AMINTIRI TIMPURII (AT)

Memoria, ca atenția este selectivă <- conformându-se scopurilor individului.

Este greu de imaginat cum am funcționa dacă ne-am aminti totul. Întrebarea este, deci, cum
de ne amintim anumite lucruri și nu cum de uităm atât de mult (teoriile represiei).

Psihologia Individuală = TEORIE A EXPRESIEI

➢ Reținem informații particulare pentru

- a păstra o direcție de-a lungul timpului;
- pentru a repeta înțelegerea noastră asupra subiectelor fundamentale ale vieții;
- și pentru a ne asigura de valabilitatea convingerilor noastre (întărirea propriilor
convingeri).

„Culturile păstrează continuitatea prin intermediul miturilor, profane sau religioase. În mod
similar (Powers, 1973), indivizii păstrează identitatea prin intermediul AT.”

Pentru a înțelege acest proces – trebuie perceput ca fiind DINAMIC (reamintire activă în
momentul prezent).

Dintre toate miscările noastre, activitatea de reamintire este cea mai caracteristică ->
revelând stilul mișcării noastre, în forma lui cea mai pură.

=> Altfel spus, în re-amintirile noastre timpurii:

1. reconstituim lumea noastră de la începuturile ei;

2. re-amintindu-ne elementele vieții noastre grupate în identitatea noastră unică;

3. re-amintindu-ne afirmarea semnificației noastre împotriva amenințărilor de confuzie și

disperare;

4. re-văzându-ne pe noi înșine în situații în care am exersat viziunea noastră asupra

lucrurilor.

Prin AT -> avem acces la SCHEMA FUNDAMENTALĂ A APERCEPȚIEI (cum ne vedem pe noi,
pe ceilalți și lumea)

- „Înseamnă să deținem cheia aparatului prin intermediul căruia suntem predispuși

să percepem dintre toate posibilitățile vieții numai lucrurile care corespund scopurilor noastre și să
păstrăm numai informațiile care ne confirmă convingerile, acele lucruri care ghidează alegerile
noastee și reduc nesiguranțele.”

1
 - „Înseamnă să știm la ce să ne așteptăm de la noi și de la ceilalți și să fim capabili să
anticipăm cum vom acționa ca răspuns la aceste așteptări”

În AT – vom găsi evaluările făcute nouă înșine, lumii și drumului care ne este deschis, ca
răspuns la întrebările:

• Ce fel de lume este aceasta?

• Ce fel de persoană sunt eu?
• Ce trebuie să facă o persoană ca mine într-o lume ca aceasta pentru a găsi un loc sigur (a
se integra, a aparține) și semnificativ (a se afirma, a fi important)?
• Care sunt șansele mele de succes pentru a obține aceste lucruri?

Arta colectării, interpretării și explicării AT (apreciată de Psihologia Individuală) este pivotul

procesului de înțelegere a stilului vieții (SV) – procesul psihoclarității – și esențială pentru orice
formă de intervenție psihologică eficientă.

Adler (1964) : „ Dintre toate exprimările psihologice, printre cele mai revelatoare sunt amintirile
individului. Amintirile lui sunt mesaje pe care le poartă cu el despre propriile limite și despre
semnificațiile circumstanțelor. Ele nu sunt „amintiri aleatoare”: Din numărul incalculabil de impresii
cu care se întâlnește un individ, el alege să își amintească numai pe acelea despre care simte că au o
legătură cu situația lui. Astfel amintirile reprezintă „Povestea vieții mele” pentru fiecare individ; o
poveste pe care și-o repetă ca să îl atenționeze sau să îl susțină, ca să îl țină concentrat pe scopul lui
și să îl pregătească prin intermediul experiențelor trăite, astfel încât să întâmpine viitorul cu un stil de
acțiune deja testat.”

Înregistrarea și colectarea AT
- în scopul evaluării SV - o AT = amintirea unei sigure întâmplări din copilăria timpurie,
preferabil până în 8-10 ani, înainte de instalarea pubertății

! Diferența dintre o AT și un raport al unei experiențe care nu se concentrează pe un singur

eveniment:

- Construcții precum: „îmi amintesc că odată...” sau „Când eram odată...” -> indică introducerea
unei AT

- Raportul începe, de obicei, cu: „Obișnuiam să...” sau „Întotdeauna...” ori „Adesea...” – fraze
care nu se referă la întâmplări particulare.

Rapoartele conțin adesea AT, care, cu puțină îndrumare, pot fi scoase la suprafață.

Pentru evaluarea SV – înregistrarea a 8 AT -> oferă cantitate optimă pentru interpretare.

