Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Psihologie
RAPORT DE EVALUARE
0-3 ANI
1
1. Obiectivul evaluării
Această evaluare are ca obiectiv observarea copilului de 0-3 ani, urmărind stabilirea
nivelului său de dezvoltare în vederea identificării eventualelor deficiențe psihologice și pregătirea
sa pentru următoarea etapă de dezvoltare.
Raportul are în vedere observarea a șapte arii de dezvoltare:
- dezvoltare fizică
- dezvoltare motorie
- dezvoltare limbaj
- dezvoltare afectiv-emoțională
- dezvoltare cognitivă
- dezvoltare socială
- autonomie
În acest scop am urmărit o serie de indicatori comportamentali ai copilului, indicatori ce
reprezintă repere de dezvoltare specifice vârstei subiectului.
2. Grila de observație
Dezvoltarea fizică:
F1 - Greutate: 11,5 kg – DA
F2 - Înălțime: 83 cm – DA
2
Pentru cei 2 indicatori urmăriți copilul s-a încadrat în graficele standard.
Dezvoltare motorie:
M1 - În poziție verticală, sprijinit, se apleacă să ridice o jucărie fără să-și piardă echilibrul - DA
M2 - Începe să facă singur câțiva pași - DA
M3 - Începe să alerge - DA
M4 - Urcă și coboară scările ținut de mană sau ținându-se de balustrade, cu ambele picioare pe
aceeași treaptă - DA
M5 - În picioare aruncă mingea cu ambele mâini fără să își piardă echilibrul - DA
M6 - În picioare rostogolește mingea cu piciorul fără să își piardă echilibrul - DA
M7 - Ține creionul drept și mazgaleste - DA
M8 - Face biluțe de plastilină – DA (mama s-a ocupat indeaproape pentru dezvoltarea motricității)
M9 - Constuieste un turn din mai multe cuburi – DA (bunica din partea mamei se ocupă zilnic de el
în paralel cu mama)
Dezvoltarea limbajului:
Dezvoltare afectiv-emoțională:
Dezvoltarea cognitivă:
Dezvoltarea socială:
Autonomie:
4
Din 2 indicatori, copilul a răspuns afirmativ la 1 din ei.
Subiectul observat, Rareș, este un băiat în vârstă de 1 an și 6 luni, născut la termen prin
operație cezariană, fără complicații, cu scor Apgar 10. Sarcina fost normală.
Copilul are o greutate de 11,5 kg și o înălțime de 83 cm la momentul efectuarii observației.
Băiatul locuiește cu mama sa într-un apartament de 3 camere din București și are propria sa
cameră. Aceasta este amenajată adecvat unui copil mic, având pătuț cu carusel, masă de înfășat,
dulap, polițe cu jucării senzoriale specifice vârstei și o canapea pe care uneori se odihnesc cei care
trec pragul camerei.
Ambii părinți au studii superioare și au vârsta cuprinsă între 30-35 ani. Ei sunt despărțiți,
tatăl vizitând-l pe băiat o dată pe săptămână sau chiar o dată la două săptămâni. Relația dintre mamă
și tată nu este una tensionată, dimpotrivă discută și iau decizii împreună în legătură cu copilul,
urmârind binele acestuia.
Băiatul nu are frați sau surori.
Mama lucrează în administrație publică și este în concediu de creștere copil.
Ca ajutor în creșterea copilului este bunica maternă care vine zilnic mai puțin în weekenduri.
Familia are un câine de rasă caniche ,pe care băiatul îl urmărește foarte des și foarte atent
cu privirea, manifestând dorința de a interacționa cu acesta.
Mama are o familie lărgită numeroasă (frați, cumnați, nepoți, unchi, mătuși, veri) cu care se
intâlnește rar, aceștia fie vizitându-le pe mamă și pe băiat fie primind vizita acestora la ei acasă o
dată la câteva luni. Rareș este bucuros să vadă alți copii, îi recunoaște pe verii săi și dorește să se
joace cu aceștia.
4. Procedura
5. Rezultate
6. Interpretări
În urma celor două sesiuni de observație, se poate concluzionă că băiatul este dezvoltat
corect în ceea ce privește dezvoltarea fizică, dezvoltarea limbajului, afectiv-emoțională, cognitivă și
socială,motorie,)
În ceea ce privește dezvoltarea motorie și autonomia, indicatorii comportamentali care nu
au fost demonstrați de copil decât într-o oarecare măsură (50% pentru autonomie), constatându-se o
lipsă de perseverență din partea mamei în educației copilului pentru igiena proprie (solicitare oliță).
6
(copilul plânge)
7. Recomandări
Am recomandat mamei să acorde mai multă atenție și să se implice mai mult pentru a
susține continuarea dezvoltării lui Rareș, mai ales în ceea ce privește autonomia, deoarece
indicatorii comportamentali care nu au fost demonstrați de copil pot fi devoltati prin interacțiunea
directă cu un adult (să învețe să ceară la oliță).
Am recomandat mamei să mențină, așa cum au făcut și până acum, contactul cu ceilalți
membrii ai familiei (inclusiv cu tatăl) pentru a asigura suportul specific fiecărei etape de dezvoltare
și să nu uite să se documenteze permanent în acest sens.
Copilul va trebui urmărit în continuare pentru vedea dacă recuperează aspectele
nedemonstrate în procesul observațional descris in proiectul în față și dacă se încadrează în
standardele etapelor viitoare de dezvoltare. Nerecuperarea acestora în următoarele 3 luni poate
reprezenta un semnal de alarmă și se recomandă efectuarea unei evaluări psihologice complete.