Sunteți pe pagina 1din 1

TESTUL APERCEPIEI PENTRU COPII

Testul Apercepiei pentru Copii (TAC), este versiunea pentru vrste cuprinse ntre 3 si 10 ani a mai cunoscutului TAT (Thematic Apperception Test), de H. Murray, si vizeaz investigarea personalitii prin intermediul semnificaiilor psihodinamice provenind din interpretarea unor stimuli perceptivi standardizai. Utiliznd 10 plane n care diferite animale antropomorfizate sunt ilustrate n diverse situaii (versiunea TAC-A), testul solicita subiecilor construirea de mici povestiri pe marginea acestor imagini. Interpretarea se refera la zece aspecte ale structurii de personalitate, stabilite de autor ca fiind relevante pentru acest interval de vrsta, printre acestea regsindu-se: principalele nevoi si pulsiuni, concepia despre mediul (lumea) din jur, relaii obiectele interpersonale, conflicte semnificative, natura anxietilor, principalele defense mpotriva conflictelor si temerilor, adecvarea supraeului, integrarea eului. Totodat, testul permite si o evaluare a unor mecanisme adaptative utilizate, printre care: formaiunea reacionala, anularea si ambivalenta, izolarea, refularea si denegarea, prefctoria, simbolizarea. Introiecia si proiecia, precum si o apreciere asupra a ctorva funcii ale eului care se manifesta pe timpul evalurii subiectului: testarea realitii, judecata, simul realitii, organizarea si controlul pulsiunilor, afectelor si tendinelor, relaii obiectale, procesele gndirii, regresia adaptativ n serviciul eului, funcionarea defensiva, bariera pentru stimuli, funcionarea autonoma, funcionarea sintetic-integrativa, stpnire i competen, supraeu, pulsiuni. DOMENII DE APLICARE PENTRU TESTUL APERCEPIEI PENTRU COPII Prin valabilitatea cvasi-universala a legilor proiectivitii, si prin caracterul nespecific al demersului investigativ, testul poate fi utilizat ntr-o gama foarte variata de domenii, n principal fiind indicat n: a. domeniul educaional, pentru investigarea unor aspecte precum: - maturizarea generala si afectiva; - gradul de sociabilitate (estimare empirica non-cantitativa); - gradul de integrare a relaiilor cu ceilali si natura acestor relaii; - bogia si complexitatea afectiva; - capacitile adaptative; - tipurile de identificare ale subiectului; - aspiraiile subiectului, dorinele si nevoile sale; - modalitile de identificare ale subiectului; - problemele de adaptare (agresivitate, enurezis, mitomanie, tendine depresive sau maniacale); - decalajul ntre nivelul de dezvoltare mintala si rezultatele colare; - existenta unor traumatisme afective (recente sau trecut). b. domeniul clinic si al santii, pentru depistarea si cercetarea mai amnunita n ce privete: - organizarea/dezorganizarea personalitii; - conflictele aferente problematicii oedipiene (rivalitate, dependenta, fixaii, ambivalenta); - maturizarea/imaturitatea afectiva si atitudinala; - raportul dintre instanele personalitii (Sine-Eu si Supraeu) si mecanismele de aprare utilizate n cazul unui dezechilibru existent ntre acestea; - eventuale puncte de fixaie ale subiectului; - trsturile nevrotice: anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, imaturitate, aspecte regresive, - problematici sexuale, tendine obsesionale, ambivalenta; - tendinele psihotice si indicii de toxicomanie; - tulburrile de personalitate; - elementele de psihosomatica.

S-ar putea să vă placă și