! Specificați clintului că AT nu trebuie colectate în ordine cronologică. Există un aranjament

intern coerent, artistic, în ordinea AT. Aranjamentul în sine are importanță psihologică, fiind

2
valoros pentru investigația psihologică. Această secvență nu trebuie perturbată de impunerea unei
ordini temporale.

Probleme speciale în colectarea AT:

1. Lipsa memoriei

! Memoria servește pentru a menține orientarea individului în viață. De cele mai multe ori, baza
acestei orientări a fost stabilită până în 4-6 ani și prima AT datează din această perioadă.
Incapacitatea de a avea amintiri de la acea vârstă, ci doar de la o vârstă mai târzie, poate fi
interpretată ca un semn al dezorientării care a apărut și al începutului unei reorientări.

2. Absența afectelor

La întrebarea „Cum te-ai simțit în acel moment?” (momentul pregnant), clientul va răspunde
uneori că nu știe.

- Un sentiment – exprimă o evaluare (Dacă îți spun ce simt în legătură cu ceva, îți spun unde mă
situez față de acel subiect)

- Cei care au exersat postura de a nu-i lăsa pe ceilalți să știe unde se situează sunt adesea
incapabili să își amintească emoții în amintirile lor timpurii.

3. Includerea AT despre constelația familiei (CF) în înregistrarea AT

4. Acuratețea istorică

5. Visele ca AT

Atunci când clientul vrea să ne povestească un vis din copilărie în timpul colectării AT, îl luăm în
considerare.

Visele sunt experiențe. Orice vis se consideră o AT dacă știm că s-a petrecut în copilărie și dacă
poate fi prezentat ca o singură întâmplare.

! Este valabil și pentru visele recurente pe care clientul le are perioade lungi de timp, chiar mai
mulți ani, cu condiția relatării unui singur vis.

6. Fotografiile ca AT

7. Mai multe momente pregnante

Întrebăm ce simte clientul în fiecare dintre momente, înregistrând toate răspunsurile.

8. Povestiri de „reputație proastă” și de „reputație bună”

Aceste „povești despre mine”, care nu pot fi rememorate subiectiv ca parte a experienței
personale, dar care pot fi ilustrate imaginativ, pot fi considerate ca „amintiri timpurii impuse” sau
„mituri personale impuse”.

Efectul acestora asupra imaginii de sine a unei persoane și a percepției cerințelor vieții – poate
produce strategii de evitare sau eforturi speciale pentru a îndeplini așteptările altora.

Deși nu sunt AT autentice, le luăm în considerare în alcătuirea Modelului convingerilor de bază.

3
 Indicații pentru înregistrarea AT

1. Cereți clientului o amintire din copilăria timpurie;

2. Înregistrați relatarea cât mai exact posibil;
3. Restrângeți AT la momentul cel mai intens (momentul pregnant), ca într-un instantaneu foto;
4. Întrebați cum s-a simțit clientul în acel moment (emoția).

Atenție! Dacă clientul nu are AT (sau nu ajunge la 8 AT) înainte de 8-10 ani, acceptați și
înregistrați orice amintire prezentată.

Sumarul AT = Modelul convingerilor de bază (Dreikurs – „Sumarul AT”) + sumarul Ideilor greșite
(idei care interferează cu creșterea)

Psihoterapeutul trebuie să identifice nucleul SV într-un mod care să poate fi prezentat ca un

model al mișcării clientului, cu maximum de acuratețe și luciditate – pentru ca persoana să se simtă
înțeleasă și să fie capabilă să-și recunoască „greșelile”. Aceasta este esența procesului de
psihoclaritate.

Categorii esențiale ale interpretării AT

1. CONTEXTUL

În sensul cel mai general, contextul oricărei amintiri este lumea însăși, care se prezintă ca un
stimul ambiguu față de care se înregistrează amintirea, ca o înregistrare a răspunsului proiectiv.
(Mosak, 1958)

Allen Ginsberg (poet): „Noi nu vedem lucrurile așa cum sunt ele, ci așa cum suntem noi.”

Atenție! Investigarea mediului familial (CF), a situației în care clientul s-a întâlnit pentru prima
dată cu provocările vieții – oferă CONTEXTUL OBIECTIV. (De aceea, se completează înainte Sumarul
CF).

2. CONȚINUTUL

Atenție! Amintirea aparține clientului!

Nu este corect să interpretăm o amintire bazându-ne pe ceea ce trebuie să se fi întâmplat sau ce

ar fi simțiti orice copil în acea situație.

3. GENUL

4. MIȘCAREA

Viața este mișcare.

În examinarea AT – esențial să vedem cine se deplasează, cum, în ce direcție și cu ce efect.

Aceasta dă paradigma modului în care clientul este pregătit să se miște și așteaptă de la ceilalți
să se miște.

