Curs de formare profesionala continua in specializarea Psihologie Clinica

Evaluarea psihologica pentru incadrare in grad de handicap a copilului

27.02.-28.02.2016
1. Incadrarea in grad de handicap a copilului

Tematica formarii*:

1. Incadrarea in grad de handicap a copilului

1.1. Contextual general al evaluarii in vederea incadrarii/reevaluarii incadrarii in grad de handicap a

copilului:

- Definirea si scopul evaluarii copilului in vederea incadrarii in grad de handicap, cuprinsul dosarului
copilului si circuitul documentelor,
- Limite de competenta a specialistilor care realizeaza acest tip de evaluare psihologica;
- Rolul echipei multidisciplinare in realizarea acestui tip de evaluare
- Tipuri de afectari structurale si functionale ,
- Grade de handicap (dizabilitate),

1.2. Evaluarea psihologica – parte a evaluarii complexe in vederea incadrarii/reevaluarii incadrarii in grad de
handicap:
- Locul si roul evaluarii psihologice in stabilirea gradului de handicap al copilului

2. Metode, tehnici si instrumente psihologice relevante pentru evaluarea in vederea

incadrarii/reeavluarii incadrarii in grad de handicap,

2.1. Specificul evaluarii psihologice a copilului in vederea incadrarii in grad de handicap,

2.2. Structura raportului de evaluare psihologica a copilului in vederea incadrarii in grad de
handicap.

*curs de formare profesionala aprobat de Colegiul Psihologilor din Romania conform Anexei 3/ 22.05.2015, in cadul Asociaţia Psi
Vest – Asociaţia de Psihologie Aplicată acreditata ca furnizor de formare profesionala conform avizului RF-II-TM-151 din data
24.06.2014.

Material teoretic

1
1. Incadrarea in grad de handicap a copilului

1.1. Terminologie

Termenul central utilizat în legislaţia şi practica românească curentă este cel de "handicap", un alt termen utilizat
frecvent este cel de "deficienţă". În literatura de specialitate a început să fie utilizat şi promovat termenul
"dizabilitate" - ca substitut, de regulă, pentru handicap, termen care tinde a fi înlocuit în terminologia
internaţională.
Dizabilitatea face parte din experienţa umană, fiind o dimensiune a umanităţii.

Dizabilitatea este definita ca o stare fizica, psihica sau mentala care limiteaza activitatea unei persoane,
sub diverse forme.
Termenul "dizabilitate" este preferat celui de "handicap" printre altele deoarece relatia dintre cei doi nu este de
sinonimie, ci de cauza-efect. Cu alte cuvinte, o persoana care prezinta o dizabilitate de orice tip se confrunta cu un
handicap in momentul in care intervine perceptia sociala asupra situatiei sale.

Handicapul se refera, asadar, la lipsa mijloacelor oferite unei persoane cu dizabilitati de a functiona in societate
intocmai ca un om obisnuit, de a merge la scoala (beneficiind de o rampa de acces, daca se deplaseaza intr-un
fotoliu rulant), de a se plimba pe strada (avand semafoare cu semanalizari sonore, daca prezinta probleme de
vedere) etc.
Persoanele cu dizabilitati sunt acele persoane carora mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale,
psihice, mentale si/sau asociate, le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata societatii,
necesitand masuri de protectie in sprijinul integrarii si incluziunii sociale.

1.2. Evaluarea pentru stabilirea dizabilitatii

Evaluarea dizabilitatii are ca scop accesul persoanelor evaluate – copii si adulti la sistemul de sănătate, educatie si
angajare, servicii specifice in vederea adaptabilitatii lor la viata de zi cu zi. Este o problema ce tine de drepturile
omului, persoanele cu dizabilitati confruntandu-se in mai mare masura cu saracia si probleme socio-economice
decat persoanele fara dizabilitati, cu excluziunea si marginalizarea sociala.

Dizabilitatea:
- Limiteaza,
- Stigmatizeaza,
- Indeparteaza – marginalizeaza,
- Reduce sansele de adaptare.

Incepand cu anii 70, acentul pe drepturile omului a crescut tendinta de a oferi persoanelor cu dizabilitati tot felul de
facilitati ca: institutii rezidentiale, scoli speciale, dorindu-se a fi adaptate nevoilor specifice evidentiate. Insa aceste
politici au condus la segregarea persoanelor cu dizabilitati accentuand diferentele de ceilalti , incet incet politicile
s-au schimbat in sensul unei includeri sociale si educationale.

Asadar, deoarece dizabilitatea este o experienta multidimensionala – cu implicatii medicale, familale, educationale,
sociale, individuale, pune o serie de probleme atunci cand se doreste masurarea ei. Masurea dizabilitatii porneste de
la legile care promoveaza si protejeaza drepturile omului si ale copilului si continua cu identificarea unor modalitati
specifice operationale de masurare in vederea respectarii drepturilor si asigurarii protectiei necesare a persoanelor.

2
 In acest context, evaluarea dizabilitatii capata o importanta deosebita pentru a masura cantitativ si calitativ nivelul
dizabilitatii si gradul de handicap pentru care trebuie sa se intervina cu masuri adecvate astfel incat persoana sa
functioneze adaptat in societate.

1.3. Evaluarea copilului

In ceea ce priveste evaluarea copilului, aceasta capata o conotatie specifica data de mai multi factori:
- Se afla in dezvoltare,
- Este dependent de adulti - are nevoie de sprijin si protectie, interventie adecvata din partea adultilor, neputandu-se
ingriji singur.
- Are o serie de drepturi specifice de care cu totii trebuie sa tinem seama.

Evaluarea dizabilitatii copilului este un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaştere şi estimare cantitativă
şi calitativă a particularităţilor dezvoltării şi a capacităţii de învăţare si adaptare a copilului. Ea presupune colectarea
de informaţii cât mai complete, interpretarea de date, punerea şi rezolvarea de probleme în scopul orientării deciziei
şi intervenţiei.

a. Caracteristici ale evaluarii copilului:

- are in vedere interesul superior al copilului,

are ca scop interventia adecvata,

- nu este doar o activitate constatativa ci investighează potenţialul de dezvoltare şi învăţare cu scopul de a

dezvolta programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare,

- nu are drept obiectiv principal evidenţierea deficienţei şi a blocajelor pe care aceasta le determină în dezvoltare, ci
determinarea abilităţilor şi a disponibilităţilor imediate pentru dezvoltare,

- stabileşte elementele pozitive din dezvoltarea copilului, care vor constitui punctul de plecare în activitatea de
recuperare,

- este baza a interventie adecvate in vederea recuperari isi reabilitatarii cu scop final integrarea si includerea
sociala,

- include teste, probe specifice domeniului in care se identifica dizabilitate insa presupune obligatoriu observatia
directa si sistematica, istoricul dezvoltării copilului (anamneza), date socio-culturale, analiza produselor activităţii,
analiza erorilor, analiza de sarcini, inventarele de abilităţi, chestionare, interviul, dialogul cu părinţii pentru a avea o
apreciere a evolutiei copilului, a comportamentelor sale in diferite domenii fundamentale,

- este complexa si trebuie sa evite formalismul adica presupune o abordare multidisciplinară - medicală,
psihologică, pedagogică şi socială - complementară, uneori inter-instituţională, iar din analiza şi sinteza tuturor
datelor rezultate reies şi trebuie să se propună soluţii de orientare a copiilor către serviciile adecvate.

