil
si conduc treptat la inocularea sentimentului de inadecvare sau de
adecvare ca persoana. Multi parinti nu fac diferenta intre
comportamentul copilului si copilul ca persoana si pun o eticheta
copilului in functie de comportamentul sau, fapt care duce la formarea
unei imagini de sine negative. Pe langa aceasta etichetare a copilului in
functie de comportament exista si alte mesaje care vin din partea
parintilor si a educatoarei si pot influenta negativ imaginea de sine:
gesturile de interzicere, amenintarile cu abandonul: daca nu faci nu
te mai iubesc . La prescolarii mai mari ( 6-7 ani ), sursa de formare a
stimei de sine se extinde si la grupul de prieteni, la alte persoane din viata
lor.

Observand modul de a se comporta si de a se exprima al

copilului, ne putem da seama de nivelul stimei sale de sine .

Copiii cu o stima de sine crescuta (pozitiva ):

Isi asuma responsabilitati: pot sa fac lucrul acesta ;

Se comporta independent: ma descurc si singur ;
Sunt mandri de realizarile lor ;
Realizeaza fara a se teme, sarcini noi: stiu ca pot sa fac acest lucru

Isi exprima atat emotiile negative cat si pe cele pozitive ;

Ofera ajutor si sprijin celorlalti colegi .

Copiii cu o stima de sine scazuta ( negativa ) :

Sunt nemultumiti de felul lor de a fi: nu sunt bun de nimic ;

Evita sa realizeze sau sa se implice in sarcini noi ;
Se simt neiubiti si nevalorosi ;
Par rebeli, nepasatori ;
Sunt usor influentabili ;
Nu isi asuma responsabilitati.
In principiu experientele din copilarie conduc la formarea unei
anumite imagini de sine. Atunci cand copilul este incurajat, laudat, este
ascultat, i se acorda atentie, i se vorbeste cu respect, este imbratisat,
acestuia i se dezvolta o imagine de sine pozitiva. In schimb, daca este des
criticat se formeaza la copil urmatoarea credinta: daca cineva ma critica,
inseamna ca sunt prost si ridicol .
Sarcina parintilor este de a identifica aceste caracteristici ale
stimei de sine scazute si de a-i dezvolta copilului abilitatea de a-si
modifica atitudinile negative fata de sine. Un esec nu trebuie perceput ca
un simptom al non-valorii, ci ca o situatie ce trebuie rezolvata.

Ce trebuie sa faca parintii si educatorul

pentru a dezvolta copiilor stima de sine :
-sa exprime cerinte rezonabile fata de varsta copilului. Nu este rezonabil,
de pilda, ca un copil de 3 ani sa fie certat aspru pentru ca a varsat o cana
cu lapte.
-sa planifice din timp activitatile.Cand stie ca apar situatii mai dificile
pentru copii, sa faca tot posibilul sa-i ajute sa le depaseasca. Daca
anticipeaza nevoile copiilor, probabilitatea ca ei sa fie cooperanti va creste.
-sa formuleze clar ceea ce asteapta de la copii.
-sa se focalizeze asupra aspectelor pozitive ( insusiri, realizari ) si sa le
mentioneze sentimentul controlabilitatii situatiei de catre ei insisisi, ca
urmare, se vor opune mai putin ( mai avem destul timp sa mai spunem o
poveste. Alegeti voi care va fi aceea ! )
-sa ofere recompense. Scopul pe care trebuie sa-l atinga copilul trebuie
sa se poata realiza depunand un efort considerabil. Recompensa nu
trebuie sa fie exagerata sau extravaganta.
Sunt propuse cateva jocuri cu scopul de a-i obisnui pe copii cu
ganduri si sentimente pozitive despre imaginea propriei persoane. Copiii
isi vor da seama ca au numeroase calitati si vor putea aprecia si calitatile
colegilor de grupa. Fiecare va realiza ca este unic si valoros in felul sau.

1. Fulgii de zapada
Scop: dezvoltarea sentimentului de unicitate, dezvoltarea stimei de sine
pozitive si intarirea sentimentului propriei valori.
Materiale: foi de hartie sau servetele

Activitatea propriu-zisa :
Fiecare copil va primi o foaie de hartie (sau un servetel ). Vor impaturi
hartia in doua si vor rupe coltul din dreapta, sus. Impaturesc din nou hartia
in doua si, la fel, vor rupe coltul din dreapta, sus. Se repeta operatia de
cate ori va permite hartia. La sfarsit, toti copiii vor despaturi foaia si vor
observa ca foile lor arata diferit, fiecare in felul ei, chiar daca ei, toti, au
facuta celeasi operatii. Se va trage concluzia ca fiecare foaie cu
decupajele sale este unica, asa cum si ei sunt unici.

