102

Natura i n telig en.t ei erno t ion al e

ca afisajul s-ar fi facut in jumatatea stinga a cimpu lui vizual, ar fi fost recunoscut mai Infii de lobul drept al creier ul ui, care are o anumita sensibilitate la sufer inta. Daca afisajul s-ar fi facut in [urnatatea droap ta a cirnp ulu i vizual, sernnalul ar fi ajuns in partea stinga a creierului Hid a fi perceput ca 0 problema ne placuta.

Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte. a durat un timp pentru ca impcrturbahilii sa raspunda - dar numai in cazul in care cuvintul fata de care treb uiau sa reactiorieze era unul care 'ii deranja. In c~zul cuvintelor neuire, nu ~xista nici a tragere de timp in privinta vitezei cu care era gasita asociatia de idei. Intirzierea aparea dear atunci cind cu viritele erau prezentate ernisfcrei drepte. nu $i celei stingi. Pe scurt, imperturbabihi pareau ca. datoreaza aceasta reactie urrui rnecanism neural care Incetineste sau intervine in transferarea informatiilor deranjanteo Ideea este ca ei IJU sc p rcfac ci'i nu ar fi coristieriti de gradul de enervare) creiertrl lor le ascunde aceasta informatie. Mai precis, stratul de irrd ulctre a serrtirneritelor care acopcra aceste perceptii nep.lacute poate sa se datoreze actiunilor Iobu lui frontal sting. Spre surprinderea sa, atunci cind Davidson a masurar nivelul de activitate al lobilor froritali, s-a dovedit ca acti vit atea este mai intertsa in partea stinga - centrul sentimentului pozitiv - si mai p utin in partea drcapta, centrul sentimentelor negative.

Acesti oameni "se prezinta pe ei in:;;i$i intr-o lumina pozitiva si 'inrr-o d ispoz.itie [oviala", rni-a spus Davidson. "Ei neaga faptul ca stresu l ii d er anjeaza :;;i actioneaza prrntr-un tipar al activar ii frontalestingi, dnd stau s i se odihnesc, stare asociata cu sentirncritelc pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmatii pozitive, in ciuda unci reactii fiziologice clare, care seamana foarte tare cu 0 stare de disconfort." Teoria lui Davidson s'p urie ca, in prfvinta activ itatii creier uhri, este nevoie de energie pentru a trai realitatile neplacute iritr-o lumina pozitiva. Reactia fiziologica puterruca se poate datora fncercarii sustinute a circuitului neural de arnerrtine-seritirnerttele pozitive sau de a le suprima ori de a Ie inhiba pe celenegative.

Pe SCUTt, imperturbabilitatea este un fel de negare joviala, 0 disociere pozitiva - si probabil este si un indiciu pentru functionarea mecanismului neural In cazul unor stari disociative grave, care pot aparea, de exernplu, dupa o s i t u at ie de stres posttraumatic. Atita vrerne cit acest lucru nu presupune decit 0 detasare, spune Davidson, "pare a fi 0 strategie cu 0 reusita rnaxima pentru autoreglarile ernotionale", desi nu se cunosc urrnarile In nivelul constientiza.rii de sine.

Aptitudinea de a stap irri

o singura data in viata an. fast paralizat de frica. Totul s-a petrecut Ia un examen de rnatcrnatica, in prin,ul an de facultate, pentru ca., nu stiu de ce, dar nu invatasem. Inca Irni arnintesc incaperea in care am. intrat in acea d.irniricata de pr irrviv ar a de p arca m.ergealn la taiere si irni sirntearn inima grea. Fusesem de multe ori 1a cursuri in aceasta sala , Tot usi, In acea d im meata. rui rnai verlearn nimic pe fereastra ~i riici macar nu rnai observant indlperea. Priveam fix in 1'0- dea drept in fata m.ea in tirnp ce rna indreptam spre locul de Ling-a usa. Cind am deschis coperta alb astra a caietului de exameri. am sirntit in urechi bataile iriirrui s i am perceput acest gust al anxietatii in stornae.

Mvam uitat 0 data rapid la intrcbarilc de cxamen. Dar nici 0 sperantao 0 ora ill-am t.iitat fix Ia pagina, mintea mea gindindu-se Ia COl1- secintele pe care urrna sa Ie am. de suferit. Aceleasi ginduri se repetau la nesfirsit, pe linga frica :;;i tremurat. Am rarnas Incrcrnerrit ca lli1. animal care fusese oprit in lac de 0 intepatura cu OHara. Ceca ce In-a irnpresionat eel mai rn ult in acel moment curnplit este cit de in-

chisa a devenit min tea mea. Nu am petrecut ora aceea 'incercind cu sa gasesc 0 rezolvare a testului. N-arn visat eu ochii deschisi. Pur si simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoarc, astepfind

sa se terrnine aeest chin.!

Acea sra povestire a mornentelor de chin Im i apartine: S;i in ziua de azi este pentru mine cea rnai graitoare dovada a irrrpactului devastator pe care 'il are socul emotional asupra lirnpezimii rni ntii. ACUl1l imi dau searna di acest chin al meu era un fel de testament a1 posibilitatii crcier ului emotional care stapineste si

chiar paralizeaza gindirea.