- cre o munca in echipa in sensul participarii active si responsabile a tuturor specialistilor implicati si un parteneriat
cu pcopilul si parintii acestuia.

3
 b. Pasi in interventie:

identificare diagnoză orientare măsuri şi servicii: reevaluare integrare şi

⇒ ⇒ ⇒ recuperare, ⇒ ⇒ includere
reabilitare, suport socială

Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilităţi parcurge următoarele mari etape:

I. Evaluare iniţială - constatativă, ale cărei obiective sunt:

- identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea;
- stabilirea nivelului de performanţe sau potenţialul actual al copilului;
- estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potenţialul individual şi integrat al copilului;
- stabilirea încadrării: pe grad sau nivel, educaţional etc.;
- stabilirea parametrilor programului de intervenţie personalizată.

II. Evaluarea continua se mai numeste si evaluare formativa care evidenţiază nivelul potenţial al
dezvoltării şi urmăreşte iniţierea unor programe de antrenament a operaţiilor mintale. Ea nu este
centrată pe deficit, ci evidenţiază ceea ce ştie şi ce poate copilul, ce deprinderi şi abilităţi are într-o
anumită etapă a dezvoltării sale.

III. Evaluarea finală are ca obiective:

- estimarea eficacităţii intervenţiei sau a programului;
- modificarea planului sau a programului, în raport de constatări;
- reevaluarea copilului şi reconsiderarea deciziei.

Scopul evaluarii

Scopul imediat al evaluarii este stabilirea funcţionării copilului in mediul in care traieste. Aceasta functionare se
refera la calitatea structurilor anatomice, funcţiilor organice, activităţilor şi nivelul participării copilului la viaţa
societăţii. Stabilirea acestui nivel al functionarii permite cautarea si adaptarea la servicii si interventii adecvate
(protezare, ingrijire, recuperare, educatie, s.a.)

Un reper al nivelului de functionare se refera la autonomia personală (in raport cu specificul varstei cronologice
dar dependenta de tipul si nivelul dizabilitatii). De nivelul autonomiei depinde accesarea serviciilor de intervenţie şi
sprijin: asistent personal, resurse financiare, recuperare şi reabilitare etc.

Obiectivul este determinarea abilitatilor si disponibilittailor imediate pentru dezvoltare in functie de tipul si nivelul
dizabilitatii in corelatie cu varsta cronologica.

Obiectivul final este includerea socială a copiilor cu dizabilitati.

4
 Modalitatea de evaluare

Evaluarea copilului cu dizabilitati presupune o colaborare din partea specialistilor implicati, fiecare trebuind sa
inteleaga ca demersul sau nu este unul individual ci complementar si corelat cu al altor specialisti implicati.

Evaluarea copilului cu dizabilitati

Medicala Psihologica

Educationala Sociala

1. Evaluarea medicală
- Presupune examinarea clinică şi efectuarea unor investigaţii de laborator şi paraclinice, în vederea stabilirii unui
diagnostic complet (starea de sănătate sau de boală şi, după caz, complicaţiile bolii),
- Este coordonată de către medicii de specialitate care va conduce, alături de rezultatele celorlalte tipuri de evaluare,
la determinarea tipului de afectare (deficienţă).
- Este realizata de medici de specialitate.

2. Evaluarea psihologică
- Se refera la stabilirea nivelului de dezvoltare psihologica corelat cu varsta biologica si tinand seama de diagnosticul
medical (tipul de deficienta functionala),
- a in considerare domeniile psihologice afectate si evidentiaza pe acelea care functioneaza adecvat, adaptat in
cvederea stabilirii nivelului de functionare si potentialului de recuperare in zonele afectate,
- se realizează prin raportare la standardele existente, prin teste specifice validate, în vederea stabilirii unei diagnoze
care arată depărtarea sau distanţa faţă de normele statistice stabilite.
- Este realizata de psihologi.

3. Evaluarea educaţională

5
- Se referă la stabilirea nivelului de cunoştinţe, gradul de asimilare şi corelarea acestora cu posibilităţile şi nivelul
intelectual al copilului,
- Are ca scop identificarea problemelor şi cerinţelor educative speciale.
- Este realizata de psihologi scolari si psihopedagogi.

4. Evaluarea socială
- presupune analiza calităţii mediului de dezvoltare a copilului (locuinţă, hrană, îmbrăcăminte, igienă, asigurarea
securităţii fizice şi psihice etc.), a factorilor de mediu (bariere şi facilitatori) şi factorilor personali.
- Este realizata de către asistentul social.

Ex.
Pentru hipoacuzie, surditate:

Medicul: specialist ORL:

- Anamneza (debut, circumstante, evolutie, simtome asociate),
- Examen clinic
- Audiograma
- Examene de laborator
- Examene imagistice

Psihologul:
- sensibilitatea absolută şi diferenţiată a analizatorilor - criteriu psihologic pentru evaluarea tipului de handicap şi a
gravităţii deficienţei).
- calitatea funcţionării cu sau fără proteză auditivă,
- nivelul comunicării nonverbale (limbaj mimico-gestual, dactileme, limbaj Makaton), nivelul demutizării şi eficienţa
reală a comunicării în cercul apropiat de prieteni sau cu persoane necunoscute
- aspecte generale de dezvoltare: cognitiv-intelectuala, emotional-afectiva, integrare sociala, personalitate, autonomie

Psihopedagogul:
- nivel de cunostinte,
- grad de asimilare,
- relationare, integrare in grup
- comunicare,
- performanta scolara

Asistentul social
- evaluarea mediului de viata – familie, relatii, posibilitati de integrare si recuperare, nevoie de sprijin din punct de
vedere al integrarii sociale.

6
 Ce se evalueaza

Capacitatea
Performanta
Progresul
Potentialul de dezvoltare/recuperare

Toate aceste aspectese evalueaza pe fiecrae domeniu de evaluare prezentat anterior.