2. Eu sunt
Scop: dezvoltarea autocunoasterii si intercunoasterea copiilor intr-un
cadru de respect, incredere si cooperare ; dezvoltarea sentimentului
propriei valori si conturarea, pentru sine si pentru ceilalti, a unei imagini de
sine pozitive.
Materiale: jetoane, masa, scaune.
Activitatea propriu-zisa :
Pe o masa vor fi mai multe jetoane cu imagini ce reflecta in actiuni
trasaturi pozitive de caracter. De exemplu, un copil care uda florile cu
stropitoarea (harnicie ); doi copii care-si dau mana sau se
imbratiseaza( prietenie ); un copil care ofera bratul unei batrane sa treaca
strada (politete) etc. Dupa ce toti copiii au descoperit aceste imagini si
sensul lor a fost inteles de fiecare, urmeaza sa se aleaga de catre grup un
anume copil care va fi caracterizat in ziua respectiva. Copiii se aseaza intrun cerc pe scaunele, iar copilul ales va fi rugat sa se aseze in mijloc;
ceilalti aleg cate un jeton care considera care prezinta o calitate a
personajului ales, si-l aseaza pe masuta ce se afla in fata acestuia.
Copilul ales are sarcina de a rosti cu voce tare trasaturile pozitive pe care
le reprezinta fiecare jeton adus de colegii lui. Daca el considera ca
insusirea il caracterizeaza va spune, de exemplu: eu, Andrei, sunt harnic
, iar daca nu crede ca i se potriveste, va pune jetonul deoparte. La sfarsit
va spune toate trasaturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite si pe
care el insusi le-a acceptat. De exemplu, eu, Andrei, sunt vesel, harnic,
atent, politicos etc.

3.Ce as fi, daca as fi

Scop: dezvoltarea autocunoasterii si formarea imaginii de sine pozitive,
precum si exprimarea alegorica a acesteia.
Materiale: foi de hartie, culori.
Activitatea propriu-zisa:
Copiii vor primi cate o foaie de hartie pe care o vor imparti in trei. Ei vor
raspunde prin desen la urmatoarele intrebari:
Daca ai fi un animal, ce animal crezi ca ai fi ? ;
Daca ai fi o culoare, ce culoare crezi ca ai fi ? ;
Daca ai fi o jucarie, ce jucarie crezi ca ai fi ? ;

Pentru demararea discutiilor, copiilor li se vor adresa intrebari :

A fost greu ce ati desenat ? ;
La ce te-ai gandit cand ai desenat acest animal ? ;
De ce ai desenat aceasta culoare ? Ce reprezinta ea pentru tine ? ;
Cum va simtiti acum, dupa ce ati desenat ?
Pentru ca scopul sa fie atins, fiecare copil va trebui sa spuna si sa
motiveze ce a desenat. De exemplu: as fi un leu pentru ca este puternic ;
as fi o pisica pentru ca este blanda ; as fi culoarea portocalie pentru ca
este vesela ; as fi o minge pentru ca este jucausa .
Prin desen, copiii isi exprima trasaturile de caracter pe care
considera ca le au, isi fac o succinta autocaracterizare si isi exprima
imaginea de sine pozitiva.Cu lucrarile executate se va putea organiza o
expozitie intitulata:

Acesta sunt eu .

