Acasa Analiza Tranzactionala (AT)

Analiza Tranzactionala (AT) poate oferi solutii eficiente in orice domeniu in

care este nevoie de intelegerea individului, a relatiilor si a comunicarii.
Parintele Analizei Tranzactionale este Eric Berne.
Ce este Analiza Tranzactionala?
O teorie explicativa a personalitatii, care pune la dispozitie un
sistem articulat al comunicarii interumane;
Un sistem psihoterapeutic dedicat evolutiei si schimbarii personale
ce contine o larga paleta de teorii si tehnici care pot fi utilizate de catre
persoane sau grupuri in folosul individual ori colectiv, pentru dezvoltarea
lor la potentialul maxim;
O terapie cognitiv-comportamentala, emotionala si psihodinamica,
fundamentata pe conceptele interactiunilor observabile dintre oameni.
Concepte simple si profunde
Foloseste concepte simple si profunde, atent justificate si pe intelesul tuturor.

Constientizarea, gandirea si responsabilizarea

Stimuleaza constientizarea, gandirea si responsabilizarea.

Dezvoltarea armonioasa
Faciliteaza dezvoltarea armonioasa a indivizilor, cuplurilor, familiilor si grupurilor.

Care este scopul Analizei Tranzactionale?

Tinta principala a dezvoltarii umane prin AT este dobandirea AUTONOMIEI,
ale carei componente sunt:
1 Constienta, inteleasa prin a fi aici si acum. Aceasta inseamna capacitatea
recunoasterii propriilor senzatii si sentimente ca raspunsuri la realitatea
 curenta.
2 Spontaneitatea, care exprima sentimentul liberei alegeri de a opta pentru
un anumit comportament.
3 Intimitatea, care presupune interactiune deschisa si increzatoare in timpul
careia adevaratele sentimente sunt exprimate si impartasite de catre
partenerii aflati in relatie.
Care sunt principiile Analizei Tranzactionale?
AT are la baza un sistem filozofic ale carui principii de baza sunt
urmatoarele:
1 Toti oamenii sunt OK.
2 Fiecare om are capacitatea de a gandi.
3 Oamenii isi decid in mod liber destinul, iar aceste decizii pot fi
schimbate.
Pentru aplicarea adecvata a acestora, Analiza Tranzactionala utilizeaza
metoda contractuala si comunicarea directa.
1. Modelul structural al Starilor Eului (diagrama
PAC)
Starile Eului interior constituie un ansamblu coerent de comportamente,
ganduri si sentimente care exprima aspecte ale personalitatii noastre la un
anumit moment dat.
Exemple:
Daca ne comportam, gandim si simtim - ca raspuns la ceea ce se
intampla in jurul nostru aici si acum - utilizand toate resursele de care
putem dispune ca adulti, ne aflam in starea eului interior de Adult.
Uneori ne comportam, gandim si simtim intr-un fel asemanator cu
cel al unuia dintre parinti sau cu al altor figuri parentale (unchi, matusi,
bunici, bone). In astfel de situatii putem spune ca ne aflam in starea
eului interior de Parinte.
Alteori se intampla sa revenim la modelele de comportament,
gandirea si sentimentele pe care le aveam atunci cand eram copii. In
asemenea situatii putem spune ca ne aflam in starea eului interior de
Copil.
2. Tranzactiile
Atunci cand comunicam, putem alege sa dialogam utilizand orice
stare a eului nostru interior. Acest schimb de informatii, ganduri si emotii
se numeste tranzactie.
Folosirea modelului structural al starilor eului pentru a analiza
secventele tranzactiilor reprezinta analiza tranzactionala propriu-zisa.
Comunicarea eficienta are loc atunci cand schimbul de
tranzactii are loc in cadrul de referinta al aceleiasi stari a Eului interior.
3. Stroke-urile
Atunci cand facem schimb de tranzactii, semnalam la nivel
verbal si non-verbal recunoasterea unei persoane, iar aceasta ne