Capacitatea
- cel mai înalt nivel de funcţionare pe care un individ îl poate atinge,
- presupune raportarea la criterii dar si la individ, tine cont de ansamblul de viata
- se evalueaza in mediul de viata obisnuit al copilului si in conditii de tesare

Performanta
- Ceea ce face persoana in mod obisnuit in mediul sau de viata,
- Presupune raportarea la criterii, operationalizari,

Progresul
- Pe diferite paliere de dezvoltare,
- In ceea ce priveste deficienta
- In ceea ce priveste eficienta recuperarii
Vorbim de progres in:
 gradul de autonomie;
 limitarea efectelor secundare ale dizabilităţii,
 antrenarea potenţialului identificat.

Cum se evalueaza

- Prin metode si instrumente de specialitate, validate stiintific, proprii fiecarui domeniu de evaluare.
- Instrumentele, fişele de observaţie, testele de evaluare vor fi selectate de profesionişti, în acord cu situaţia copilului
în cauză şi cu respectarea normelor profesionale deontologice.

c. Grade de handicap

ATENTIE!
! Prezenţa unei condiţii de sănătate (boli, afecţiuni etc.) este o premisă, dar aceasta nu conduce obligatoriu la
handicap (dizabilitate).
! Diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta încadrarea într-o categorie de
handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosocială.
! La evaluarea eventualului handicap sau dizabilităţi, alături de stabilirea gradului de disfuncţionalitate a
organismului, se vor lua în considerare şi factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educaţiei, măsurile luate de familie,
posibila neglijare, precum şi factorii personali.
7
 ! Boala în sine nu determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcţionale determinate de acestea, în
raport cu stadiul de evoluţie, de complicaţii în activitatea şi participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeaşi
boală – ca premisă a identificării şi încadrării – încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul uşor la gradul grav.

Severitatea handicapului (dizabilitatii) este data de urmatoarele conditii cumulate:

a) gradul, stadiul, eventualele complicaţii şi posibila asociere de afecţiuni derivate din afectări/deficienţe structurale
sau funcţionale, stabilite pe baza explorărilor corespunzătoare;
b) răspunsul la tratament şi efectul măsurilor recuperatorii (protezare, reeducare funcţională etc.) şi serviciilor de
intervenţie şi sprijin;
c) posibile limitări în activitate şi restricţii în participarea socială, ca efecte ale afectării sau deficienţei;
d) influenţa pozitivă, de facilitare sau negativă, de bariere, exercitată de factorii de mediu;
e) influenţa pozitivă sau negativă a criteriilor susmenţionale cu factorii personali.

Pe baza evaluărilor realizate de specialiştii din diverse domenii, echipa Serviciului de Evaluare Complexa aplica criteriile
medico-psiho-sociale pentru a formula o propunere de incadrare a copilului intr-un grad de handicap (stabilite prin
Ordinul nr. 1.883/1.306 /2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de
handicap si a modalitatilor de aplicare a acestora).

Conform acestui Ordin sunt corelate doua categorii majore de criterii pentru incadrarea in grad de handicap, respectiv:
a) medicale - caz în care se apreciază afectarea funcţională şi se stabileşte gradul acesteia;
1. afectare funcţională gravă;
2. afectare funcţională accentuată;
3. afectare funcţională medie;
4. afectare funcţională uşoară.

b) psihosociale - caz în care se apreciază activitatea şi participarea şi se stabileşte gradul limitărilor de

activitate şi al restricţiilor de participare.

Corelarea celor două tipuri de aprecieri cu privire la gradul afectării funcţionale şi situaţia includerii sociale a copilului în
vederea încadrării copilului într-un grad de handicap.

Propunerea gradului de handicap se formulează prin corelarea calificatorilor obținuți în urma aplicării celor două
categorii de criterii.

Prin aplicarea criteriilor medicale şi medico-psihologice, se obține un calificator, care reprezintă

procentul estimativ al deficienţei/afectării funcţionale a organismului:

a) 4 = deficienţă/afectare funcțională completă = 96-100%

b) 3 = deficienţă/afectare funcțională severă = 50-95%
c) 2 = deficienţă/afectare funcțională moderată = 25-49%
d) 1 = deficienţă/afectare funcțională uşoară = 5-24%
e) 0 = nicio deficienţă/afectare funcțională = 0-4%

Calificatorii sunt dati pri raportare la documentele medicale/psihologice pe care le prezinta persoana.

Calificatorul deficienței/afectării funcționale se consemnează în raportul de evaluare complexă realizat

de reprezentntul SEC

8
Corelarea calificatorilor obținuți în urma aplicării criteriilor medicale și medico-psihologice, pe de o parte, și a
criteriilor sociale și psihosociale, pe de altă parte, se face de către managerul de caz și este redată în tabelul de mai
jos:

Calificatorul deficienței/ Calificatorul limitărilor de Gradul de handicap

afectării funcționale activitate și al restricțiilor de
participare
4/Completă 4/Complete GRAV
4/Completă 3/Severe GRAV
4/Completă 2/Moderate GRAV
4/Completă 1/Ușoare GRAV
4/Completă 0/Nicio limitare de activitate și GRAV
restricție de participare
3/Severă 4/Complete GRAV
2/Moderată 4/Complete ACCENTUAT
1/Ușoară 4/Complete ACCENTUAT
0/Nicio deficiență/ 4/Complete Nu se acordă grad
afectare funcțională
3/Severă 3/Severe GRAV
3/Severă 2/Moderate ACCENTUAT
3/Severă 1/Ușoare ACCENTUAT
3/Severă 0/Nicio limitare de activitate și ACCENTUAT
restricție de participare
2/Moderată 3/Severe ACCENTUAT
1/Ușoară 3/Severe ACCENTUAT
0/Nicio deficiență/ 3/Severe Nu se acordă grad
afectare funcțională
2/Moderată 2/Moderate MEDIU
2/Moderată 1/Ușoare MEDIU
2/Moderată 0/Nicio limitare de activitate și MEDIU
restricție de participare
1/Ușoară 2/Moderate MEDIU
0/Nicio deficiență/ 2/Moderate Nu se acordă grad
afectare funcțională
1/Ușoară 1/Ușoare UȘOR
1/Ușoară 0/Nicio limitare de activitate și UȘOR
restricție de participare
0/Nicio deficiență/ 1/Ușoare Nu se acordă grad
afectare funcțională
0/Nicio deficiență/ 0/Nicio limitare de activitate și Nu se acordă grad
afectare funcțională restricție de participare

9
 d. Tipuri de afectari structurale si functionale

Afectări (deficienţe) ale sistemului Afecţiuni neurologice:

nervos şi funcţiilor mentale globale
Tulburări psihice:
Intarzierea mintala
Tulburarea autista

Stările demenţiale de diferite etiologii

Psihozele cu evoluţie cronică defectuală (schizofrenia, boala afectivă

primară) sunt încadrabile în gradul grav de handicap.