Masura in care problemele ernotioriale pot interveni in viata rruntala nu este ceva nou pentru profcsori. Srudentii nerabdatori, furiosi sau deprimati nu irrvata: cei care sint pririsi intr-o asernenea stare de spirit nu prirnesc inforrnatiile in mod eficient sau nu :;;tiu ce sa fad!. pina la U!Tna cu ele. A7il cum aIn V2\Zut in

104

t-Jat ura i n tcl io cru:ci c motio n al e

Cap i tolul 5, ernotirle negative puternice abat atenria spre propria lor preocupare, irrterfcr inci eu iricercarea ele concentrare asupra altui Iucr u Intr-adevar, 'uru rl dintre semnele care arata ca sentimentele au teridinta sa-si schi mbe directia si sa cada in patologic este faptul ca slnt a tit de insistente, Incit coplesesc orice alt gind, sabotind permanent incercarile de a acorda atentie oricarui alt Iucru 'irrtiln it. Peritru persoana care trece printr-un divort suparator - sau pentru copilul ai caru i parinti divorteaza

mintea rru se opreste prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparatie marunte, curn ar fi m unca sau scoala: pentru cei cu depresii clinice, gindurile de autocornpatimire si de disperare, de dcznadejde si de neajutorare Ie intrec pe toate celelalte.

Cind emotiile coplesesc puterea de concentrare, este blocata de fapt capacitatea mintala cognitiva, pe care savantii 0 numesc $i "memoria functronala ". capacitatea de a retine toate mforrnatiile relevante ill raport cu m isiuriea de indeplinit. Ceea ce preocupa memoria functionala poate fi Ia fel de Iurnesc precum cifreIe care forrrieaza un rru m a r de telefon sau Ia fel de cornp'licat precum 0 intrig;a pe care un rornancier mcearca sa 0 urzeasca. Memoria functionala estc o functie executiva-Ia nivel mintal, facind posibile toate celelalte eforturi irrtelecruale, de la alcatuirea unei propozitii pina Ia deslusirea unei complicate problerne de logidr'. Cortexul prefrontal este eel care irrdeplineste aceasta functie a memoriei functionale - :;;1 nu urtati, acolo are 10c rntilnirea dintre sentimente :;;1 emotii-'. Cirrd circuitullimbic care converge pe cortexul prefrontal se afla in zona tulburarrlor emotionale, eficacitatea rnernorrei furictioriale are de suferit: nu mai putem gindi logic, asa cum la rtridul meu am constatat in timpul acelui inspaimh,tator exarnen de matematica.

Pe de alta parte, trebuie luat in considerate si rof ul mofiv ar ii pozitive - indreptarea sentirnentelor spre en+uziasrn. zel si incredere - spre re-usira. Studierea sportivilor olimpici, a muzicieriilor de re n ur ne international :;;1 a marilor maestri de sah arata ca acestia au ca trasatura cornuria capacita+ea de a se motiva pentru a urrna un antreriament rieindurator si regulat+ lar pentru 0 crestere stabila a gradului de maiestrie, necesara unui perfonner international, aceste antrenarnente trebuie sa inceapa inca din copilarie. La Olirnpiada din 1992, participantii din echipa chineza de sarituri 'in apa aveau doisprezece ani $1 facusera tot antea antrenanl.ente ca :;;i rnen,brii echipei arnericane, care ave au peste douazeci de ani - scufundatorii chinezi Incepusera un

.A'pt it u ciin ea de a sttip+nr

105

arrtreriarnerit extrem de riguros inca de Ia virxta de patru ani. In mod similar, cei mai rnari violonisti ai secolului XX au inceput srudiul instrumentului de la cinci ani; eampionii irrter na tiorral i de sah s-au apueat de acest joe in medie pe Ia 9apte ani, in v reme ce aceia care au ajuns doar la riivel national s-au apucat pe la zece ani. A htCepe rnai devreme ofera 0 ;;ansa rnai mare in viata: cei mai bum studenti la vioara de Ia cea rnai mare Acaderriie de Muzica din Berlin, care acum au do uazeci de ani, au st ud iat peste zece rnii de ore, in vrerne ce eei care se afla In esalo.nu l 21.1 doilea au studiat cam sapte Deli einci sute de ore.

Ceea ce pare sa-i desparta pe eei din virf de ceilalti cu capacitati egale este rnas ura in care, incepind devrerne in viata, au fost in stare sa si continue printr-o preg;'itire asidua ani "i ani de zile. Aceasta perseverenta depinde de anumite trasaturi ernotionale - enruziasmul si perseverenta in fata obstacolelor Hind rnai importante decit orice altceva.

Rasp lata suptimeritara care vine din rnrrtivatio, pe lrnga talentul irmascut, poate fi vazuta in remarcabilele perform ante ale studentilor asiatici In sco li le "~I profesiiJe din America. 0 trecere in rev ista aterita a acestei rea litati sugereaza faptul ca acesti copii americam de origine asiatica au un avantaj mediu fata de albi 121 IQ, de doar doua sau trei puncte5. $i totusi, in ceea ce pr'iveste p rofesi ile liberale, CUIn ar fi dreptul si mcdicina, multi arnericani de origine asiatica se cornpor+a ca si cum IQ-ullor ar fi eu m u It mai ridica t - echivalentul unui IQ de 11 0 Ia americariii de orrgine japollez2t"i al unuia de 120 1a americanii de origine ohirieza", Motivul pare sa fie faptul ca inca din prirnii ani de f,Koala cop iii asiatici muncesc rnai mult decit a lbii . Sanford Dorenbusch. sociolog 121. Stanford, a studiat peste zece mii de liceeni :;;i a constatat ca americanii de origine asiatica petrec c:u 40% mai m ult timp .1a pregiHirea lectiilor decit ceilalti elevi. ,,In vreme ee cei rnai multi parinti americani s'int dispusi sa accepte ca un cop il poate avea si parti mai slabe ,,1 sa puna accentul pe punctele forte, pentru asiatici abordarea este urrnatoarea: dad n-ai luat note burie, solutia este sa irrveti mai mult seara si, dad tot nu TeU$e$ti, sa te treze:;;ti mai devreme dimineata ca sa mai mveti pilFin. Ei considera ca oricine se poate descurca bine 1a ;,>coala daca face efortul cuvenit." Pe scurt, 0 cultura etica a muncii se traduce printr-o lTIotivatie lTIai puternidi, prin zel $i persc-

verenta un avantaj emotional.