confirma prin raspuns faptul ca ne-a remarcat, la randul sau. Orice
schimb de tranzactii este implicit si un schimb de stroke-uri.
In limbajul Analizei Tranzactionale actul de recunoastere este
numit stroke.
Eric Berne, parintele AT, a numit nevoia oamenilor de a fi
stimulati fizic, mental, psihic si spiritual - foame de stimuli. El a ales
cuvantul stroke pentru a se referi la nevoia tuturor fiintelor de atingere
(foamea de stroke-uri), chiar si atunci cand acestea se afla la varsta
matura.
Pe masura ce devenim adulti, invatam sa substituim atingerea
fizica prin alte forme de recunoastere: complimente, imbratisari,
zambete sau incruntari, injurii, invective - orice ne poate demonstra ca
existenta noastra a fost recunoscuta.
Oamenii au nevoie de stroke-uri pentru a-si mentine starea de
confort fizic, mental, psihic si spiritual.
Tipuri de stroke-uri
Verbale (cuvinte, expresii) sau non-verbale (atingeri, mangaieri,
strangeri de mana, impingeri, loviri)
Pozitive (complimente, imbratisari) sau negative (amenintari,
lovituri)
Conditionate pozitive (”Ai lucrat excelent!”), conditionate
negative (”Nu-mi place bluza ta!”) sau neconditionate pozitive (”E
grozav sa te stie omul prin preajma!”) ori neconditionate negative
(”Pur si simplu ma calci pe nervi!”)
Intarirea comportamentului
De-a lungul vietii testam tot felul de comportamente pentru a descoperi care
dintre acestea ne procura stroke-urile de care avem nevoie. In final, ajungem
sa devenim din ce in ce mai inclinati sa repetam comportamentele care ne
conduc la stroke-urile pe care ni le dorim.
A oferi si a primi stroke-uri
Fiecare om are o combinatie de stroke-uri preferata.
Este important sa fim autentici si onesti atunci cand oferim sau
primim stroke-uri.
Doar stroke-urile pozitive sunt cele care dinamizeaza intr-un mod
confortabil dezvoltarea armonioasa a oamenilor.
Filtrul stroke-urilori
Atunci cand primim stroke-uri care nu intra in tipologia celor pe
care ni le dorim, le ignoram sau le minimalizam.
 Asadar, filtram stroke-urile in mod selectiv.
In functie de alegerile pe care le facem, reusim sau nu sa ne
consolidam de-a lungul vietii increderea in propriile forte si in buna-
credinta a celor din jur.
Economia stroke-urilor
Cu extrem de rare exceptii, parintii le impun copiiilor 5 reguli restrictive
privitoare la stroke-uri:
1 Nu oferi stroke-uri atunci cand le poti oferi!
2 Nu cere stroke-uri atunci cand ai nevoie de ele!
3 Nu accepta stroke-urile daca ti le doresti!
4 Nu respinge stroke-urile atunci cand nu le doresti!
5 Nu-ti oferi tie insuti stroke-uri!
Aceste 5 reguli alcatuiesc economia de stroke-uri.
Parintii actioneaza astfel pentru a-si tine sub control copiii, astfel
incat acestia din urma sa dezvolte comportamentele agreate de ei.
O asemenea atitudine a parintilor este de fapt o forma de
manipulare care impieteaza asupra dezvoltarii armonioase a
copiilor.
Dupa ce au deprins regulile generale de convietuire in
societate, copiii trebuie incurajati sa se comporte in mod autentic
si dezinvolt, astfel incat sa poata deveni la maturitate cu adevarat
autonomi.
Ca adulti putem reconsidera oricand deciziile luate in
copilarie, astfel incat sa ne construim o viata frumoasa si plina de
satisfactii.
Ne putem oferi oricand noua insine stroke-uri pozitive, pentru
a suplini un deficit pe care il constientizam.
Banca de stroke-uri
E util sa stocam in memorie stroke-urile pozitive de care avem nevoie
pentru a ne simti bine si mai cu seama sa realimentam permanent
”contul”, astfel incat fluxul nostru de energie vitala sa se pastreze in zona de
confort.
4. Structurarea timpului
