Analiza tranzactionala este, in primul rand, o filosofie, un punct de vedere asupra

oamenilor. In al doilea rand, este o teorie a personalitatii, a functionarii intrapsihice si a

comportamentului interpersonal, deci si o teorie a comunicarii. In al treilea rand, este un
instrument creativ si puternic folosit pentru a facilita schimbarea si dezvoltarea in plan
personal si profesional, avand aplicatii in patru domenii fundamentale: consiliere, educatie,
organizational si clinic.
Fondatorul analizei tranzactionale este Eric Berne, medic psihiatru, care, dupa 15 ani
de training (formare) in psihanaliza (unul din psihanalistii sai fiind Erick Erikson), decide sa
urmeze un drum propriu. Lui i se alatura mai tarziu Claude Steiner, Robert si Mary
Goulding, Aaron si Jacqui Schiff, Taibi Kahler, Stephen Karpman, fiecare dezvoltand cate
un concept din teoria deja construita de Berne. Eric Berne a dezvoltat conceptele de baza ale
Analizei Tranzactionale intre anii 1949-1964. In 1958 au debutat lucrarile Seminarului de
Psihiatrie Sociala din San Francisco, care in 1964 a devenit Asociatia Internationala de
Analiza Tranzactionala (IATA) a carei activitate continua si azi. Azi Asociatia are membri in
peste 65 de tari. Mai mult de jumatate din membri sunt in Europa, unde asociatiile sunt
afiliate Asociatiei Europene de Analiza Tranzactionala.
In 1959 Berne a demarat ceea ce este cunoscut ca 101 (one-o-one) si 202 (two-o-two).
Cursul 101 este un sistem international acreditat al conceptelor de baza din Analiza
Tranzactionala, iar 202 sunt cursurile avansate. Aria conceptelor AT s-a dezvoltatat de-a
cursul timpului, iar printre conceptele cheie sunt:
 Starile Eului
 Tranzactii
 Stroke
 Jocuri
 Triunghiul dramatic
 Pozitii existentiale
 Structurarea timpului

Abordarea psihologica o recomanda ca pe o teorie a personalitatii, si pe langa aceasta

pune la dispozitie si un sistem al comunicarii interumane. Din acesta din urma s-a dezvoltat
o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor. Pe langa acestea, Analiza Tranzactionala
ofera o intelegere a dezvoltarii copilului, precum si o teorie a psihopatologiei.
Din aceste abordari se desprind cele partru arii de specializare ale AT:
 Clinic - ca sistem de psihoterapie
 Educational – vine in ajutorul celor care sunt implicati in actul predarii - sa dezvolte o
comunicare clara si sa evite confruntarile neproductive
 Organizational – ca instrument managerial de comunicare si analiza a organizatiilor
 Consiliere – este ultima specializare aparuta, ca un domeniu de granita ce vine in
ajutorul celor care vor sa isi dezvolte potentialul uman

In prezent, exista sase scoli importante de analiza tranzactionala (AT), prin scoala
intelegand un subgrup care a dezvoltat o abordare psihoterapeutica bazata pe experienta
clinica, are contributii specifice la teorie si practica si este recunoscut ca un centru pentru
training, tratament si cercetare. Aceste scoli sunt: Cathexis Institute, Huron Valley Institute,
The Miniscript School, Radical Psychiatry, Scoala Tranzactiilor Sociale si Institutul de Vest
pentru terapie de grup si de familie.
Principiile care stau la baza analizei tranzactionale situeaza oamenii pe pozitii egale, capabili
sa gandeasca pentru ei insisi si sa-si gaseasca propriile solutii. "Eu sunt ok - Tu esti ok"
este cea mai cunoscuta expresie a scopului AT de a stabili si intari pozitia care recunoaste
valoarea fiecarei persoane. AT considera oamenii ca fiind ok, deci capabili sa se schimbe, sa
se maturizeze si sa interactioneze adecvat.
Pentru a intelege comportamentul unei persoane in AT sunt descrise trei stari ale
eului: Parintele, Adultul si Copilul, care difera de supraego, ego si id, prin aceea ca ele nu
sunt manifestari ale eului, ele reprezentand comportamente vizibile si nu constructe ipotetice.

