Testul PATTE NOIRE

Louis CORMAN
 Testele tematice pentru copii
• Teste proiective constituite dintr-o serie de planşe ce
reprezintă scene figurative trimiţând la situaţii specifice: în
general, instrucţiunile îi cer copilului să „spună o povestire
în legătură cu acele imagini”.
• Procesul de a spune o poveste jucându-se cu personajele
din testele tematice, elaborând scenarii originale, dar în
rezonanţă cu materialul propus, servindu-se de suportul
simbolic al limbajului, constituie un indiciu preţios pentru
capacităţile creatoare ale unui copil.
• Invers, vorbim de o patologie care afectează procesele de
simbolizare şi elaborare.
 Testele tematice pentru copii
Conţinutul manifest Conţinutul latent
• Capacităţile de ancorare şi • Solicitările implicite ale
adaptare la real; materialului;
• Testarea integrării în • Psihanaliza – pânza de fond
realitate manifestată printr- pentru scenele reprezentate
o adecvare a reprezentărilor pe planşe;
evocate la imaginile • Confruntarea copilului cu
propuse. situaţii ce au la bază
conflictele esenţiale ce
marchează dezvoltarea
libidinală.
 Ce aşteptăm de la testele tematice?
• Aprecierea raportului pe care îl are copilul cu realitatea şi
abilităţile acestuia de a-şi utiliza potenţialul cognitiv;
• Identificarea capacităţilor copilului de a se juca între imaginar şi
real, fără confuzie şi fără a fi copleşit, ceea ce indică existenţa unui
spaţiu psihic propriu şi a aptitudinilor probabile de mentalizare;
• Situarea copilului în ceea ce priveşte procesele de individualizare,
diferenţiere şi identificare;
• Sublinierea marilor linii ale organizării sale defensive;
• Evaluarea registrului conflictelor şi a capacităţilor de elaborare a
acestora;
• Analiza caracteristicilor esenţiale ale imaginilor parentale.
Testul Patte Noire (Lăbuţă Neagră)
• Aventurile lui Lăbuţă Neagră prezintă povestea purceluşului
Lăbuţă Neagră şi a familiei lui.
• Testul cuprinde 18 planşe, iar fiecare planşă „ascunde” un tip de
conflict.
• Originalitatea testului constă în metoda de aplicare, care se
distinge de prezentarea obligatorie şi ordonată a planşelor
succesive. Constă în a lăsa la latitudinea subiectului iniţiativa
alegerii imaginilor pe care el le reţine pentru a face povestea şi a
ordinii în care el le clasează.
• Este propus copiilor între 4 şi 10 ani; lungimea procesului de
administrare şi faptul că se bazează pe capacităţile de selecţie ale
copilului, îl recomandă copiilor mai mari ca vârstă sau mai maturi.
 •La stimulii-imagine ai testului Patte Noire,
fiecare subiect reacţionează şi răspunde în
funcţie de psihologia proprie, tendinţele lui,
modul în care îşi asumă acesta tendinţe şi se
apără, în funcţie de maturitatea sau imaturitatea
lui şi posibilităţile de expresie de care dispune, de
unde şi marea varietate a protocoalelor testului.
•Testul Patte Noire poate furniza psihologilor un mijloc
de explorare a personalităţii în profunzime, relevând
aspecte total necunoscute în manifestările clinice.
•Dacă ne orientăm după stadiile evoluţiei freudiene,
nerezolvarea unui conflict poate indica regresii, stagnări
sau grave probleme la nivelul inconştientului
subiectului. Acestea pot fi predictive pentru unele
 tulburări ca: depresia, tulburări de personalitate,
tulburări în dezvoltarea sexualităţii sau diferite
comportamente deviante.
 Aplicarea testului
• Prezentarea primei pagini, care reprezintă întreaga familie, creează contextul în care i
Faza I se cere copilului să identifice toţi membrii;

• I se propune copilului să privească toate planşele şi să le aleagă pe cele despre care

Faza a II-a doreşte să povestească;

• Metoda alegerilor şi a identificărilor îi oferă copilului posibilitatea de a face diferenţa

dintre planşele care îi plac şi cele care nu îi plac şi de a exprima în cuvinte dorinţele de
Faza a III-a identificare.