106

Natura in tel igcniei cmotion ale

In masura in care ernotiile noastre merg in clirectia sau spolese capacitatea noastra de a gindi 9i de a planifica, de a urma un antrenarnent pentru un seop indepartat, pentru a rezolva problemele, ele deterrnina limitele capacitatii noastre de a ne folosi ab ili tat ilc m i n ta le- lnnaseute si de a hotart eum ne vom des-

curca in viata. Si in masura in care sintern rnotivati sirntind un cntuziasm sau 0 placere pentru ceea ce facem sau chiar si un grad optim de neliniste ~ vom fi propulsati spre reusita. In acest sens, inteligenta ernotionala este 0 aptitudine majora, capacitatea care afecteaza in mod profund toate celelalte capacitati, fie facilitind. fie combiniridu-se eu ele.

CONTROLAREA IMPULSURILOR:

TESTUL PRAJITURII

lmagmati-va ca aveti patru ani si ca cineva va face urmatoarea propunere: d.aca astep ti plna ee facem citeva comisioane, vei capata ca prerniu doua prajituri. Daca nu poti sa astepti pina atunci, p rirnesti numai una - dar ti-o dau chiar acurn. Sigur ca. aceasta este 0 provocare pentru sufletul unui copil de patru ani, acest microcosmos al vesnicei batalii dintre impuls si abtinere, dintre sine si eu, dintre dorinta si autocontrol, dintre rasp lata si aminare. In functie de ceea ce alege eopilul acest test poate fi gri'iitor; el of era nu numai 0 interpretare a caracterului, dar si a traiectoriei pe care 0 va avea probabil in viata.

Nu exista un talent psihologic mai important de cit a rezista Ia impulsuri. Aceasta este baza autoeontrolului emotional, avirrd in vedere ca toate ernoti ile, prin insaai natura lor, due intr-un fel sau altul la un impuls, spre 0 actiuna. Radacina cuvintului emotie, arnintiti .. -va, este verbul "a misca". Capacitatea de a rezista impulsului de a actioria, de a nirnici miscarca incipicnta, se trarisfer a cel rnai adesea si la nivelul functiona rii creierului mtr-o inhibare a sernnalelor limbice catre cortexul motor, desi 0 aserneriea interpretare ramine deocarridata spcculativa.

Oricum, un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in Eata 0 prajitura arata cit de importanta cste capacitatea de tinere in friu a emotiilor si de arninarc a impulsului. Acest shtdiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960, 10. 0 gradinita. din eadrul campusului universitar Stanford, :;;i i-a numihat mai ales pe COpili cc10r de la facultatea Stanford, absol-

/lptitudinea de a st iipini

107

venti si alti angajati, studiul urmarindu-i pe acei copii de patru ani si in timp, pina la terminarea liceului".

Uriii copii de patru ani au fost riev oiti sa astr-pt e cincisprczece sau douazeci de minute, ceca ce cu siguranta li s-a parut 0 vesnicie, pina ce s-a intors eel care facea experterita. Ca sa se sprijine in lupta lor interioara, ei si-au acoperit ochii co. sa nu se uite 10. sau au stat cu rniirrile in poala vorbind intre ei, cintind, jucindu-se, pina ce uneori chiar au obosit si au adorrnit. Acesti prescolari curajosi ;;1 hotar itiau prirnit rasplata celor doua prajituri. Dar altii, rnai irnpulsivi. au si rnsfacat 0 prajitura de iridata ce persoana care facea experienta a iesit din incapere pentru a-si face "comisioanele".

Di'agnosticul pentru fellJl In care au st iu t sa-si stapineasca impulsul a fost liulppde doisprezece sau paisprezece ani mai tirziu, tori acesti copii fiind urmariti :;;1 la adolescenta. Diferenta ernotionala si sociala 'intre p rcscolari i care au In:;;fikat prajitura si cei care au avut rabdare a fost enorma. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit Intre timp ad olescenti mult ~n,li corrrpeteriti din purict de vedere social: erau eficienti, sigun pe ei si mai capabili sa. se adapteze fr ustrarrlor vietii. Era rnai p utiri probabil ca ar putut sa cedeze nerves. sa intepeneasca de fr'ica sau sa dea ina poi din cauza stresului ori sa fie u:;;or de dez orcanizat sau de naucit 'intr-o stare de tensiune; ei au infruntat ~rovocari si nu au abandonat nici macar in fata marilor dlficultati: au fost i:nerozatori In sine si dornni de increclere. Au l uat irriti~t;ve s-au irnplicat in proiecte. Dupa zece ani, erau in continuare in stare sa amine rasplata, urmarindu-9i scopurile.

Copiii care au insfacat prajitura, aproxirnativ 0 treime din total, au"dat d ovacia de rn ai p utirie ca litati. prozcritirid un p or+rct rnai degraba tulbure din p urict de vedere psihologic. adolesccnta, erau tirnizi in pr ivinra legaturilor socia le: san erau incaparmati 9i indecisi: lesne riernu lturniti de frustrari: se considerau "rai" sau nedemni; da de au ina poi sau so blocau in fata stresului; se sirnteau nesigud si riernu lturniti pentru ca n1.1 "obtinusera destul": cadeau usor prada geloziei sau invidiei: reactionau exagerat la orice lucru care Ii irita, ie9indu-s;i din fire, provocind certuri si neintclegeri. Si dupa to+i acesti ani, tot nu erau in stare sa l$i 'amine rasplata.