Modelul lui Freud si modelul starilor Eului nu se suprapun si nici nu sunt acelasi lucru, dar
nici nu se contrazic, sunt doar doua maniere diferite de a prezenta Personalitatea. O stare a
Eului este un ansamblu coerent de comportamente, ganduri si sentimente. Este modul nostru
de a ne exprima Personalitatea la un moment dat. Cand gandesc si simt asa cum faceam
cand eram copil, spun ca sunt in starea de Copil. Cand ma comport, gandesc si simt intr-un
mod copiat de la parinti sau de la o alta figura parentala, spun ca sunt in starea de Parinte.
Cand ma comport, gandesc si simt intr-un mod care este o reactie imediata, aici si acum, la
evenimentele care se intampla in jurul meu, utilizand toate capacitatile mele de adult, spun
ca sunt in starea de Adult. Pentru a avea o personalitate sanatoasa si echilibrata, avem nevoie
de aceste trei stari ale Eului. Avem nevoie de Adult pentru a rezolva problemele aici si acum
si pentru a aborda viata intr-o maniera adaptata si eficace. Pentru a fi in armonie cu
societatea, avem nevoie de acel ansamblu de reguli ale Parintelui. Iar in Copilul nostru
regasim spontaneitatea, creativitatea si intuitia de care ne bucuram cand eram copii.
Comportamentul unei persoane este mai bine inteles in termenii starilor egoului, iar
comportamentul intre doua sau mai multe persoane este mai bine inteles cand este examinat
in termenii tranzactiei. O tranzactie consta dintr-un stimul si un raspuns intre doua stari
specifice ale Eului a doua persoane. Comunicarea intre indivizi ia forma unui lant de
tranzactii de acest fel. In functie de tipul de tranzactii stabilit, comunicarea continua, este
intrerupta sau are loc la doua nivele, unul social si altul psihologic. Unul din motivele pentru
care oamenii tranzactioneaza (comunica) este acela de a face schimb de stroke-uri. Stroke-ul
sau nevoia de recunoastere (stimulare) este o nevoie fundamentala a fiintei umane pentru
supravietuire si dezvoltare. Acesti stimuli pot fi verbali sau nonverbali (de exemplu: zambet,
gesturi, mimica), pozitivi (mangaiere) sau negativi (lovitura). Dar nevoia de stimul este atat
de puternica, incat oamenii prefera sa primeasca stimuli negativi decat sa nu primeasca nici
un fel de stimul.
Intelegerea modului in care oamenii dau si primesc stimuli negativi sau pozitivi si
schimbarea pattern-urilor neadecvate de recunoastere sunt aspecte importante in consilierea
AT.
Un concept important in AT il reprezinta asa numitele jocuri psihologice manipulative.
Aceste jocuri psihologice sunt definite ca niste pattern-uri sociale disfunctionale, cu scopul
de a obtine recunoasterea celorlalti (stroke-uri), dar de fapt intaresc conceptia negativa
despre sine si mascheaza exprimarea directa a gandurilor si emotiilor. Jocurile au un caracter
repetitiv si blocheaza comunicarea, determinand in acelasi timp sentimente negative de o
parte si de cealalta.
Conceptul fundamental al AT este "scenariul de viata". Comportamentul
disfunctional al unei persoane este rezultatul deciziilor limitative, luate in copilarie cu scopul
supravietuirii. Aceste decizii culmineaza in scenariul de viata, care limiteaza potentialul unei
persoane.
 Deciziile au la baza niste injonctiuni cu caracter distructiv pentru personalitatea
copilului (de exemplu: nu exista, nu fii ceea ce esti, nu gandi, nu simti, nu te maturiza etc.).
Fiecarei injonctiuni ii corespunde o permisiune (de a exista, de a se maturiza etc.). Taibi
Kahler a descoperit ca scenariul se poate derula sub forma a cinci secvente comportamentale
foarte scurte, pe care le-a numit drivere: Fii perfect, Fa placere, Straduieste-te, Fii
puternic, Grabeste-te. Toate aceste notiuni stau la baza psihoterapiei de tip AT, in urma
careia pacientul renunta la scenariu si redecide sa devina o persoana libera, capabila sa-si
realizeze potentialul.