• Se prezintă planşa „Zâna” , i se povesteşte copilului că Lăbuţă Neagră a întâlnit zâna

care i-a propus să spună trei dorinţe. Copilul trebuie să ghicească aceste trei dorinţe.
Faza a IV-a •
În final, i se pun câteva întrebări de „sinteză”: „Cine este cel mai fericit?”, „Cine este
cel mai cuminte, cel mai obraznic?”, „Ce se va întâmpla cu Lăbuţă Neagră?”, „Ce
crede Lăbuţă Neagră despre picioruşul lui negru?” etc.
Frontispiciul
 Aplicarea testului
• Prezentarea primei pagini, care reprezintă întreaga familie, creează contextul în care i
Faza I se cere copilului să identifice toţi membrii;

• I se propune copilului să privească toate planşele şi să le aleagă pe cele despre care

Faza a II-a doreşte să povestească;

• Metoda alegerilor şi a identificărilor îi oferă copilului posibilitatea de a face diferenţa

dintre planşele care îi plac şi cele care nu îi plac şi de a exprima în cuvinte dorinţele de
Faza a III-a identificare.

• Se prezintă planşa „Zâna” , i se povesteşte copilului că Lăbuţă Neagră a întâlnit zâna

care i-a propus să spună trei dorinţe. Copilul trebuie să ghicească aceste trei dorinţe.
Faza a IV-a •
În final, i se pun câteva întrebări de „sinteză”: „Cine este cel mai fericit?”, „Cine este
cel mai cuminte, cel mai obraznic?”, „Ce se va întâmpla cu Lăbuţă Neagră?”, „Ce
crede Lăbuţă Neagră despre picioruşul lui negru?” etc.
 Aplicarea testului
• Prezentarea primei pagini, care reprezintă întreaga familie, creează contextul în care i
Faza I se cere copilului să identifice toţi membrii;

• I se propune copilului să privească toate planşele şi să le aleagă pe cele despre care

Faza a II-a doreşte să povestească;

• Metoda alegerilor şi a identificărilor îi oferă copilului posibilitatea de a face diferenţa

dintre planşele care îi plac şi cele care nu îi plac şi de a exprima în cuvinte dorinţele de
Faza a III-a identificare.

• Se prezintă planşa „Zâna” , i se povesteşte copilului că Lăbuţă Neagră a întâlnit zâna

care i-a propus să spună trei dorinţe. Copilul trebuie să ghicească aceste trei dorinţe.
Faza a IV-a •
În final, i se pun câteva întrebări de „sinteză”: „Cine este cel mai fericit?”, „Cine este
cel mai cuminte, cel mai obraznic?”, „Ce se va întâmpla cu Lăbuţă Neagră?”, „Ce
crede Lăbuţă Neagră despre picioruşul lui negru?” etc.
Troaca
Sărutul
Lupta
Căruţa
Capra
Plecarea
Ezitarea
Gâscanul
Jocuri murdare
Noaptea
Pui fătaţi
Vis mamă
Vis tată
Supt 1
Supt 2
Groapa
Cuibul
 Aplicarea testului
• Prezentarea primei pagini, care reprezintă întreaga familie, creează contextul în care i
Faza I se cere copilului să identifice toţi membrii;

• I se propune copilului să privească toate planşele şi să le aleagă pe cele despre care

Faza a II-a doreşte să povestească;

• Metoda alegerilor şi a identificărilor îi oferă copilului posibilitatea de a face diferenţa

dintre planşele care îi plac şi cele care nu îi plac şi de a exprima în cuvinte dorinţele de
Faza a III-a identificare.

• Se prezintă planşa „Zâna” , i se povesteşte copilului că Lăbuţă Neagră a întâlnit zâna

care i-a propus să spună trei dorinţe. Copilul trebuie să ghicească aceste trei dorinţe.
Faza a IV-a •
În final, i se pun câteva întrebări de „sinteză”: „Cine este cel mai fericit?”, „Cine este
cel mai cuminte, cel mai obraznic?”, „Ce se va întâmpla cu Lăbuţă Neagră?”, „Ce
crede Lăbuţă Neagră despre picioruşul lui negru?” etc.
Zâna
 Aplicarea testului
• Prezentarea primei pagini, care reprezintă întreaga familie, creează contextul în care i
Faza I se cere copilului să identifice toţi membrii;

• I se propune copilului să privească toate planşele şi să le aleagă pe cele despre care

Faza a II-a doreşte să povestească;

• Metoda alegerilor şi a identificărilor îi oferă copilului posibilitatea de a face diferenţa

dintre planşele care îi plac şi cele care nu îi plac şi de a exprima în cuvinte dorinţele de
Faza a III-a identificare.