Asadar, ceea ce remarcanl 1a 0 vlrsta frageda se dezvolta 10. scara nlare 10. nivelul cornpetentelor sociaJe $i ernotiona 1e, de-a lunged vie~ii. Capacitatea de Cl ilTlFlJne aminarea llllUi inlpuls sta

IDS

Natura int elioent ei emot ion ale

la baza unei multitud ini de efor tur'i, Inceplnd eu un regim de slabit si pina la luarea unei dip lome ca medic. Unii copii chiar si let patru ani au reusit sa stapirieasca lucrurile esentiale: au fost capabili sa desluseasca anurnite situatii soeiale cum ar fi aminarea benefieiului, sa i:;;i distraga atentia ca sa nu se eoncentreze asupra ispitei imediate si sa fie su ficient de per'severeriti pentru atingerca unui seop - cele doua prajituri.

$i mai surpr inzator este faptul ca atunci eind copiii testati au fost evaluati din nou Ia sfirsirul Iiceulur, cei care 1a patru ani a:;;teptasera eu rabd are erau srudenti mult rnai buni decit ceicare actionasera sub irtdernrrul imboldului. Conform eval uari i parintilor, ei erau din punet de vedere' academic rnai competenti: mai capabili sa i$i trarisp una ideiJe in cuvinte, sa foloseasca logiea si sa reactionezc logic, sa se concentreze, sa-si faca planuri pe care sa Ie respecte 5i rn ai ncrabclatori sa irrvete. Mai uluitor este faptul ca au avut note foarte mari la testele SAT. Treimea coprilor ce In~facasera praiitura cu mare nerabdare abia daca au Iuat 524 de puncte la testul de gramatica, iar Ia marematica, 528; treimea celor care au asteptat eel rnai mult au avut intre 610 ;;1652 de puncte,o diferenta de 210 puncte in totals.

Felul in care copiii tree testul aminarii recompensei la patru ani este un indicator de doua ori mai exact asupra notelor de la exarnenele SAT dedt IQ-ul; IQ-ul devine un indicator puternic numai d.up a ce coptlul invata sa scr ie si sa citeasca". Acest lucru sugcreaza faprul ca acea capacitate de a amina recompensa contribuie major la potentialul intelectua], independent de IQ-ul in sine. (Uri control deficitar al irnp ul sur ilor In copilarie poate fi de aserneriea un indiciu asupra delincventei ulterioare, din nou un indicator mult mai exact decit IQ-upo.) A:;;a cum vom vedea in Partea a cineca, desi unii aduc argumente ca IQ-ul nu poate fi schimbat, reprezenfind 0 limitarc definitiva in potentialul existent al unui copil. exista dovada clara ca abtlitatile emotionale cum ar fi controlul 9i deslusirea corecta a situatiilor sociale pot fi dob ind ite.

Ceea ce Walter Mischel, eel care a facut acest studiu, descrie, priritr-o fraza destul de netericita - "directionarea spre scop prin aminarca autoimpusa a rasplatei" - este esenta autoreglarii emotionale: capacitatea de a nega impulsul in avantajul scopului, indiferent ea este yorba de punerea bazelor unei afaceri, de rezolvarea unei ecuatii algebrice sau de cl~tigarea llflei Cupe. Descoperirea sa reduce ToIul inteligentei E'lnotionale ca m.etaca-

Aptitudinea de a st apin]

109

pacitate ce deterrnina cit de b'ine sau cit de rau s'int oarnerrii in stare sa-si trtilizeze capacitatile mintale.

DISPOZITII PROASTE, CtNDIRE , PROASTA

Irni fac griji pentru fiul rneu . Abia a mceput sa [oace in echipa de fotbal, dar mai devreme sau mai tirziu tot va avea un accident. Este stresant sa-l urrnaresti pe teren, asa ca nici nu rn-am mai dusla mecruri , Sint sig ura ca fiulrneu este dezamagit ca rru rna uit CUlTI joaca, dar pur si simplu nu rezist riervos.

Vorbitoarea urmeaza 0 terapie pentru anxietate. Ea I:;;i da seama ca irigr ijorarea intervine in mod nefericit in existerita ei, pe care nu 0 rnai poate duce asa cum ar vreal". Dar a turici cind trebuie sa ia 0 hotarire simpla, cum ar fi aceea de a-si vedea sau nu fiul jucirid fotbal, mmtea ii este cotropitii de ginduri catastrofale. Ea nu rnai este Iibera sa aleaga; grijile ii coplesesc ratiunea.

A:;;a cum am vazut, grijile sint miezul efectului devastator al anxietatii asupra performantei mintale de orice fel. Ingrijorarea - desigur, 0 reactie utila - a Iuat-o razna: a devenit 0 pregatire mintala prea zeloasa pentru 0 amenintare anticipata. Acest gen de repetitii mintale sint dezastruoase din punet de vedere cognitiv atunci cind intra iritr-un fel de rutina care capteaza intreaga atentie, intervenind in orice alte incercari de concentrare asupra altui lucru.