Afectări ale structurilor şi funcţiilor a)Afectări ale structurii ochiului şi ale funcţiilor vizuale şi funcţiilor
senzoriale anexelor ochiului

b) Afectări ale structurii şi funcţiilor auzului

III.Afectări ale structurii laringelui şi

funcţiilor sale:

IV.Afectări ale structurii sistemului a)Afecţiuni cardiovasculare:

cardiovascular şi ale funcţiilor sale

b)Afectări ale structurii aparatului respirator şi ale funcţiilor sale

c)Afectări ale structurii sistemului imunitar şi ale funcţiilor sale:

V.Afectări ale structurii şi funcţiilor a)Afectări ale structurii sistemului digestiv şi ale funcţiilor sale
sistemelor digestiv, metabolic şi
endocrin
b)Afectări ale structurii glandelor endocrine şi ale funcţiilor specifice

c)Afectări ale structurii şi funcţiilor sistemului metabolic

VI.Afectări ale structurii funcţiilor Afecţiuni renale

aparatului urinar

VII. Afectări ale structurii şi funcţiilor a)Afecţiuni osteoarticulare:

aparatului locomotor şi corespunzătoare
mişcării
b)Afectări ale structurii şi funcţiilor muşchilor

VIII.Afectări ale structurii pielii, Afecţiuni dermatologice:

anexelor şi funcţiilor tegumentului
10
IX.Afectări legate de boala canceroasă Boala canceroasă:

X.Afectări multiple ale organismului Boli genetice invalidante:

legate de boli genetice invalidante

XI. Afectări ale organismului legate de Stările posttransplant

transplantul de organe

e. Tipuri de afectiuni – detaliere

 Afecţiuni neurologice:

Deficiente funcţionale

Motricitate
- deficienţe posturale, de statică şi coordonare unilaterală, în care forţa, precizia, viteza mişcărilor de statică şi mers sunt în
permanenţă scăzute;
- deficienţă de manipulaţie unilaterală permanentă sau bilaterală uşoară ori intermitentă, cu realizarea dificilă a gestualităţii ca
forţă, precizie, viteză;
- crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice şi de alte tipuri cu frecvenţă mai mare de 1 până la 3 pe lună,
cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic;
- hiperkinezia

Limbaj/Comunicare
- deficienţă de fonaţie,

Autoservire
deglutiţie, masticaţie;
deficienţe cronice ale controlului sfincterian de tipul micţiunilor imperioase, incontinenţă de efort,

 Tulburări psihice:

Intarzierea mintala
Întârzierea mintala este caracterizata prin functionare intelectuala semnificativ sub medie (un QI sub 70 cu
debut înaintea vârstei de 18 ani), precum si prin deficite sau deteriorari concomitente în activitatea adaptativa în
cel putin doua din urmatoarele domenii:
- comunicare,
- autoîngrijire,
- viata de familie,
- aptitudini sociale,
- uz de resursele comunitatii,
- autoconducere,
- aptitudini scolare functionale,
- timp liber,
- sanatate si
- siguranta.

11
 PARAMETRI FUNCTIONALI
Evaluarea comportamentului adaptativ respectiv:
- a. nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentala,
- b. capacitatea de învatare (QI, memorie, atentie),
- c. adaptarea sociala

1. Intarzierea mintala usoara (QI/QD – 50- 69 )

- Prezinta capacitate de comunicare orala si scrisa, dar manifesta o intarziere de 2 - 3 ani in evolutia scolara, fara ca aceasta
sa fie determinata de carente educative, dificultati de invatare si gandire deficitara. Carentele se manifesta numai in cazul
solicitarii intelectuale.
- Se pot antrena in activitati simple.
- Pot desfasura activitati lucrative daca beneficiaza de servicii de sprijin.

2. Intarzierea mintala moderata (QI - 35  49)

- Isi insusesc cu dificultate operatiile elementare insa pot invata sa scrie si sa citeasca cuvinte scurte;
- au deprinderi elementare de autoservire si se adapteaza la activitati simple de rutina;
- Au capacitati de autoprotectie suficiente, putand fi integrati in comunitate si sa desfasoare activitati lucrative in conditii
protejate.

3. Intarzierea mintala profunda ( QI < 34) .

- Minima dezvoltare senzitivo-motorie, reactioneaza la comenzi simple indelung executate, au nevoie de asistenta
permanenta fiind incapabili de autoconductie si autocontrol.
- Necesita asistent personal.

Tulburarea autista

Tulburarea autista este o tulburare pervaziva de dezvoltare caracterizata prin: deteriorarea calitativa în
interactiunea sociala, deteriorari calitative în comunicare, precum si patternuri stereotipe si restrânse de
comportament, preocupari si activitati. Este de asemenea caracterizata de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3
ani, în cel putin unul din urmatoarele domenii:
- interactiune sociala,
- limbaj, asa cum este utilizat în comunicarea sociala,
- joc imaginativ sau simbolic.
- Relatiile interpersonale genereaza anxietate mai ales când intervine contactul cu persoane necunoscute. Anxietatea
genereaza si schimbarile ambientale. Aceste persoane nu au abilitatile afective si cognitive care ar avea ca rezultat
formarea deprinderilor de relationare interpersonala normala (retragere patologica în sine).

tulburările pervazive de dezvoltare/tulburările de spectru autist:

- autismul infantil,
- autismul atipic,
- sindromul Rhett,
- altă tulburare de dezintegrare a copilăriei,
- hiperactivitate asociată cu o întârziere mintală şi mişcări stereotipe,

12
 - sindromul Asperger,
- alte tulburări invadante ale dezvoltării,
- tulburări invadante ale dezvoltării fără precizare,

f. Actele necesare pentru întocmirea dosarului copilului pentru încadrare într-un grad de handicap

• copie a actului de identitate al copilului (certificat de naştere / carte de identitate);

• copii ale actelor de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal;
• copie a documentului prin care se face dovada că persoana care depune cererea este reprezentantul legal al
copilului (hotărâre a instanţei/hotărâre a comisiei pentru protecţia copilului);
• Ancheta socială de la SPAS/Primăria de domiciliu și Factorii de mediu în anexă;
• Fişa medicală sintetică de la medicul de familie sau medicul curant din unitatea specializată în îngrijiri paliative;
• Certificatul medical tip A5 de la medicul de specialitate;
• Documente medicale adiţionale la certificatul medical de tip A5 pe diverse categorii de afectări, scrisori
medicale, bilete de externare, etc.;
• Fişa de evaluare psihologică de la psihologul atestat în psihologie clinică;
• Fişa psihopedagogică de la școala / grădinița frecventată de copil;
• copie a certificatului de încadrare în grad de handicap în vigoare (la reevaluare);
• copie a certificatului de orientare şcolară şi profesională în vigoare (după caz).