• Se prezintă planşa „Zâna” , i se povesteşte copilului că Lăbuţă Neagră a întâlnit zâna

care i-a propus să spună trei dorinţe. Copilul trebuie să ghicească aceste trei dorinţe.
Faza a IV-a •
În final, i se pun câteva întrebări de „sinteză”: „Cine este cel mai fericit?”, „Cine este
cel mai cuminte, cel mai obraznic?”, „Ce se va întâmpla cu Lăbuţă Neagră?”, „Ce
crede Lăbuţă Neagră despre picioruşul lui negru?” etc.
Visul lui Lăbuţă Neagră
Marile teme

Tema orală

Tema agresivităţii

Tema oedipiană

Tema dependenţei şi independenţei

 Teme mai puţin cunoscute
• sexe inversate;
 rivalitatea fraternă şi dorinţa de a fi copil unic;
 înlocuirea mamei cu o mamă ideală şi
sentimentul de copil orfan;
 comportamentul punitiv/autopedepsire;
 sprijinul emoţional în familie (parental).
 Tablou de analiză panoramică
•Tabloul de analiză a protocolului oferă o
înşiruire panoramică a imaginilor sortate pe
teme, care permite rezumarea rapidă a
caracteristicilor esenţiale pentru fiecare imagine.
Aceasta uşureaza demersul de analiză, făcându-l
metodic, mai complex şi, în sfârşit, mai rapid în
ceea ce priveşte corectarea.
Frontispiciul
• Structura sa corespunde
unei familii dorite şi este
important să-l
confruntăm cu familia
reală.
• Aceasta comparaţie este
facilitată prin observarea
fraţilor, a vârstei
fiecăruia, a sexului pe
care îl vom scrie
dedesubtul grupei de
animale.
• Dinamica testului şi
succesiunea imaginilor
sunt elemente ce
necesită a fi luate in
consideraţie. Putem să le
scoatem în evidenţă
înconjurând cu un cerc
imaginile povestite şi
reînnodându-le într-o
structură pentru a releva
dinamica testului. Acest
grafism este interesant în
cazul protocoalelor
scurte sau medii, care
conţin de la două până la
aproximativ şapte
imagini.
Recomandări pentru
studiul marilor teme

- Dacă imaginea figurează firesc în

poveste, notăm semnul ACC (pentru
acceptată) în prima coloana intitulată
„Poveste”, sau non ACC, daca ea este
absentă în poveste;
- Se indică, după aceea, în cea de-a
doua coloană intitulată „Alegere”, dacă
această imagine reprezintă o imagine
plăcută sau neplăcută, în timpul
anchetei, prin simbolurile P sau non P,
cu numărul ei în ordinea preferinţelor;
- În cea de-a treia coloană,
„Identificări”, se rezumă, înainte de
toate identificarea prin două semne:
ASS, pentru a indica faptul că subiectul
îşi asumă situaţia reprezentată prin
imagine (sau nonASS în caz de refuz).
 •Imaginea preferată reprezintă situaţia cea
mai sugestivă pentru subiect. Atracţia pentru o
imagine dovedeşte că tema îl priveşte pe subiect
şi îl atinge îndeaproape, chiar daca această
atracţie este însoţită de afecte negative care
bulversează subiectul şi se disting în timpul
anchetei.
Identificările de tendinţă
• Se notează în cea de-a treia
coloană destinată identificărilor, în
faţa imaginii analizate şi în
răspunsul la întrebarea: „Asumată,
şi prin cine?” Aici răspunsul îl
desemnează cel mai des pe Lăbuţă
Neagră, dar această ultimă
precizare este necesară din cauza
posibilităţii de identificare cu micul
Alb, şi ambiguităţii ei.
Identificările de evitare (eschivă)
• Ele sunt însoţite în genere de o
profundă blamare a tendinţei; ele se
regăsesc astfel asociate imaginilor
neplăcute.
•Copilul face uz de această facultate
de a scăpa de angoasă şi se identifică
în cele 20% din cazuri cu un mic Alb
iresponsabil, în timp ce eroul Lăbuţă
Neagră se zbate într-o situaţie critică,
se cufundă în blamarea pulsiunilor lui
agresive sau a elanurilor lui erotice.
Alte atitudini defensive ale subiectului:
•Evocarea unei teme poate evoca un anumit
acces de afecte dezagreabile de care subiectul se
apără prin maxima evitare a imaginii care nu
este povestită, prin respingerea ei printre
imaginile Neplăcute şi, în fine, prin refuzul de a
se implica în povestire.
 Bibliografie
• Anzieu, Didier, Chabert, Catherine, Metode
proiective, trad. Nicoleta Dascălu, Editura Trei,
2010.
• http://psyscolair.free.fr/Test_PatteNoire-analy
se/
• http://psyscolair.free.fr/Test_PatteNoire-test/
• http://psyscolair.free.fr/Test_PatteNoire-planc
hes/
• http://psyscolair.free.fr/Test_PatteNoire-depo
uillement/