Testul de aperceptie tematica TAT

-elaborat de H.Murray (1935)

-incearca sa descifreze personalitatea subiectului analizand povestirile
pe care acesta le face pe marginea unei serii de imagini (tablouri).
- Freud a fost primul care a studiat si evidentiat sensurile psihologice ale
operei de arta, din perspectiva psihanalitica, psihodinamica. Psihocritica
incearca sa surprinda personalitatea autorului in operele literare, plecand
de la structura naratiunilor si de la conflictele abordate
- Termenul de aperceptie implica faptul ca, atunci cand elaboreaza o povestire
dupa una dintre imaginile testului, subiectul pleaca de la niste date perceptive
reale (continutul real al plansei), dar care sunt interpretate, dramatizate si puse in
relatie intr-o structura narativa in functie de subiectivitatea individului. Altfel
spus, se merge de la simpla recunoastere perceptiva a personajelor si obiectelor
la proiectie, adica la interpretare subiectiva; de la datele perceptive impersonale
la obiectele interne ale subiectului.
In urma unei investigatii psihologice aplicate unor student voluntari au fost
elaborate 3 liste ce cuprind variabilele fundamentale ale personalitatii:
I. Lista motivatiilor (20 de nevoi grupate in 9 grupe):
a)Nevoia de :dominare,supunere,autonomie, agresivitate,umilire;
b)Nevoia de :implinire;
c)Nevoia de: de senzatii, sexula, de exhibare(a sinelui), de joc;
d)Nevoia de: de afiliere (afinitate fata de cineva),de respingere(respingerea
celorlalti);
e)Nevoia de: a fi spijinit, a proteja;
f)Nevoia de aevita dezaprobarea (nu a fost validata);
g)Nevoia de: a evita inferioritatea,de a se apara, de reactie;
h)Nevoia de a evita suferinta ;
i)Nevoia de ordine;
j)Nevoia de intelegere (intelectuala).

II. Lista factorilor externi

-instantele psihice(descrise de psihanaliza) alaturi de nevoi intervin in
declansarea comportamentelor:
a)Idealul Eului(ideal al implinirii de sine);
b)Narcisism(iubire al Eului pentru el insusi);
c)Supraeu integrat(Eul i se poate conforma);
d)Supraeu in conflict(criza de constiinta, sentimente de culpabilitate,
depresie).
III. Lista trasaturilor generale
-starile interioare si emotiile traite de catre client
a)Angoasa;
b)Creativitate;
c)Conjunctivitte-disjunctivitate(coordonare saunecoordonare a actiunii si
gandirii);
d)Emotivitate;
e)Persistenta efortului;
f)Exocatexiune-Endocatexiune (investirea energiei fie in viata practica ,fie
in viata interioara);
g)Intaceptie-Extraceptie(dominanta sentimentelor si a imaginatiei,sau a
faptelor);
h)Impuls-Deliberare(inainte de actiune);
i)Intensitatea efortului;
j)Proiectivitate-obiectivitate(injudecatile cu privire la ceilalti);
k)Radicalism-Conservatorism(in politica);
l)Uniformitate –Schimbare.
 Aplicare ( Murray)
 Testul este alcatuit din 31 planse(desene, fotagrafii, gravuri,
reproduceri dupa tablouri);
 Se aplica diferentiat astfel:
-unele se prezinta tuturor subiectilor,
-unele doar adultilor(MF)
-adultilor barbati (BM)/femei(GF)
-copiilor baieti(B) /fete(G)
 -12 planse prezinta o fiinta umana singura de varste diferite;
-7 planse prezinta 2 personae de acelasi fel;
-4 planse prezinta doua personae de sexe diferite;
-o plansa prezinta 3 personae;
-o plansa prezinta mai multi barbati;
-3 planse prezinta peisaje si personaje mai mult fantastice;
-o plansa este alba , care valorizeaza proiectia imaginii ideale a subiectului despre
sine
 Testul se administreaza de doua ori.