În examinarea mișcării, luăm în considerare 5 subiecte:

a. Eficiența/Ineficiența

b. Poziția relativă

4
 c. Gradul de activitate și de inițiativă

d. Gradul de participare și cooperare

e. Experiența senzorială

5. EVALUAREA

Investigarea sentimentelor - > a devenit un clișeu terapeutic (considerând în mod caricatural că

terapeutul nu întreabă altceva)

Când întrebăm care sunt emoțiile clientului în momentul precis al AT, încercăm să aflăm
informații specifice și importante.

Emoțiile = indexul evaluării, cheia înțelegerii subiectivității – temă specifică Psihologiei

Individuale (PI)

A spune ce simți despre ceva – înseamnă să indici unde te situezi, cum ești pregătit să răspunzi,
cu cine ești pregătit să simpatizezi.

Astfel, unii clienți descurajați, vor fi reținuți în a spune ce simt. A face publică poziția mea sau
chiar a avea o poziție proprie, mă poate pune în situația de a fi criticat de ceilalți. Pentru a ocoli acest
pericol, unii clienți evită să răspundă la întrebarea „Ce ai simțit în acel moment (momentul pregnant
al AT) ?” și în loc, ei vor spune ce cred, oferind o lungă raționalizare a opiniei lor. Este important să
depășim această situație, dacă putem.

Factori în compunerea sumarului Modelului convingerilor de bază

• Secvența = aranjarea întregului set de AT și relația fiecăreia cu cea dinainte sau cea de
după ea;

- pentru a identifica secvența – facem un rezumat al fiecărei AT, după ce stabilim un titlu
pentru fiecare

• Similaritatea = o repetare (sau o variație) a ideilor sau temelor în diferite AT;

- identificăm similaritățile = teme comune, repetiția ideilor

• Simetria = corespondența dintre două AT care se echilibrează una pe cealaltă sau care se
alătură ca și cum ar fi două laturi ale unui subiect.

- căutăm simetria – acele amintiri alăturate care ilustrează cadrul de referință antitetic

5
 ALTE APLICAȚII ALE AT

În afară de evaluarea SV, AT pot fi folosite oricând pe parcursul terapiei, în special în momente
de tulburare, întrebând clientul: „Când ai simțit prima dată asta în viața ta?”.

- AT obținută astfel, are o semnificație despre mișcarea clientului în prezent;

- Va evidenția o atitudine specifică sau o presupunere despre viață, despre alții și despre lume
care poate fi distorsionată sau eronată.

Solicitarea unei AT într-un moment de tulburare oferă clientului și psihoterapeutului să

exploreze o convingere de bază care poate împiedica clientul să se deplaseze confortabil în viață și
în relația cu ceilalți.

AT – pot face parte și din interviul intermediar sau interviul final – pentru a măsura gradul de
schimbare a clientului în creșterea personală, punctele de vedere și dezvoltarea maturității.

Kaplan (1985) – sugerează să se răspundă la următoarele 10 întrebări referitoare la AT:

1. Cine este prezent în AT?

2. Cine este amintit cu afecțiune?

3. Cine este displăcut în AT?

4. Ce probleme sunt confruntate în AT?

5. Ce talente sau abilități sunt dezvăluite în AT?

6. Este amintirea în general plăcută sau neplăcută?

7. Care este nivelul de activitate al clientului, în AT?

8. Ce emoție simte și/sau arată clientul, în legătură cu AT?

9. Ce vă sugerează dvs. AT despre sentimentul comunitar al clientului?

10. Ce scopuri fictive sunt sugerate în AT?

6
 Bibliografie

1. H. Mosak, Roger Di Pietro, Early Recollections – Interpretative Method and Application, Ed.
Routledge, 2006;

2. Kestusis Pukelis, Rasa Tamuliene; A Systematic Procedure for Assessing Early Recollections
Within the Career Construction Counselling; A collection of Topical Essays, Adlerian Society UK and
Institute for Individual Psychology, 2019;

3. Robert L. Powers, Jane Griffith; Esența Psihoterapiei- Înțelegerea stilului Vieții, Ed. IPPA, 2016;

4. Heinz L. Ansbacher, Rowena R. Ansbacher; Psihologia Individuală a lui Alfred Adler – o selecție
a scrierilor sale prezentată într-o manieră sistematică, Ed. Espresso, București, 2017;

5. Jon Carlson, Matt Englar-Carlson; Adlerian Psychotherapy, Theories of Psychotherapy Series;

American Psychological Association, 2017;

6. R. Dreikurs; Psihodinamici, Psihoterapie și Consiliere, Adler School of Professional Psychology,

Ed. Espresso, 2016.