Bibliografie:

1. Ordinul nr. 1.883/1.306 /2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în
grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora
2. Ordinul comun nr. 1985/1305/5805/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia
integrată

13
 2. Evaluarea psihologica a copilului pentru incadrare in grad de handicap

Scopul evaluarii

Scopul general al unei evaluari psihologiceclinice este: identificarea stărilor psihologice de sănătate si sau boala şi a
mecanismelor psihologice de etiopatogeneza si/sau de sanogeneza
Scopul: Stabilirea nivelului functionarii psihologice a copilului identificat cu o dizabilitate medicala sau care intampina
dificulati de adaptare, integrare intr-unul sau mai multe din domeniile de viata (familiala, scolara, sociala) in vederea luarii
masurilor care se impun pentru recuperarea si integrarea sociala.

Obiectiv: stabilirea nivelului functionaii psihologice, determinarea abilitatilor si potentialului de dezvoltare in functie de
tipul si nivelul dizabilitatii in corelatie cu varsta cronologica.

Caracteristici

- trebuie sa fie relevant pentru solicitarea efectuata si pentru problema specifica a persoanei evaluate,
- se axeaza pe starea de bine, procesul de adaptare si capacitatea proprie a organismului de a-si atinge nevoile, aspiratiile
astfel incat sa raspunda adecvat mediului tianand cont de problema, deficienta situatia de dificultate de la care pleaca
persoana,
- nu se rezumă la o activitate constatativă, ci investighează potenţialul de dezvoltare şi învăţare şi sugerează programe
ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare.
- Presupune evidentierea potenţialului restant al copilului, ca urmare a complicaţiilor şi consecinţelor bolii, (ce
ştie/ce poate să facă copilul, restricţii în activitate, mecanisme compensatorii).
- Trebuie sa fie corelata cu demersurile de evaluare realizate de ceilalti specialist (medic, psiho-pedagog, asistent social.

Modalitatea de evaluare - Metode, tehnici si instrumente

- Prin metode si instrumente de specialitate, validate stiintific si selectate în acord cu situaţia copilului în cauză şi cu
respectarea normelor profesionale deontologice,
- Alegerea metodelor si a instrumentelor de evaluare are legatura directa cu scopul evaluarii si trebuie sa raspunda
obiectivelor formulate.

Metode, tehnici si instrumente:

- Anamneza
- Interviul semistructurat
- Observatia
- Teste/probe pentru identificarea diferitelor aspecte ale dezvoltarii
- Probe si teste psihologice folosite in evaluarea copilului

14
 Exemple de probe psihologice utilizate:

Test/proba Ce investigheaza Varsta

Fisa de dezvoltare Nivel de dezvoltare psihomotorie 0-6 ani

psiho-motorie
Denver Nivel de dezvoltare psihomotorie 0-6 ani
Developmental
Screening Test
Matrici Progresive Masoara inteligenta nonverbala 4-11 ani
Color (CPM)
Matrici Progresive Masoara inteligenta nonverbala 6-80 ani
Standard
Testul Bender Evidentiaza: 6-14 ani
Santucci - Coordonarea perceptiv-motorie, integrarea senzoriala si coordonarea motrica
-Functia vizual-motorie,
coreleaza cu invatarea scris-cititului,
- Unele trasaturi de personalitate si tulburari de comportament pot fi evidentiate, in
functie de aranjarea in pagina, de marimea figurilor sau de elementele adaugate de
subiect: un copil timid, cu tendinte depresive, va face un desen mic, situat in partea
de jos a paginii, un copil maniacal va desene diferite inflorituri sau personaje in
completarea figurii, un copil cu ADHD va desena liniile ingrosate, va hasura unele
figuri
Testul WISC Inteligenta – coeficient inteletual total 6- 16 ani si
funcţionarea intelectuala in domenii cognitive specifce 11 luni
- Indicele de inţelegere verbala,
- Indicele Raţionamentului perceptiv,
- Indicele Memoriei de lucru,
- Indicele Vitezei de procesare,
Testul Binet-Simon Inteligenta 3-15 ani
Testul Persoanei F. Goodenough- condiera ca in baza unei scale se poate evalua nivelul de 4 ani – 80
dezvoltare al copilului- craind o scala de maturitate (aceasta pozitie are si critici – ani
sunt privilegiat icopiii minutiosi)
-trasaturi de caracter
- stadii afective
- patologia
Testul Arborelui - intarzierea mintala sub forma retardului partial sau a infantilismului pur, Peste 6 ani
- simptomele regresive sau fixatiile la un anumit stadiu de dezvoltare,
degenerescenta;
- tulburarile de gandire sau de atentie (fara a specifica amplitudinea exacta, aspectul
psihometric);
- aspecte nevrotice ale personalitatii cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza
obsesionala;
- trasaturi psihotice precum ar fi tendintele depresive sau cele maniacale,
schizofrenia;
- existenta unor traumatisme in istoria subiectului.
Testul Familiei Evalueaza relatiile copilului in cadrul familiei Copii si
adolescenti
TAC (Testul - Principalele nevoi si pulsiuni, 3- 10 ani
Aperceptiei pentru - Conceptia despre mediul (lumea) din jur,
Copii) - Relatii obiectale interpersonale,
- Conflicte semnificative,
- Natura anxietatilor,

15
 - Principalele defense impotriva conflictelor si temerilor,
- Adecvarea supraeului,
- Integrarea eului.
Platformă de Este un sistem computerizat este un un sistem offline (se instalează pe calculatorul 3- 6/7 ani
evaluare a propriu) de evaluare psihologică a dezvoltării, a gradului de pregătire pentru şcoală,
dezvoltării 3-6/7 de evaluare longitudinală a dezvoltării competenţelor, de evaluare a tulburărilor
ani (PEDa) psihiatrice şi de remediere a problemelor de sănătate mintală la preşcolari.
Evalueaza competentele:
• Cognitive,
• Emoţionale și sociale ,
• Temperament,
• Autonomie ,
• Nivelul pregătirii pentru şcoală (school readiness).
Platformă de Este un sistem computerizat care include 55 de teste psihologice computerizate de 7 – 19 ani
evaluare a evaluare a dezvoltării, a sănătății mintale și consilierii în carieră
dezvoltării 6/7-19 Se evalueaza:
ani ani (PEDb) • nivelul de dezvoltare neuropsihologică,
• A ptitudinile cognitive,
• temperamentul/ personalitatea,
• interesele și valorile,
• aspecte ce țin de sănătatea mintală,
• strategiile de învățare.
Bateria de evaluare NEPSY conține 27 de teste de neuropsihologice pentru 3- 12 ani
neuropsihologică la • evaluarea funcțiilor neuropsihologice din următoarele domenii: atenție/
copii 3-12 ani funcții executive, memorie și învățare, limbaj, funcționare senzorio-motorie,
(NEPSY) procesare vizuo-spațială;
• diagnoza profilului normal și a celui atipic de dezvoltare neuropsihologică a
fiecărui copil;
• fundamentarea științifică a intervenției remediale precoce;
• analiza longitudinală a dezvoltării neuropsihologice a copilului.
Fabulele Duss Investigheaza stadiile de dezvoltare psihica in conformitate cu teoria psihanalitica Copii mai
şi evidentiaza eventuale problematici (sau complexele) care ar corespunde fiecarui mari de 3-4
stadiu de dezvoltare. ani
Sistemul Permite descrieri individualizate, care vizeaza punctele tari şi aspectele 6-18 ani
Achenbach Al ingrijoratoare legate de comportamentul copilului evaluat.
Evaluarii Bazate - cuprinde un set de chestionare pentru evaluarea competenţelor, a funcţionarii
Empiric adaptative şi a problemelor copiilor şi adolescenţilor intr-o maniera facila şi
ASEBA eficienta.
- CBCL – scala comportamentala adresata parintilor
- YSR – chestionar de autoevaluare
-TRF - scala comportamentala adresata profesorilor
Testul Patte Noir Evidentiaza: 3/4 ani-
- procesele de individuare, de diferentiere si identificare. 9/10 ani
- defense
- evaluarea conflictelor si capacitătile sale de a le elabora,
- imagini parentale, relatii stabilite,
- roluri, granite, aliante
Testul Casei Test proiectiv, folosit in psihodiagnoza copilului, pentru a evalua aspect cum ar fi:
nivelul de securitate emotional al copilului, relatiile intrafamiliale, nivelul de
autocontrol