Anxietatea subrnineaza intelectul. In cazuri ce necesita eforturi intelectuale complexe sau ale unor misiurii tensionate precum aceea a controlorilor de trafic aerian, anxietatea cronica este un indiciu aproape sigur ca persoana respectiva v a da gres in cele din urma. Persoanele anxioase s'int predispuse sa esueze chiar daca obtin un punctaj bun la testul de inteligenta, asa cum aratil un studiu facut pe 1790 de studenti care se pregateau sa ocupe posturi de controlori de trafic aerran+'. Anxietatea saboteaza de asemenea performantele laInvatatura de orice fel: in peste 126 de studii diferite, facute pe 36 000 de persoane, s-a ararat ca predilectia pentru lngrijorare duce Ia 0 rn.ai s laba perforrnanta la 1Ilvat,'Hura, indiferent cum s-ar face masurarea acestei performante - prilll10te sau teste,prin punctaje sau realizari13.

Atunci dnd celor care stnt prada lngrijorarii Ii se cere sa indeplineasca 0 Inisiune cognitiva, de exemplu, sa iInparta obiecte inerte in doua categorii, iar ei povestesc ce Ie trece prin gind

110

'Nntur a i ntel ioent ei emot ion al c

in asemcnca mornerrte, constatam ca sint ginduri negative ~

. "Nu voi fi In stare sEI fac asta ", "Nu rna pricep la genul asta de teste" 91 aIte justificari asemanatoare - care se b azcaza pe 0 intrerupere a capacitatii de a Iua decizii, Intr-adevgr; atunci cind, prin corn par a+ie. un grup de pcrsoane care nu se Ingrijoreaza a fast rugat sa se ingrijoreze inadins vreme de 15 minute, capacitatea lor de a mcleplirtivaceeasi irrisirme s-a deteriorat vizibil. Cind celor care i~i faeeau griji Ii s-a dat 0 pauza de relaxare de 15 minute - ceea ee le-a redus riivelul de ingrijorare -lnainte sa inceapa treaba, ei n-au mai avut problerne-".

Anxietatea din timpul examenelor a fost stu diata penlTu prima data in mod stiintific in anii 1960 de cafre Richard Alpert, care rni-a marturisit ca interesul i-a fost trezit tocmai pentru ea a constatat ca un student al lui dadea iritotdeauna rezultate proaste Ia teste din pricina ernotiilor, ill vreme ce colegul sau Ralph Haber considera ca tensiunea maintea unui examen II aju ta de fapt sa se descurce mai bine1s. Cercetarea 10f, alaturi de alte stud.ii, a aratat ca exista doua tipuri de srudenti anxiosi: cei carora anxietatea Ie d irnirrueaza perforrnanta la invatatura si aceia care sirit In stare sa se descurce in pofida stresului ~ sau poate chiar datorita lui16. Ironia testarii anxietatii este ca rielirustea de a se descurca bine Ia test, care, In mod ideal, poate motiva elevii precum Haber sa studieze din greu pentru a se pregati, poate Ia fel de bine sa saboteze succesul altora. Peritru cei care sint prea anxiosi, tearna dinaintea testului interfereaza cu giI'1direa logica S;i cu memoria necesaral pcn+ru a illvata eficient, iar in timpul testului Ie tulbura limpezirnea mintala, eseritiala pentru ca l ucr uriIe sa mcarga b ine,

Numarul motivelor de mgrijorare pe care le invoca cei care dau teste pot fi 1..ID indiciu direct asupra a cit de slab Ie va 1'ez01- v a!". Res urse!e rn inrale se concentreaza asupra unei misiuni cognitive - ingrijorarea rnicsor i'nd resursele disponibile pentru prelucrarea altar irrforrn.ati i: claca ne preocupa griji cum ar fi posibilitatea de a pica la teste, sirrtern rnai p'utin atenti Ia feIul ill care am p utea gasi raspunsur'ile. Crijile devin adevarate profetii care se indeplinesc, indreptindu-ne cu preeizie spre dezastrul pe care 11 prcziccau.

Cei care slnt in stare sa staplneasca emotiile, pe de alta

parte, se pot folosi de aeeasta anxietate anticipativa in legatu- 1'3 cu un discurs care trebuie tinut sau cu un test care trebuie dat, de exemplu - n10tivindu-se pentru 0 pregatire mai temeinidi

Apiitudinea de a st dp in i

11

si. deci, pentru obtirierea unor rezultate mai bune. Literatura clasica de specialitate descrie, In psihologie, relatia dintre anxietate ~;i perforrnanta, inclusiv cea rniritala, sub forma unui U 1'a.5- turriat. Virful acestui U inversat reprczinta relatia optima iritre anx~etate si perforrnarita, eu un cons urn nerves mediu pentru realizarea a ceva. Prea purina anxietatc insa - prima parte a U-ului - duce 121 apatie sau [a 0 prea slaba motivatie a straduintei de a se descllrca, in vrerne ce prea multa anxietate - celalalt cap at al U-ului - saboteaza orice incercare de a reusi cu bine.

o stare usor exaltata - hipomania, cum se numeste ea in termeni de specialitate pare ideala pentru scrritori si alti creatori, presup unind 0 flexibilitate si 0 diversitate plina de imaginatie a gindirii: se gaSe$te oa recurn spre virful rasturnat al U'-ului. Dar daca euforia este scapata de sub control, ea devine direct nebunie, ca in cazul schimbarilor de dispozitie ale maniaco-depresivilor, iar agitatia subrn incaza capacitatea de a gindi suficient de coerent pentru a scrie bine, chiar dad ideile circula libel' - de fapt, chiar prea liber pentru ca vreuna sa fie urmarita suficierit si sa se obtina prociusul finit.