Stima de sine la copiii prescolari

Distribuie

S ncercm pentru o clip s ne imaginm cum se simte cu adevrat un copil care este apostrofat deseori cu
o remarc de genul: te miti prea ncet, nu tiu cu cine semeni aa mpiedicat, ntotdeauna ncurci
lucrurile, nu eti n stare de nimic!; s ne imaginm cum va fi atitudinea lui viitoare cnd va mai auzi din
partea acelorai persoane sau ntmpltor din partea altora acelai tip de remarci; care i vor fi n via
ateptrile de la propria-i persoan; care va fi evoluia lui pe plan socioprofesional Nu-i aa c rnesc i
ne fac s ne gndim c totui atitudinea acelui copil, de mpotrivire, de pasivitate sau de ncpnare, ar
putea fi justificat?
De timpuriu, pentru o evoluie armonioas a copilului, mediul educativ trebuie s fie pregtit s se confrunte cu contexte de
genul celui relatat la nceput, manifestnd atitudini constructive comportamental. Educatorul trebuie s fie calm, iubitor i
disponibil pentru a-i nva pe copii de mici despre valoarea pe care o are fiecare dintre ei, ajutndu-i s-i formeze o imagine
pozitiv de sine.
n strns legtur cu imaginea de sine se afl stima de sine. Stima de sine se refer la modul n care ne evalum pe noi nine, la
ct de buni ne considerm a fi comparativ cu alii. Stima de sine este sentimentul de autoapreciere i ncredere n forele
proprii.
Exist o relaie de cauzalitate ntre formarea stimei de sine i acceptarea necondiionat a atitudinii copilului de ctre
educatoare sau adult, n general. Mesajul de valoare i unicitate transmis de adult este foarte important n prevenirea
nencrederii. Un eec nu trebuie perceput ca un simbol al nonvalorii, ci ca o situaie ce trebuie rezolvat. Copiii cu stim de sine
sczut se simt nevaloroi i au triri emoionale negative.
Pentru precolarii mici, sursa cea mai important de formare a stimei de sine o constituie aprecierile educatoarei sau ale
prinilor. Mesajele transmise de acetia sunt interiorizate de ctre copil, conducnd la inocularea sentimentului de adecvare
sau inadecvare ca persoan. Eecul prinilor n a diferenia ntre comportament i persoan (etichetarea copilului dup
comportament) conduce la formarea unei imagini de sine negative. Alte elemente care converg spre acelai rezultat negativ sunt:
gesturile de interzicere absolute sau nejustificate total, ameninrile cu abandonul (dac nu faci nu te mai iubesc), diverse
deficite ale stilului de relaionare printe-copil, educatoare-copil. La precolarii mai mari (5-7 ani), sursa de formare a stimei de
sine se extinde i la grupul de prieteni, la alte persoane din viaa lor.
Identificarea stimei de sine i a unor posibile cauze
Copiii care, n urma experienelor proprii, au dezvoltat stima de sine pozitiv se manifest astfel: i asum responsabiliti; se
comportat independent; sunt mndri de realizrile lor; i asum fr probleme sarcini noi; i exprim att emoiile pozitive,
ct i pe cele negative; ofer ajutor i sprijin celorlali colegi de grup. Dintre experienele anterioare care le-au construit
acestora imaginea de sine echilibrat (pozitiv) descris mai sus am putea meniona: au fost ludai, ncurajai; au fost ascultai;
li s-a vorbit cu respect; li s-a acordat atenie; au fost mbriai; au avut prieteni.
La polul opus se afl copiii care, n urma experienelor proprii, au o stim de sine sczut. Ei se manifest astfel: nu sunt
mulumii de propria persoan; evit s realizeze sau s se implice n sarcini noi; se simt neiubii i nevaloroi; par rebeli sau