16
 Date de identificare

 Nume si prenume
 Data nasterii
- Recomand mentionarea varstei exacte a copilului (de ex. 7 ani si 8 luni deoarece este deosebita de relevant pentru
evaluare)

Diagnosticul medical

 Conform actului medical

- se va preciza diagnocticul medical care sta la baza incadrarii in grad de handicap/dizabilitate asa cum este el specificat in
documentul medical (scrisoare medicala sau alt tip de document) precizandu-se numarul dosumentului dsi data emiterii lui,
precum si mumele si titulatura medicului care l-a intocmit.
- Se recomanda a nu se prelua informatii medicale de la parintii care se prezinta la evaluare deoarece exista riscul
informarii ncorecte sau incomplete cu privire la problematica medicala.
- De asemenea , atunci cand nu se poate obtine un document medical se va ăreciza sursa informatiilor preluate si
inregistrate in Fisa de evaluare.

Metode, tehnici si instrumente de evaluare psihologica

 In Modelul Fisei de evaluare psihologica se recomanda ca pentru fiecare arie evaluată se vor menţiona obligatoriu
metodele de evaluare utilizate, de exemplu: observaţia clinică, interviul, chestionarul, testele, scalele şi scorurile
obţinute
 Se poate insa trece un capitol se parat, intitulat ca si ma isus, in care sa se precizeze toate modalitatile (metode,
tehnici, părobe/scale/screening-uri utilizate pentru efectuarea evaluarii pihologice.

Capitole

 Secțiunea 1. Evaluarea personalității copilului

a) Procesele psihice:
Aria senzorială
 Dezvoltarea senzorială:
 Percepţia
 Dezvoltarea psiho-motricităţii (grosiera si fina)
 Reprezentarea

Aria logică
 Gandirea
 Memoria
 Atenţia
 Motivaţia
 Imaginaţia
17
Aria voinţei

b) Activităţile psihice:
 Limbajul si comunicarea
 Jocul
 Învăţarea
 Munca
 Creativitatea
 Concluzii

c) Însuşirile psihice:
 Trăsături de personalitate / temperament
 Deprinderi/aptitudini, interese, aspiraţii
 Atitudini / comportament
 Caracter
 Concluzii

Aria afectivităţii:
 Secțiunea 2. Comportamentul social adaptativ
 Secțiunea 3. Integrarea socială
 Secțiunea 4. Alte observații clinice relevante
 Secțiunea 5 Recomandări

Descrierea componentelor psihologice

Secțiunea 1. Evaluarea personalității copilului

Aria senzoriala

Dezvoltare senzoriala:
 Integritatea sau afectarea senzoriala: Se descrie integritatea/afectarea senzoriala, functionalitatea analizatorilor in
masura in care au fost verificati sau se precizeaza aparenta integritatii acesteia (daca nu au fost verificati),
 Se mentioneaza reactivitatea la stimuli, prezenta deficientelor remarcate, verificate sau declarate, discriminarile
vizuale, auditive, gustative, olfactive (conform varstei cronologice).
 Se mentioneaza deficientele senzoriale remarcate sau declarate.

Perceptia
 Un proces activ si structurant, care integreaza senzatiile intr-un tot, o structura,
 In functie de prezenta unor deficiente senzoriale vom preciza aspecte legate de perceptia stimulilor (care presupune
integrare asenzatiilor in ansambluri perceptive0,
 Atentie! Perceptia nu este deci un act independent, ea este conditionata de memorie, atentie, gandire, starea
constiintei. Astfel informatiile de aici coreleaza cu cele prezentate in celelalte capitole.
 Este strans corelata cu specificul senzorial si de dezvoltare – varsta sau alte particularitati (vezi autism)

Dezvoltarea psiho-motricitatii:
Se descrie in functie de varsta si dezvoltare

 Motricitatea fină:

18
 - Se descrie posibilitatea de realizare a gesturilor fine şi precise cu privire la: apucarea, culesul, eliberarea, aruncatul,
ajungerea la un obiect manipularea, manipularea unilaterala, bilatererala, realizarea dificila/usoara a gestualitatii ca
forta, precizie, viteza;
- Descrierea se adapteaza varstei si nivelului de dezvoltare, existenta aspectelor psihopatologice sau de dezvoltare
(ADHD, crize epileptice, deficite/afectiuni neurologice)

 Motricitatea grosieră

- Se descrie ca si nivel de dezvoltare (la varste mici) si aspecte referitoare la deficiente posturale, de statica si
coordonare, privitoare la forta, precizia, viteza miscarilor, coordonarea motorie, echilibrul
- Se poate mentiona lateralitatea

Reprezentarea
- Imaginea secundara a obiectelor si fenomenelor care are loc in absenta stimulului direct
- Atunci cand perceptiile sunt vagi, lacunare, imprecise sau mentionam deficiente la nivel senzorial, evident ca aceste
aspecte se vor repercuta asupar reprezentarilor
- Acuratetea lor se observa in copierea sau reproducerea in desen

Aria logica
Gandirea (inclusiv nivelul operational):
 Dezvoltarea gandirii se raporteza la stadialitatea lui Piaget si se apreciaza continutul operational, raportat la varsta
cronologica
 Caracteristici ale gandirii in cazul deficientei mentale (anexa)

1. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani) – gandirea este dominata de principiul „aici si acum”.
- 0-2 luni etapa reflexelor,
- 2-4 luni etapa reactiilor circulare (stereotipii, inchiderea si deschiderea degetelor),
- 4-8 luni etapa reactiilor circulare secundare (schimbare de actiuni pentru a produce consecinte interesante),
- 8-12 luni etapa de coordonare a reactiilor (actiuni coordonate in mai multe secvente, ex. copilul ajunge in spatele tv
pentru a lua un obiect ascuns),
- 12-18 luni etapa de invatare circulara (descoperirea de noi metode pentru a produce aceeasi consecinta),
- 18-24 luni inventia de mijloace noi prin combinatii mintale.