Analiza structurală
 Starea de părinte: la acest nivel sunt înregistrate evenimentele exterioare, trăite de la
naştere şi până la vârsta de 5 ani: învăţăturile primite de la părinţi, educatori si
profesori.
 Starea de adult: aici sunt înregistrate învăţăturile pe care le-am asimilat din experienţa
proprie, prin încercare şi eroare. Aici experienţele se traduc în gânduri, se vede ce este
pro şi contra, se iau decizii. Este componenta raţională. Starea adulta se activează de
obicei când persoana vrea sa rezolve o problemă, să hotărască obiective, îşi asuma
responsabilitatea, ia o decizie, doreşte evaluarea unor rezultate etc.
 Starea de copil: la acest nivel sunt înregistrate evenimentele interioare - sentimentele
trăite ca răspuns la evenimente exterioare, de la naştere şi până la vârsta de 5 ani. Este
componenta emoţională. La adult apare în activităţi recreative.

Analiza tranzacţiilor

În AT comunicarea este compusă din unităţi simple numite tranzacţii. O tranzacţie constă
dintr-un singur stimul şi un singur răspuns, verbal sau non-verbal. Este unitatea de bază a
acţiunii sociale. În analiza tranzacţiilor se explică ce se întâmplă în procesul comunicării,
pornind de la cele trei stări descrise mai sus.

Tipuri de tranzacţii:

a. Tranzacţiile paralele

În tranzacţia complementară răspundem interlocutorului din starea pe care ne-a solicitat-o.

Regula I a comunicării, după Berne:

"Cât timp tranzacţiile rămân paralele, comunicarea poate continua nelimitat".
 b. Tranzacţiile încrucişate

Când tranzacţiile nu sunt paralele (cineva vorbeşte din starea de părinte şi

interlocutorul răspunde din starea de adult) are loc o tranzacţie încrucişată.

Regula a II-a a comunicării, după Berne:

"Când o tranzacţie este încrucişată, comunicarea este întreruptă".

c. Tranzacţiile ascunse În acest tip de tranzacţii, alături de mesajul explicit - stimul

verbal direct, se transmit şi mesaje ascunse - la nivel emoţional, non-verbal. Întotdeauna
implică cel puţin două stări din cele trei descrise anterior. Adesea mesajul aparent este
direcţionat Adult spre Adult, în timp ce mesajul psihologic este emis de către Părinte sau de
către Copil.

Regula a III-a a comunicării, după Berne:

"Comportamentul apărut în urma tranzacţiilor ascunse este determinat la nivel psihologic şi
nu la cel social".

Jocuri psihologice

Fiecare dintre noi avem anumite forme automatizate de comportament (jocuri) ce

urmează anumite reguli:

 presupune interacţiunea dintre două sau mai multe persoane

 implică întotdeauna tranzacţii ulterioare
 se termină întotdeauna cu un beneficiu secundar
 se desfăşoară fără ca starea de adult să fie conştientă
 sunt repetitive

De obicei, jocurile sunt utilizate în dorinţa noastră de a fi recunoscuţi de ceilalţi.

 Tipuri de comportamente în analiza tranzacţională

Tip 1: Eu sunt OK. Tu eşti OK

Tip 2: Eu sunt OK. Tu nu eşti OK
Tip 3: Eu nu sunt OK. Tu eşti OK
Tip 4: Eu nu sunt OK. Tu nu eşti OK

Analiza tranzactionala in organizatii

Organizatiile trebuie sa faca fata astazi, din ce in ce mai mult, schimbarilor si

mediului dinamic in care evolueaza. Conducerea eficienta a angajatilor nu mai
reprezinta un lux, pentru care sa va cautati timp liber, ci s-ar putea sa echivaleze cu
supravietuirea dumneavoastra in organizatie.Toate locurile de munca includ indivizi cu
formatii, personalitati, puncte de vedere, aptitudini si stiluri de interactiune foarte
diferite, iar forta de munca a viitorului va fi si mai diferita. Esential pentru succesul
oricarei organizatii si al oamenilor ce o alcatuiesc este gasirea de metode pentru ca
aceste deosebiri sa poata functiona impreuna. Chiar daca o persoana lucreaza singura
acasa, vor exista momente cand vor fi implicati si altii: important va fi sa se comunice
corespunzator. 

Intelegerea diferentelor in ceea ce priveste stilurile de lucru poate fi esentiala

pentru succes. Analiza tranzactionala ofera modalitati de intelegere a diferentelor
firesti ce apar in comportamentul cotidian al oamenilor. 

Aplicarea analizei tranzactionale

Unul din scopurile importante ale Analizei Tranzactionale este intelegerea

unor modele de comunicare care sa ne permita sa dezvoltam relatiile interumane si sa
ne dezvaluim valoarea noastra atat din punct de vedere personal cat si profesional.