Instructiunile:
 Subiectul -este invitat sa spuna cate o povestire pentru fiecare plansa;
-are aproximativ 5 min pentru fiecare povestire;
 Exminatorul –sa puna intrebarile potrivite pentru ca povestirea sa
aiba inceput si sfarsit, sa precizeze ce nume se intampla in imagine,
care sunt sentimentele personajelor, ce s-a intamplat inainte, care este
deznodamantul.
Examinatorul- poate modifica instructiunilein functie de varsta,inteligenta , tulburari
ale subiectului;
-ii poate atrage atenti subiectului asupra unui detaliu pe care acesta nu l-
a sesizat;
- !!! Se va abtine de la orice sugestie sau informative la ce reprezinta
imaginea sau detaliu.
 Pentru plansa 16(goala) i se cere subiectului sa imagineze o gravura, apoi sa
inventeze o povestire pornind de la ea;
Ancheta
 Dupa aplicarea fiecarei serii incercam sa aflam de unde a extras clientul idea
povestirii;
 Cel mai adesea sunt amintite filme si lecturi;
 Cele mai semnificative sunt amintirile, fragmentele de viata, fanteziile mai mult sau
mai putin inconstiente.
 Interpretare
1. 1935- Povestirile sunt descrieri usor deghizate ale comportamentului din viata reala;
2. 1943-Povestirile contin pe de o parte un erou cu care subiectul se identifica si caruia
ii atribuie propriile motivatii,iar pe de alta parte personale cu care interactioneaza
eroul si care reprezinta fortele din mediul familial si social real si pe care subiectul
le simte ca surse de presiune.

Murray distinge intre :

A. Analiza formala
-Studiaza capacitatea subiectului de a intelege instructiunile,capacitatea de
cooperare,modul de povestire,realism, sintaxa, etc
-Ofera informatii privind nivelul de inteligenta, precizia gandirii, aptitudini verbale, simt
al realitatii,intuitive psihologica, tendinte patologice.
-povestile scurte:gandire rigida, formalista ,lipsita de imaginatie(rezultat al anxietatii
sau a unei functionari intelectuale reduse.)

-povestirile in care apar multe descrieri meticuloase, pun in evidenta caracterul

obsessional(subiectul evita sa se expuna continutului afectiv declansat de
plansa);intelectualizare excesiva, dubii frecvente cu privire la ideile proprii,
pedanterie, critica imaginii;
Labilitatea afectiva-subiectul reactioneaza excesiv la plansa,prin explicatii,critici,
descrieri foarte emotionale,plange, se blocheaza la o plansa sau descrie doar tonul
afectiv al imaginii; apare in depresie si isterie.
 Interpretarea continutului
• Principiile interpretarii continutului:
Morris Stein(1955)enunta doua principii:
1)Principiul proiectiei-oamenii isi dezvaluie personalitatea vorbind despre
altii,atunci cand structureazao situatie nestructurata:
2)Principiul realismului narativ:personajele,situatiile,si problemele din naratiunile
subiectului sunt cele pe care le intalnim in viata de zi cu zi,in sensul ca subiectul a
participat sau participa la aceste situatii.
3)Principiul structurii:este vorba despre faptul ca orice actiune,emotie, trasatura sau
motivatie a personajelor din povestire capata un sens intreg numai privita in
contextual intregii povestiri sau al mai multor povestiri;
In acest context Murray vorbeste despre teme sau despre inlantuiri dintre
motivatiile eroului si presiunilemediului.
Principiul repetitiei(al frecventei)-cu cat o anumita trasatura,
emotie,motivatie,actiune sau tema apare mai des in povestirile subiectului, cu atat ea
este mai importantasi definitorie pentru subiect si cu atat este mai probabil ca ea sa se
manifeste si in comportamentul observabil.

Principiul intensitatii affective-cu cat o tema suscita emotii mai puternice din partea
subiectului,cu atat tema respective il caracterizeaza mai bine
-emotiile puternice pot fi deduse din intonatie,din manifestari mimice,din diverse
exclamatii sau din modul in care descrie personajele.
1. Motivatii, factori interni si trasaturi generale ale eroului:
A. Eroul tinde sa fie:
a)Personajul pentru care clientul a manifestat interes in mod deosebit;caruia i-a
descris cu lux de amanunte sentimentele si actiunile;al carui punct de vedere l-a
adoptat;
b)Personajul care se aseamana cu subiectul ca sex,varsta,character, istorie;
c)Personajul care joaca rolul principal in povestire.
Uneori distingem mai multi eroi partiali sau unul primar si unul secundar fiecare
reprezentand tendintele neacceptate,neintegrate complet sau conflictuale ale
subiectului.
B.Actiunile(motivatiile ) eroului:
- trebuinţe profunde, latente, care sunt sursa comportamentului manifest;
- aceasta variabila este cotata de la 1-5 in functie de intensitate,
durata,repetitivitatea si importanta sa in desfasurarea povestirii;
-identifică persoana care este obiectul acţiunii după sex, figură (paternală / pe poziţie egalitate