Buna dispozitie, atit cit d ureaza. sporeste capacitatea de a glndi flexibil si-rnai complex, solutiile problemelor fiind gasHe mai U$OT, fie ca este yorba de unele intelectuale sau interpersonale. Acest lueru sugereaza ca 0 posibilitate de a ajuta pe cineva sa gindeasca mai birie 0 arrurriita problema ar fi sa i se spuna 0 gluma. Ris'ul. ca si starea de exaltare, par sa ajute oamenii sa gindeasca rnai deschis si sa faca mai U90r lega tur i intre idei, observind relatia care altfel i-ar fi putut ocoli - trasaturfi rniruala irnportanta nu numai in creativitate, dar si in recunoasterea relatiilor complexe si in prevcderca consecintelor unei h~tariri Iuate.

Avantajele intelectuale ale unui ris sanatos sint si mai izbitnare cind este yorba de rez olv area unei probleme care presupune 0 sol utie creatoare. Conform unui studiu, s-a constatat ca oarnenii care s-au uitat Ia 0 caseta video au rezolvat mult mai bine o en~gma folosita de psihologi pentru a testa gindtrea creatoarelS. In acest test, oarnenilor Ii s-a dat 0 luminare, chibrituri si 0 cutie cu pioneze ~i Ii s-a cerut sa puna Iuminarea pe 0 bu~at~i plana. de pluta, astfel incit sa arda far'a si"i curga ceara pe jos. Ma·· joritatea celor camra Ii s-a dat aceasta probJema au cazut intr-o gindire "Junctionala" asupta felului in care aceste obieete pot fi folosite in mod conventional. Cei care 5-au uitat insR la comedii au gasit mai U$or 0 solutie con1parativ cu aceia care s-au uitat let

112

Natura int eligentei einot ion al e

un filrn despre maternatica sau care au facut exercitii: au folosit cutia in care se aflau pionezcle, gasind 0 solutie creatoare. Au pus cutia cu pioneze pe bucata de p luta si au folosit-o pe post-de sfcsnic.

Chiar si dispozitiile placute pot schimba sirul gindirii.

Atunci cind faccm planuri sau luam decizri, cei care sint bine dispusi au 0 perccptie preferentiala care Ii determina sa fie mai expansivi $1 mai pozitivi in gindire. Acest lucru se datoreaza in parte memoriei, pentru ca atunci cind sirrtern bine disp usi ne amintim rnai multe lucruri pozitive; arunci cirid arial izarn avantajele si dezavantajele unei actiurii $1 .siritern bineidispusi, rnemor ia favorizeaza canalizarea probelor in mod pozitiv, doterrninindu-ne sa facem, de exemplu, ceva mai aventuros sau rnai riscant.

In mod s irn ila r, 0 p roasta d ispozitie influenteaza memoria iritr-o directie negativa si astfel este mai probabil ca din teama vorn ajunge la 0 hotarire exagerat de pruderita. Emotiile scapate de sub control incomodeaza intelectul. Dar a:;;a CUIll am vorbit in Capitolul 5, putem d ctermiria emotiile scapate de sub control sa reviria la normal: aceasta cornp eterita emotionala este aptitudinea majora care faciliteaza toate celelalte tip uri de inteligenta. Sa ne gindim la citeva caz uri specifice: avantajele sperantei:;;i ale optimismului si acele mornente pline de elan cind oarnerui se depasesc pe sine.

ctITIAPANDORFT sr POILTANNA: FORrA GIr..'DJRIl POZITlv~

Studentii au fost sirpusi urrnatoarei situatii ipotetice:

Desi v-ati propus sa Iuati un 9, d upa prima evaluare, 30% din ceea ce ati facut a fost gre;;it si ati primit 1106. A trecut deja () saptamina de cind ati aflat ca ati luat un 6. Ce faceti?19

Tot ul depinde de speranra. Reactia stu derrtilor cu un nivel r idicat de speranta a fost sa inve~e mai mult si sa gaseasca di verse solutii pentru a-si mari media finala. Studenrii eu un riivel de speranta mai scazut s-au gindit la rnai multe posibihtati de rnari nota, dar au dovedit rrvai putina hotarire in obtirierea acestui scop. Si asa cum era de d$teptat, srudentii ell uri nivel de speraru a rnai scazut au rerrurrtat in celc din urma la tot, simtiridu-se demoralizati.

Aptitudinca de a st/lpfni

113

Tot nsi. aceasta mtrebare nu este d oar una pur teoretica.

Aru.nci cin d C. R. Snyder, psihologrll de la Universitatea din Kansas care a facut acest st udiu, a comparat reusitele la invatatura ale studentilor in anul I cu 0 sperarrta crescuta cu ale celor cu 0 speranta scazuta, el a descoperit ca speranta era un indicator rnult rnai bun al notelor din primul semestru decit notele de la testul SAT~ test ce se presupune ca este capabil sa prevada fcIul cum se vor descurca srudentii Ia facultate (:;;i care este strins legat cu IQ·ul). Din nou se dovedeste ca desi capacitatile intelectuale sint cam aceleasi, aptirudiriile ernotioriale constitute diferenta capitala.

Explicatia lui Snyder este urrnatoarea: ",Studentii cu sperante mari l:;;i fixeaza scopuri rnai spectaculoase si stiu cum sa l111JIlceasca din greu pentru a Ie atinge. Aturic! cirrd se face 0 eOlllparatie Intre srudenrii cu aptituclini intelectuale echivalente in functie de rezultatele Ia irrva tatu ra, ceea ce le face sa difere este speranta-".