Cu ajutorul Analizei Tranzactionale putem preveni conflicte si rezolva mai usor

probleme; ne putem implica in actiunile de schimbare atat la nivel individual cat si
organizational.

Din momentul aparitiei sale si pana astazi, conceptele teoretice cu care Analiza
Tranzactionala opereaza au fost constant dezvoltate si imbunatatite. Ajutorul concret
pe care Analiza Tranzactionala ni-l ofera consta in faptul ca este un instrument de
lucru valoros, usor de inteles si de pus in practica si care poate raspunde la intrebarile
fundamentale: “De ce facem ceea ce facem?” si “De ce facem asa si nu altfel?”. 
La nivel organizational Analiza Tranzactionala ne ajuta sa ne definim si sa ne
structuram pur si simplu munca, prin felul in care luam deciziile si ne indeplinim
sarcinile.

Analiza Tranzactionala ne conduce pe un drum de-a lungul caruia descoperim:

cum sa ne intelegem stilul propriu de munca, sa ne sustinem si extindem propriile
puncte tari pentru a le compensa pe cele slabe, cum sa intelegem abordarile si
necesitatile oamenilor alaturi de care muncim, cum sa alegem caile cele mai potrivite
de negociere astfel incat oamenii (noi si altii) sa capete ceea ce le trebuie pentru a
munci in modul cel mai bun (a fi performanti).Cu totii avem zilnic sarcini pe care
trebuie sa le executam eficient, sedinte la care trebuie sa participam, relatii in care
suntem implicati si care necesita sprijin si respect. Avem responsabilitatea de a ne face
munca mai productiva si, daca reusim, putem pleca la sfarsitul zilei de lucru simtindu-
ne satisfacuti de realizarile noastre.

Tranzactiile pozitive

Vorbind despre starile Adult, Copil si Parinte in diversele lor forme, s-a spus ca
acestea simbolizeaza, respectiv, comportamentul nostru rational (Adult), cel emotiv
infantil (Copil) si acela care reflecta modelele de comportament si de autoritate ale
parintilor nostri (Parinte). Important este sa ne fixam in minte ca orice stare este utila
si ca are functiunea sa, daca este folosita intr-un moment oportun. Aceasta inseamna,
de exemplu, ca oricine se gaseste intr-o pozitie cu autoritate (manager, educator,
judecator) va face uz deseori de starea de Parinte Normativ; cel care are in schimb o
activitate creativa va utiliza mai des starea Copil, ceea ce nu va face, sa zicem, un
inginer, care se va indrepta cu predilectie catre starea Adult.
Nu este vorba deci de a privilegia un model de comportament fata de altul, ci de a-l
folosi pe cel adecvat situatiei si interlocutorului (si starii in care se gaseste in acel
moment). Fundamental este sa te angajezi tu insuti in mentinerea oricarei relatii la
nivelul Eu sunt OK - Tu esti OK, evitand pe cat posibil sa intri in rolul de Victima,
Persecutor sau Salvator. Sa vedem deci care sunt tipurile de relatii care permit aceasta.

1.Tranzactia directiva

Este tranzactia Parinte Normativ Pozitiv - Adult si este folosita in toate

situatiile vietii cotidiene care implica a da ordine si directive cu acordul partilor. Este
esential sa ne adresam starii Adult a interlocutorului, care doar in acest caz va colabora
la maximum pentru obtinerea rezultatelor. In caz contrar, daca, de exemplu, atitudinea
noastra este aceea a Parintelui Normativ Negativ, interlocutorul va activa automat
starea de Copil Rebel sau de Copil Adaptat, transformand imediat relatia intr-una de
tipul Eu sunt OK - Tu nu esti OK, prejudiciind mult rezultatul colaborarii.
In acelasi fel, acest tip de tranzactie poate fi folosita atunci cand este nevoie sa
corectam comportamentul cuiva. Doar separand persoana de comportament si
adresandu-ne partii sale rationale fara a minimaliza interlocutorul s-ar putea obtine
cele mai bune rezultate. (Tehnica de a intretine relatii bune cu subordonatii este atat de
importanta, incat va face obiectivul unui articol aparte. Evident, cel care are o pozitie
de director se gaseste de multe ori in situatia de a-si mustra si corecta proprii angajati.
Dar exista o diferenta fundamentala intre a spune "Esti un idiot incapabil" si a spune
"Tu esti OK, insa, in situatia data, comportamentul tau nu a fost eficace; sa incercam
impreuna cea mai buna solutie pentru viitor").