2. Stadiul preoperational (2-7 ani)

- 2-4 ani etapa preoperationala – utilizare crescuta a verbelor, discurs egocentric, gandirea simbolica. Acum copilul
intelege simbolul: in jocul cu subiect el considera un scaun drept un automobil, un bat ca fiind o pusca etc., dar nu are clara
constiinta existentei unor clase de obiecte similare. Functia simbolica permite astfel inteligentei senzorio-motorii sa se
prelungeasca in gandire, astfel incat in tot cursul acestei a doua perioade, gandirea inteligenta ramane pre-operatorie.
- 4-7 ani etapa intuitiva – discursul devine mai social, mai putin egocentric, se pastreaza inca un inteles intuitiv al
conceptelor logice, dar exista in plus o tendinta de a-si concentra atentia pe un singur aspect al unui obiect in timp ce ignora
altele. Conceptele formate sunt brute si ireversibile, nu are ideea de conservare a substantei.

3. Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani)

- se dezvolta capacitatea de a efectua mai multe sarcini de clasificare, punearea de obiecte intr-o succesiune logica, gandire
mai puţin egocentrica, capabil sa rezolve concret o problema,
- prezenta ideii de conservare si apar operatiile reversibile in gandire. Totusi, daca in fata unor situatii concrete, percepute
de el, poate solutiona o serie de probleme destul de dificile, in cazul problemelor abstracte, pe planul verbal, copilul se
poticneste, nu mai poate rationa corect,
- categorizarea şi etichetara sunt disponibile de acum,
- unele actiuni reversibile sunt posibile (in aritmetica inţelege 3+4=7 si 7-4=3).

4. Stadiul operatiilor formale (11-15 ani)

- gandirea devine mai abstracta cuprinzand principiile logicii formale,
- capacitatea de a genera idei abstracte, mai multe ipoteze şi rezultatele posibile,
- abia acum gandirea se poate desfasura exclusiv pe planul vorbirii interioare si primeste o extrema plasticitate,
19
- se dezvolta si capacitatea ,,discutiei imaginate", a posibilitatilor inlantuiri de rationamente sprijinite pe argumente
pertinente.

Potenţialul actual al copilului - ce ştie să facă copilul, ce poate să facă copilul:

 recunoaşte/denumeşte obiecte
 grupează obiectele/după ce criterii
 cunoaşte schema facială/corporală
 indică/denumeşte/deosebeşte culorile
 ştie să numere singur sau cere ajutor
 recunoaşte simboluri (cifre, imagini, caractere, litere, cuvinte)
 capacitatea de a lua decizii singur
 capacitatea de a emite ipoteze
 capacitatea de a face faţă responsabilităţilor
 capacitatea de a face faţă situaţiilor de criză şi/sau stresului
 capacitatea de a-şi organiza timpul propriu în desfăşurarea programului zilnic/obişnuit
 capacitatea de a finaliza o sarcină simplă, singur sau cu ajutor
 capacitatea de a finaliza o sarcină complexă, singur sau cu ajutor
 orientarea temporo-spaţială

Memoria:
 Capacitate mnezica (de fixare, de evocare),
 Tipul memoriei (mecanica, involuntara/voluntara, de scurta durata/de lunga durata),
 Cu/fara incarcatura afectogena,
 Cum intervine uitarea.

Atentia:
 caracteristicile esenţiale ale atentiei:
1. Stabilitatea sau altfel spus persistenţa atentiei, care consta intr-o menţinere ferma şi clara a atentiei orientata
neintrerupt catre aceeasi activitate sau obiect al cunoasterii.
2. Concentrarea – se refera la capacitatea de a realiza o orientare selectiva, cu un scop bine determinat, cum ar fi
desfasurarea unei anumite activităţi sau observari eficiente a fenomenelor. Aceasta caracteristica confera atenţiei claritate si
o intensitate specifica.
3. Flexibilitatea – este calitatea care permite deplasarea, comutarea rapida a atentiei de la o activitate la alta sau de la un
fenomen la altul cu un efort minim, exprimand astfel mobilitatea focalizarii asupra proceselor sau obiectelor asupra carora
ne concentram. Flexibilitatea este cea care faciliteaza adaptarea la diferite activitati sau perceperea unor fenomene diferite.
4. Distributivitatea este acea caracteristica a atentiei care permite cuprinderea simultana in sfera mentalului nostru a
doua sau mai multe procese sau activitati care se desfasoara simultan. In general aceasta caracteristica se desfasoara intr-o
forma optima atunci cand cel putin unul dintre procesele in desfasurare este pentru noi suficient de cunoscut,
desfasurandu-se mai mult automat.
5. Volumul sau capacitatea de cuprindere a atentiei exprima acea forta de expansiune dirijata a capacitatii noastre de
perceptie in vederea inglobarii unei sfere cat mai largi de procese, fenomene sau activitati.
 Hiperprosexia sau hipoprosexia (cresterea sau scaderea capacitatii atentionale) – in diferite afectiuni – la copii
nevrotici exista o concentrare atentionala asupra propriului corp, la fel, la depresivi exista o concentrare a atentiei in
directia ideilor micromanice sau hipocondriace sau ultima la epilepsie).

Motivaţia:
 Prezenta, tip, modalitate specifica de manifestare.
 Cum este motivat copiul, cum se implica in functie de tipul de motivare la care raspunde

20
Imaginatia:
 Prin intermediul ei, putem transforma realitatea in conformitate cu nevoile si interesele proprii; fara imaginatie nu
putem vorbi despre activitate creatoare. Este legata de gandire
 Dezvoltare in raport cu varsta cronologica, continut, utilitate si utilizare, productivitate, saracie-bogatie, rol
(compensator spre ex),
 Vorbim de o scadere a imaginatiei in contextul deficientei psihice de ex sau de exaltare imaginativa la copilul mic,
tendinta naturala de denaturare a realitatii la copilul mic
 Patologia imaginatiei (ex. confabulatia – in “delirul de imaginatie”).