Atunci cand oamenii tranzactioneaza in grupuri sau perechi - folosind factorul
timp in diferite moduri specifice care pot fi inregistrate si interpretate - putem
vorbi despre analiza structurarii timpului.
5. Scriptul
Inca din copilaria timpurie concepem o poveste a propriei noastre vieti, careia
ii adaugam detalii semnificative pana aproape de implinirea varstei de sapte
ani. In perioada adolescentei o revizuim. Ca adulti, nu ne mai gandim la
istoria pe care am imaginat-o candva, insa cu toate acestea o traim, fara a
mai fi constienti de ea. Povestea vietii noastre se numeste in Analiza
Tranzactionala scenariu de viata. Analizand acest concept putem intelege
cum ajung oamenii sa-si creeze probleme si ce pot face ca sa le rezolve.
6. Desconsiderarea, redefinirea, simbioza
Ignorarea ne-constientizata a informatiilor relevante pentru rezolvarea unei
probleme se numeste in Analiza Tranzactionala desconsiderare. Modelul care
analizeaza desconsiderarile in termeni de domeniu, tip si nivel poarta
denumirea de matrice a desconsiderarilor si constituie un instrument valoros
in solutionarea problemelor.
Deformarea perceptiei unei persoane asupra realitatii - in asa fel incat
aceasta sa se potriveasca scenariului sau de viata - este numita in AT
redefinire.
Simbioza exista atunci cand doi sau mai multi indivizi se comporta
de parca ar alcatui o singura persoana.
Atunci cand implica desconsiderarea oricareia dintre starile Eului
interior, simbioza este considerata nesanatoasa.
Un exemplu clar de simbioza sanatoasa este relatia care exista
intre parinte si copilul sau. Pana cand cel mic va creste, dezvoltandu-si
in timp Adultul si Parintele (ca stari ale Eului sau interior), tatal, mama, ori
celelalte figuri parentale vor indeplini pentru el aceste roluri functionale.
7. Sentimentele parazite, timbrele si jocurile
Sentimentele de tip racket sunt emotii familiare invatate si
incurajate in copilarie, traite in diferite situatii stresante si maladaptative,
ca instrumente adulte de solutionare a problemelor.
Racket-ul este un set de comportamente scenariale utilizate in
afara constiintei - ca mijloace de manipulare a mediului - care implica
trairea de catre persoana respectiva a unui sentiment racket
(neautentic).
Prin contrast, sentimentele autentice sunt cele pe care le simtim in
mod spontan si sincer cand suntem copii, inainte de a invata sa ni le
cenzuram fiindca au fost descurajate in familie.
Timbrul este acel sentiment racket pe care cineva l-a pus la
pastrare cu intentia de a-l schimba mai tarziu pe o recompensa
negativa.
Eric Berne a definit jocul ca fiind o serie de tranzactii - care
cuprinde o Momeala, o Stratagema, un Raspuns, o Comutare si o
Deruta - prin care se ajunge la o recompensa negativa.
Vann Joines a considerat jocul ca fiind un proces: in care facem
ceva cu un motiv ascuns aflat in afara constientei Adultului, care devine
explicit doar cand participantii nu-si schimba modul in care se comporta
si care are drept rezultat faptul ca toata lumea se simte derutata,
 neinteleasa si nemultumita.
Oamenii joaca astfel de jocuri doar atunci cand nevoile lor
psihologice nu au fost indeplinite intr-un mod adecvat.
8. Autonomia
Pentru a ne realiza pe deplin potentialul de oameni maturi, avem nevoie sa ne
reactualizam strategiile de raspuns in fata vietii pe care ni le-am stabilit in
copilarie. In acest scop este benefic sa iesim din scenariul de viata pentru a
ne castiga autonomia, folosind la maxim resursele de adulti pe care le
detinem (constienta, spontaneitatea si capacitatea pentru intimitate).