 Interpretarea se face în termenii stării interioare a eroului şi a relaţiilor pe care le

stabileşte acesta cu celelalte personaje. Se face o ierarhizare a motivaţiilor în funcţie
de cotările făcute .
2. Forţele anturajului care exercită influenţe asupra eroului – „presiunile externe”
-se determina plecând de la acţiunile şi emoţiile altor personaje din povestire;
-se cotează pe o scală de la 1 la 5 în funcţie de următoarele tipuri de motivaţii: afiliaţie,
agresivitate, pericol fizic, dominanţă, protecţie, respingerea eroului, lipsa sau pierderea a
ceva care face bine eroului sau de care are nevoie;
-se notează care tipuri de „presiuni” sunt favorabile / defavorabile eroului şi dacă provin
de la persoane de acelaşi sex sau de sex diferit, de la figuri paternale sau nu.
3. Derularea povestirii şi deznodământul :
Se notează pentru fiecare planşă:
 cum reacţionează eroul la anturaj (cum se comportă în situaţie), urmărindu-se verbele
care exprimă conduita: agitaţia, disimularea, triumful, abandonul;
 se analizează felul în care eroul face să progreseze acţiunea, precum şi stilul acestei
continuări: coordonat / necoordonat, stabil / instabil, energic / moale, impulsiv /
controlat, cu iniţiativă / inert, suplu / rigid.
 cum se produce sfârşitul (prin acţiune voluntară a eroului, prin acţiunea anturajului,
lucrurile se aranjează de la sine).
 care este natura acestui sfârşit (favorabilă pentru erou, conformă cu expectaţiile,
reprezintă un compromis parţial / total sau este vorba de o absenţă a finalului, ceea ce
înseamnă că subiectul nu reuşeşte să găsească un sens posibil, nici măcar printr-un
miracol).
4. Analiza temei
- tema e constituită de o anumită unitate dramatică a povestirii respective;
- fiecare povestire ar trebui să aibă o temă, dar sunt povestiri care au mai multe teme.
- se face o analiză a temelor mai frecvente, a celor excepţionale (prin intensitate, prin
unicitate, prin bogăţia psihologică).
- aceste teme informează despre problemele subiectului.
5. Interesele şi sentimentele
-se analizează interrelaţiile eroului cu celelalte personaje (izolat, în cadrul unei relaţii
pozitive / negative cu figurile paternale, în cadrul unei relaţii pozitive / negative cu
personaje de aceeaşi vârstă, se acelaşi sex şi de sexe diferite;
-se realizează şi o analiză de tip formal unde accentul se pune pe aspecte precum
integritatea povestirii (dacă are început, derulare şi sfârşit).
Interpretare
Este o sinteza ce urmareste indicatorii:

 povestirile trebuie privite şi decodificate ca reprezentând un aspect al situaţiei de

viaţă prezente, trecute sau viitoare a subiectului;

 povestirile pot fi raportate la amintiri, sentimente şi dorinţe actuale, elemente

inhibate despre care subiectul îşi imaginează că le-ar fi putut face, tendinţe
elementare inconştiente sau fantasme infantile;

 nu e de aşteptat ca proiecţia să fie directă şi veritabilă în toate povestirile. În 30%

din povestiri ne putem aştepta să găsim elemente impersonale
 Avantaje/Dezavantaje

 poate oferi informatii despre diversele paliere ale personalitatii(cognitive,

complexitaea gandirii, sfera afectiva si motivationala, relatiile interpersonale);
 Poate fi folosit in evaluarea clinica;
 Poate fi folosit pentru Evaluarea nevoii de reusita sociala(MCClelland&Steele,1972);
 Poate evalua Dorinta de putere(Winter,1987);

 Principalul dezavantaj este ca necesita un timp lung de invatare.