Se intilllplaca in lcgendara si binccunoscuta poveste a Pandorei, pr intesa din Grecia antica, Ea a prirnit in dar 0 cutie misterioasa din partea zeilor ce 0 invidiau pentru frumusetea sa, I s-a spus ca nu trebuie sa deschida rucio data acest dar. Dar 'irrtr-o buna zi, coplesita de curiozitate si de ispita, Pandora a r id icat capacul ca sa arunce 0 privire ;:;1 a adus Iurnii marile nenorociri - bolile, relele 91 rieb unia. Un zeu rnilos a Iasat-o insa sa inchida cutia Ia ti mp, astfel iricit sa poata prinde unicul antidot care face suportabila nefericirea pe Iumea asta: speranta.

Cercetatorii recenti au descoperit ca speranta inseanma mai mult decit un leac. Uneori, joaca un rol extrem de important in viata.ioferind tot felul de avantaje in diverse domenii, CUIll ar fi reusitele in viata scolara sau suportarea uno. slujbe apasatoare. Speranta In sens stiintific rru reprezmta doar 0 imagine luminoasa si idcca ca totul va fi bine. Snyder 0 defineste mai precis ca fiind: "eredinta ca exista vointa si posibilitatea de a-ti atinge scopurile, indiferent care ar fi ele",

Oarnenii au tendinta sa fie diferiti in functie de masura in care l:;;i fac sperante. Unii gindesc despre ei ca sint In stare sa iasa dintr-o incurcatura sau sa gaseasca sohrtii Ia problerne, in vrerne ce altri p'ursi simplu nu se simt in stare sa aiba energia, capacitatea sau mijloacele de a-si atinge scopurile. Cei care au un malt grad de speranta, constata Snyder, au calll acelea;;i trasaturi comune, sint in stare S,3 se rnotiveze, gasesc resursele necesare

11'1

Natura in.ietig cn.tei etn ot.ion.ale

pentrua deseoperi dli de lndeplinire a obiectivelor, linistiridu-se atunei cind se afla intr-o sit ua tie- dificila, sp unirid u-st ca totul se v a indrepta. Sint sufident de flexib ili pentru a gasi diverse posibilitati de a-;;:;i atinge scopurile sau de a si ie schirnba, in cazul in care devin irnp osib ile, ;;;i au intel igerita de a 'imp arti III rn ai multe faze 0 misiune ce altfel n-ar putea fi atinsa.

Din perspectiva inteligentei ernotionale, speranta Inseamna sa nu cad.em p r ad.a unei anxietati co ples itoare san unei atitudini defetiste sau depresiei in fata unor situatii dificile sau a uriur obstacole.Tn+r-adevar. cei care isi fae sperante ajung sa fie clep rirn ati din ce in ce rnai greu pe masura ee inainteaza in viata, urmariridu-si scopurile; sint in general mai pufin anxiosi si tree prin mai purine neliriisti ernotionale.

OPTIMISMUL: MARELE MOTIVATOR

Americanii care urmaresc intrecerile de inot si-au facut rnari sperante pentru Matt Biondi, unul dintre membrii echipei olirnpice a SUA din 1988, Unii cronicari sportivi chiar sustineau ca Biondi este de talia lui Mark Spitz, eel care in 1972 a Iuat sapte rnedalii de auf. Din pacate Insa, Biondi a iesit pe locul trei Ia prima mtrecere, la proba de 200 de rnetri liber, La urmatoarea. aceea de 100 de rnetri fluture, Biondi a fost intrecut 1a rrrustata, rnedalia de aur Juind-o un alt irrotator care a facut un efort suplimentar pe ultimul metru.

jurnalis+ii sportivi au facut tot felul de spcculatii potrivit carora aceste infringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pentru probeIe care urmau. Dar Biondi ;;i-a revenit si a luat medalia de aur in urrnatoarele cinci probe. Martin Seligman, psiholog Ia Unrver'sitatea din Pennsylvania, a fost urru l dintre spectatorii care nu s-au dovedit deloc surprin9i de revenirea lui Biondi, pentru ca el ii supusese pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii ev alua optimismul. in cadrul unei experiente facute de Seligman, antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui eveniment special care trebuia sa demonstreze marele lui talent cit a av uf un timprnai prost cleat era in realitate. lnciuda acestui feedback dernob+lizator; cind lui Biondi i s-a cerut sa se odihncasca putin ~i sa mai incerce 0 data sa inoate, performanta lui ~care de fapt era deja foarte buna ~ a fost si mai buna. Insa atunci cind a1ti nwmbri ai echipei au fost infonnati ca ar fi obtinutun timp prost, de;;i nu era adevarat - aceia care, potrivit testeior,

Aptitudinea de a st dp'ini

115

erau pesimisti - la cea de-a dona 'ineercare timpul lor a fost si

rnai pros+". ..

Optimismul, ca si speranta, insearnna un orizont de asteptare conform caruia, in general, lucrurile se rezolva ptna la urma In viata, in ciuda obstacolelor s i fr ustrarflor. Din punctul de vedere al inteligentei ernotionale, optimismul este 0 atitudine care ii impiedica pe oameni sa cad a in apatie, dezriadejde sau dcprimare intr-un rnorncnt mai dur. Impreuna eu r ud a sa apropiara, speranta. opt irnisrn ul aduce cistigur i de-a lungul existentei (sigur, eu coud itia sa fie un optimism realist; uri optimism prea naiv poate fi dezastruosj=.