Vointa:
 Este o componenta psihica prin care se realizeaza constiinta in activitate,
 La indeplinirea oricarei actiuni participa o vointa activa si vointa de suport care sta la baza perseverentei, tenacitatii
in directia reusitei, sau a depasirii unui obstacol, avand un rol mobilizator. Exista si vointa pasiva, cu caracter
inhibitor, responsabila de stapanirea de sine, care franeaza reactia imediata si pulsiunile indezirabile, numita vointa
inhibitorie, care sta la baza amanarii. (impulsivitatea este insotita de insuficienta vointei pasive, inhibitorii
 Dezvoltare, evidentiere, context, modalitate de manifestare, forma negativa (incapatanarea) dificultati educative sau
adaptative care decurg din modul in care se structureaza.

Limbajul şi comunicarea:
 Comunicare - modul în care comunică sau se exprimă copilul în relaţiile interumane/cu mediul
 Libajul - Activ, pasiv, dezvoltarea vocabularului, insusirea vorbirii, intarzierea limbajului (fonetic, lexical, semantic,
gramatical), dificultati de pronuntie.
 Concretism, rigiditate, inertie/abstract, metaforic, flexivil, bogat, fluid.
 Tulburari instrumentale - prezenta dislaliei, disgrafiei si dislexiei
 Se va preciza daca este cazul
- utilizează în comunicare limbajul semnelor (după caz)
- utilizează în comunicare limbajul Braille (după caz)
- comunică cu/prin receptarea de imagini/desene/fotografii

Învăţarea
 Se precizeaza specificul invatarii in functie de particularitatle individuale si varsta

Munca
 Aici intra activitatile pe care le desfasoara copilul si re refa la responsabilitatile sale, altele decat invatarea

Creativitatea
 Strans legata de imaginatie
 Se refera la identificarea solutiilor si punerea lor in aplicare, tipu;solutiilor (realiste, fanteziste), cum face fata
obstacolelor pe care le intampina, greselilor, esecurilor (evident taote corelate cu varsta biologica

Nivelul de dezvoltare intelectuala (Varsta de dezvoltare, Coeficientul de dezvoltare) – se precizeaza testul/proba

psihologica folosita:
Vârsta de dezvoltare…………………………………………………………………………………………..
Coeficientul de dezvoltare……………………………………………………………………………….
Nivelul dezvoltării psihomotricităţii…………………………………………….

21
  Se precizeaza QI ca valoare in cifre si ce reprezinta si proba cu care s-a stabilit,
 Pt copii 0-6 ani se precizeaza varsta de dezvoltare si coeficientul de dezvoltare (QD) – daca este sub nivelul vasrstei
cronologice se precizeaza gradul de intarziere (de ex. intarziere severa in planul achizitiilor psiho-motorii sau
intarziere usoara in dezvoltarea psiho-motorie),
 Daca e mai mare de 6 ani si nu poate fi testat cu probe psihologice specifice se mentioneaza: netestabil cu probe
psihologice standardizate conform varstei psihologice –retardare mentala de severitate nespecificata conform
DSM-IV TR - mentionam varsta de dezvoltare ....
 Aceste aspecte coreleaza cu descrierea pe care o facem la domeniul Gandire – de ex la un copil cu varsta de 8 ani
netestabil se va scrie de ex. stadiul senzorio-motor, nivelul reactiilor circulare secundare, nu reactioneaza la
comenzi simple, capacitate de comprehensiune si imitare a adultului redusa, si-a format anumite scheme mentale
automate in raport cu mediul prin anticiparea anumitor actiuni)

Trasaturi de personalitate / temperament:

 Avand in vedere faptul ca vorbim despre o persoana in dezvoltare (copilul) nu putem creiona trasaturi deja formate
de personalitate insa aceasta se contureaza purtand amprenta caracteristicilor functiilor si proceselor psihice
descrise anterior,
 Putem vorbi in cele mai multe cazuri de orientare spre exterior/mediu sau interior/sine.

Deprinderi/aptitudini, interese, aspiraţii

 Evidentierea potentialului, specificului, individualului in comportament.

Atitudini / comportament:
 manifestări, preocupări
 Descriere din observatie, implicare si raportare la activitatile desfasurate in cabinet, din discutiile si descrierile
parintelui,
 probleme de comportament, reactivitatea copilului
 prezenţa şi/sau absenţa stereotipiilor comportamentale, gestuale şi/sau verbale
 prezenţa comportamentului hyperkinetic
 alte tulburări de comportament

Afectivitate:
 stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate,
 atasament (dependenta/autonomie),
 capacitate de adaptare emoţională la context în situaţii de viaţă (conform vârstei)
 capacitate de autoreglare emotionala (conform varstei),
 patologia afectivitatii (crize, acrosaj, absenta, anxietate, depresie, blocaj, etc).

Comportament social adaptativ:

a) Relaţiile intrafamiliale (coroborat cu fişa de evaluare socială) - existenţa părinţilor, implicarea acestora şi
relaţionarea cu aceştia,
b) Existenţa fraţilor, implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia,
c) Persoana de referinţă pentru copil,
d) Raportarea acestora (a-d) la copil,
e) Comportamentul copilului în familie faţă de membrii familiei (relaţia cu părinţii, fraţii, alte persoane relevante,
f) Atitudinea copilului faţă de sine,
g) Agresivitate/autoagresivitate
h) Capacitatea copilului de adaptare la mediu şi persoane
i) Proiectul de viitor al copilului

22
  Gradul de autonomie (deprinderi de autoservire, igienă personală, îmbrăcare/dezbrăcare, gradul de dependenţă
şi/sau independenţă faţă de o altă persoană, control sfincterian etc.)roiectul de viitor al copilului,
 Gradul de maturitate
 Influenţa părinţilor asupra dezvoltării copilului
j. Capacitatea de a face efort şi rezistenţa la efort

Secțiunea 3.

Integrarea sociala
a. Relația cu școala (din discuțiile cu copilul, părinții și, după caz, evaluarea pedagogică de la cadrul didactic),
b. Existența unor relații de prietenie,
c. Implicarea copilului în activități extracurriculare (de ex. activități sportive),
d. Apartenenţa la alte grupuri sociale (de ex. culte religioase)

Concluzie: Nivelul maturizării psihosociale

Secțiunea 4.

Alte observații clinice relevante:

Secțiunea 5.

Recomandări pentru planul de abilitare-reabilitare a copilului (cu precizarea obiectivului specific în cazul serviciilor):

 Grup de suport/ socializare pentru copil,

 Servicii de logopedie pentru copil,
 Terapii ocupaționale pentru copil,
 Tipul de psihoterapie necesară abilitării-reabilitării copilului,
 Reevaluarea psihologică și data reevaluării,
 Evaluare psihiatrică,
 Suspiciune abuz,
 Consiliere psihologică/ Grup de suport pentru părinți,
 Tipul de terapie pentru părinți,
 Alte recomandări .

23