2. Tranzactia afectiva

Este tranzactia Parinte Afectiv - Copil, prin intermediul careia manifestam fata
de altii stima, sustinere, incurajare. Se foloseste atunci cand laudam, facem un
compliment pentru un lucru bine facut sau pentru o alta calitate a unei persoane.
(Atentie! Daca laudele nu sunt sincere, vor fi interpretate imediat ca o tentativa de
manipulare). In acelasi mod, aceasta tranzactie este aceea care ne permite sa sustinem,
sa ajutam sau sa oferim compasiune cuiva care se afla in dificultate - fizica sau
psihologica.
Evident, folosirea acestui tip de relatie atunci cand nu este nevoie va
transforma automat in Salvatori.

3. Tranzactia informativa si de solicitare

Este cea clasica Adult - Adult, ce se foloseste ori de cate ori este necesar un
schimb de informatii non emotive. Se utilizeaza in toate situatiile in care se lucreaza la
un proiect comun si se conteaza pe o relatie de baza.
Cel mai dificil, in acest caz, este sa nu ne lasam inselati, mai ales de noi insine,
prin contaminarea starilor de care am vorbit in numarul din martie, sau prin ascunderea
in spatele unei aparente rationale, a prejudecatilor, judecatilor apriori si a pretentiilor
nesocotite.
(Logica este un instrument ciudat, care daca nu este folosit corect poate da o aparenta
rationala la ceea ce nu este deloc rational, cu un mecanism care in tehnica
psihoanalitica se numeste tocmai "rationalizare"; cu toate acestea, nu va pot furniza o
solutie pentru aceasta problema pentru ca, daca as cunoaste-o, as fi imediat candidat la
Premiul Nobel.
Totusi, cel mai adesea ar fi suficient sa reflectam sincer la motivatiile si credintele
noastre, pentru a evita astfel comiterea unor erori grosolane).
Tranzactia Adult - Adult, dupa cum s-a mai spus, este si relatia pe care trebuie sa o
stabilim cu oricine incearca sa ne implice intr-unul din jocurile psihologice negative.

4. Tranzactia autentica

Este tranzactia Copil - Copil, in care ne referim la starea Copil a interlocutorului

cu autenticitate si spontaneitate, pentru a exprima sentimente si emotii. Mentinuta la
nivelul Eu sunt OK - Tu esti OK, este in mod sigur relatia cea mai bogata si
multumitoare, care permite libera exprimare a celei mai autentice parti din noi insine si
pe care in numarul din martie am denumit-o "Intimitate" sau "Proximitate".
Mai mult, este tranzactia care ne permite sa ajungem la partea noastra creativa
pentru a gasi impreuna solutii originale la o problema (legat de aceasta, vreau sa
intaresc ideea ca abordarea rationala, chiar daca este indispensabila in definirea unei
probleme, este deseori absolut insuficienta pentru rezolvarea sa.
Ideile geniale nu s-au nascut niciodata din rationamente simple, ci din intuitia
creativa. Iar marile idei care au schimbat lumea sunt chiar acelea care dintr-un punct
de vedere rational au fost catalogate drept "imposibile". In viitor sper sa va pot vorbi
despre tehnica denumita "brainstorming" (si pe care desigur o cunoasteti), care pune in
actiune tocmai acest tip de tranzactie.

5. Tranzactia Parinte - Parinte

Reprezinta baza a ceea ce Eric Berne a definit ca fiind "Recreerea" - un soi de

conversatie plina de automatisme de bar sau de cocktail, unde se abordeaza subiectele
preferate, fara a vi se transmite informatii, ci de a avea o relatie cu interlocutorul. Cu
toate ca ar putea sa se transforme usor in jocul "Nu-i asa ca este teribil?", acest tip de
relatie este asa de utila relatiilor sociale, incat poate fi mentionata, pe buna dreptate,
printre cele mai pozitive.
 Ca de obicei, o ultima consideratie: de fiecare data cand reusim sa tinem o relatie
la nivelul Eu sunt OK - Tu esti OK, contribuim la a face aceasta lume un loc un pic
mai placut. Avand in vedere faptul ca aici locuim, nu merita oare sa depunem cu totii
un mic efort in acest sens?