nepstori. Printre experienele anterioare care le-au format o imagine de sine sczut ar putea fi: au fost des criticai; li s-a
vorbit pe un ton ridicat; au fost ignorai sau ridiculizai; ateptrile celorlali de la ei nii au fost exagerate (s fie perfeci);
au fost frecvent comparai defavorabil cu ali copii.
Copiii cu stim de sine crescut reuesc s fac fa mai bine situaiilor i comportamentelor de risc care ar aprea n relaiile
interpersonale nesntoase sau n eecuri. Adulii (prini i educatoare) trebuie s i susin n ceea ce privete identificarea,
exprimarea i controlul emoiilor negative prin: a-i ncuraja permanent pe copii pentru exprimarea propriilor emoii,
construindu-le un mediu sigur, aprobator; a-i nva pe copii s-i foloseasc imaginaia n exprimarea emoiilor; povestirea
unei situaii asemntoare trite de adult; a-i nva s se accepte pe ei chiar i cnd se simt abtui sau dezamgii.
Ce trebuie s fac educatorul pentru a dezvolta copiilor stima de sine: s exprime cerine rezonabile fa de vrsta copilului (nu
este rezonabil, de pild, ca un copil de trei ani s fie certat aspru pentru c a vrsat o can cu lapte); s planifice din timp
activitile; s se focalizeze asupra aspectelor pozitive (nsuiri, realizri) i s le menioneze; s ofere posibiliti i opiuni
copiilor ori de cte ori este posibil; s ofere recompense.
Exemple de jocuri-exerciiu
1. Fulgii de zpad Are ca scop dezvoltarea sentimentului de unicitate, dezvoltarea stimei de sine pozitive i ntrirea
sentimentului valorii proprii. Fiecare copil va primi o foaie de hrtie (sau un erveel). Vor mpturi hrtia n dou i vor rupe
colul din dreapta, sus. mpturesc din nou hrtia n dou i, la fel, vor rupe colul din dreapta, sus. Se repet operaia de cte
ori va permite hrtia. La sfrit, toi copiii vor despturi foaia i vor observa c foile lor arat diferit, fiecare n felul ei, chiar dac
ei toi au fcut aceleai operaii. Se va trage concluzia c fiecare foaie cu decupajele sale este unic, aa cum i ei sunt
unici.
2. Eu sunt Este un joc care dezvolt autocunoaterea i intercunoaterea copiilor ntr-un cadru de respect, ncredere i
cooperare. Dezvolt sentimentul valorii proprii i contureaz, pentru sine i pentru ceilali, o imagine de sine pozitiv. Pe o
mas vor fi mai multe jetoane cu imagini ce reflect n aciuni trsturi pozitive de caracter. De exemplu, un copil care ud florile
cu stropitoarea (hrnicie); doi copii care-i dau mna sau se mbrieaz (prietenie); un copil care ofer braul unei btrne s
treac strada (politee) etc. Dup ce toi copiii au descoperit aceste imagini i sensul lor a fost neles de fiecare, se alege de ctre
grup un anumit copil, care va fi caracterizat n ziua respectiv. Copiii se aaz ntr-un cerc pe scunele, iar copilul ales va fi rugat
s se aeze n mijloc; ceilali aleg fiecare cte un jeton care consider c reprezint o calitate a personajului ales i-l aaz pe
msua care se afl n faa acestuia. Copilul ales are sarcina de a rosti cu voce tare trsturile pozitive pe care le reprezint
fiecare jeton adus de colegii lui. Dac el consider c nsuirea l caracterizat, va spune, de exemplu: Eu, Andrei, sunt harnic,
iar dac nu crede c i se potrivete, va pune jetonul deoparte. La sfrit va spune toate trsturile pozitive de caracter care i-au
fost atribuite i pe care el nsui le-a acceptat. De exemplu: Eu, Andrei, sunt vesel, harnic, atent, politicos etc.
3. Copilul politicos Scopul acestui joc este ameliorarea climatului socio-afectiv din grupul de copii prin direcionarea ateniei
copiilor spre atitudini i comportamente pozitive, dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup. nainte de nceperea
activitilor, educatorul va stabili cine va juca rolul copilului politicos n ziua respectiv, fr ca ceilali copii s tie despre cine
este vorba. Se comunic grupei doar faptul c unul dintre ei va juca acest rol special, iar la sfritul activitilor copiii trebuie s
ghiceasc cine a jucat acest rol. Copilul ales are sarcina ca pe tot parcursul zilei s fie ct mai prietenos i politicos cu colegii i
adulii, s foloseasc formule de politee i s fac fapte bune. Ceilali copii trebuie s fie foarte ateni pe parcursul zilei, buni
observatori, avnd posibilitatea de a ctiga jocul prin depistarea copilului politicos. La sfrit, fiecare dintre colegi trebuie s
i expun prerea referitor la cine a jucat acest rol, menionnd numele copilului, dar i motivul. De exemplu: Este Cristi
pentru c m-a rugat frumos s-i dau maina mea. Dup ascultarea tuturor prerilor, educatoarea va anuna ctigtorul
jocului. Jocul i atinge scopul dac grupul de copii accept participarea la o astfel de activitate i se implic cu seriozitate la
buna desfurare.
4. Ce a fi, dac a fi Are ca scop dezvoltarea autocunoaterii i formarea imaginii de sine pozitive, precum i exprimarea
alegoric a acesteia. Copiii vor primi o foaie de hrtie pe care o vor mpri n trei. Ei vor rspunde prin desen la urmtoarele
ntrebri: Dac ai fi un animal, ce animal crezi c ai fi?; Dac ai fi o culoare, ce culoare crezi c ai fi?; Dac ai fi o jucrie, ce
jucrie crezi c ai fi? Pentru demararea discuiilor, educatoarea va pune ntrebri: A fost greu ce ai desenat?; La ce te-ai
gndit cnd ai desenat acest animal?; De ce ai desenat aceast culoare? Ce reprezint ea pentru tine?; Cum v simii acum,
dup ce ai desenat?. Pentru ca scopul s fie atins, fiecare copil va trebui s spun i s motiveze ce a desenat. De exemplu: A
fi un leu pentru c este puternic; A fi o pisic pentru c este blnd; A fi culoarea portocalie pentru c este vesel; A fi o
minge pentru c este jucu. Prin desen, copiii i exprim trsturile de caracter pe care consider c le au, i fac o succint
autocaracterizare i i exprim imaginea de sine pozitiv. Cu lucrrile executate se va putea organiza o expoziie intitulat
Acesta sunt eu.
ncrederea de sine i sentimentul valorii proprii pot fi considerate rezultate ale ncurajrii prin intermediul dezvoltrii
sentimentului de comunicare. Astfel, cnd copilul colaboreaz n vederea bunstrii celorlali, aceasta ntrete sentimentul
forei proprii, iar cnd este descurajat datorit dificultilor n situaiile pe care le traverseaz, sentimentul de comuniune l va
conduce spre acele comportamente care, foarte probabil, i vor mri ncrederea i n forele proprii.