Seligman clefirteste optimismul in functie de felul in care oarnerrii i~i explica reusitele si esecurile. Optirnistii considera un esec Sf' darorcaza unei si+uarii care poate fi schimbata, asa incH data v iitoare v or rerisi. in vreme ce pesimistii se mvinovatesc pentru esec, atrib uindu-l unor trasaturi ce nu pot fi schimbate si fata de care se sirnt total neajutorati. Aeeste exp licatii diferite au ilnplicatii profunde in raport cu felul tn care oarnenii rcactioneaza 'in fata 'vietii. De exemplu, la 0 d ezamagira cum ar fi refuzul de Ii 51" oferi o s.lujba, optirnistii au tcndinra sa reactioneze activ 9i plini de spe rauta. forrrrultnd u-si repede un plan de actiune sau cerind ajutur sa u un sfat cuiva; ei considera obstacolele drept siru atii remediabile. In schimb, pesirnisrii reactioneaza in fata unor asernenea obstacole prin presupunerea ca rru pot face riimic pentru a imbunatati s'ituat ia data urrriatoare, deci nu reactioneaza in nici un fel; ei cortsiclera obstacolul ca Hind datorat unor deficiente personale, care Intotdeauna ii vor trage inapoi.

Ca si in eazul sperantei, optimismul pre-zice retrsite la invatatura. Intr-un studiu asupra a 0 suta de persoane, srudenti in primul an ai prornotiei 1984 a Uruversitafii din Pennsylvania, rezultatele acestora.Ia testul de optimism au fost un indicator mult rnai precis ai notelor lor din prirnul an decit testul SAT sau notele de Ia Iiccu , Seligman, care i-a studiar, spunea: "Exanlenele de adrnitere la facuttatc masoara ta lerrtu l, in v re rn e ce s til u l explicativ dezvaluie cine va renunta. Este 0 cornbinatie de talent moderat :;;i capacitatea de a continua inclusiv J~, fa~a lnfringerilor, care In final due€: Ia reusita. Ceea ee le lipseste testelor de aptitudini este motivatia. Trebuie sa stim daca cineva va merge mai departe chiar;;i cind situatia devine una frustranta. Intuitia imi spune ca 1a un anmnit !livel de inteligen~a reu?ita pro-

116

Natura in tcl igeru ei emot.ion ale

priu-zisa nu depinde doar de talent, ci si de capacitatea de a infrunta e$ecuL"23

Una dinrre cele mai graitoare dcmonstratii ale puterii optirnismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seligman l-a facut asupra unor agenti de vinzari care comercializau asigurari pentru compania Metl.ife. Capacitatea de a accepta eu e1eganja uri refuz este absolut eserrtiala in vinzartle de orice fel, dar rnai ales ciud este yorba de 0 asigurare, caz in care "nu" -urile sint descurajant mai rrrulte clecit d a-ur ile .. Din acest rnotiv, trei sferturi d intre cei care vind asigurari rerumta la aceasta rneserie in primii trei ani. Seligman a descoperit ca noii vinzatori care erau optirnisti din fire reuseau sa vinda cu 37% mai rrrulte asig'urari in primii doi ani de slujba decit posirrustii . In timpuI primului an, rrurn ar ul pesimistilor care rerrunta este de doua ori mai mare decit al optirnistilor,

Mai mutt, Seligman a convins compania Metf.ife sa angajeze uri grup special de soltcitanti de slujbe care au avut un puncta] mare 1a testele de opti misrn. dar au picat la tcstu l practic (referitor la 0 intreaga gan,a de reactii ale unui profil standard alcat u it pc baza raspunsurilor date de agentii de v'inzafi care reus isera in cariera). Acest grup special a vindut cu 21 % rnai muite asigurari decit pesimistii in prrmul an si cu 57°;;' rnai muIt in al doilea an. Faptul ca optimismul conteaza atit de Inuit in reus ita vinzarilor este legat $1 de 0 atirud ine d atorata intehgcntei emotionale, Or ice refuz pe care il intirnpina un agent de virizari este 0 mica 'lnfringere. Reactia ernotionala Ia aceasta infringere este de 0 irnportanta capitala in pr iv inta capacitatii de a gasi 0 motivatic suficienta pentru a continua. Pe masura ce refuzurile se aduna, moralul se derer iureaz.a, agcntului fiindu-i din ce in ce mai greu sa puna 1111:na pe telefon ca sarriai surie un potential client. Acest refuz este ex trern de greu de acceptat de un pesirnist, pentru ca el il interpreteaza astfel: "Sint un ratat: n-am sa reusesc sa vind nimic in veci" - interpretare care genereaza apati~:;;i ciefetismul, in cazu] in care nu se ajunge chiar la depresie. Optimistii, pe de alta parte, spun asa: "N-am abordat bine situatia" sau:

"Pur si simplu persoana asta era prost dispusa." NecOl~siderindu-se pe ei motivul princip~1 al esecului. l:;;i pot schirnba abord~rea Ia urmatorul telefon. In vreme ce sistemul mirrtal al pesimistului duce Ia disperare, eel al optimistului na$te speranta.

o perspectiva pozitiva sau negativa poate fi 0 trasatura temperamentala Innascuta; unii oarneni au din fire tcndinta sa pro-

.Apt.itu.di nea de a stapini

117

cedeze intr-un fel sau altul. Dar asa cum vom vedea si in Capitolul 14, temperamentul p oate fi temperat prin experienta acumulata. Optimismul si speranta ca ~i nep utirita si disperarea - pot fi dobindite. Ceca ce sustine ambele trasaturi pozitive este viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitate personald, convingerea ca esti stapin pe intimplarile vietii tale si ca p oti face fata provocihilor Cll care e:;;ti confruntat. Dezvoltarea unei cornpetertte de orice fel irrtareste aceasta eficacitate personala, facind ca persoana raspectiva sa fie rnai disp usa sa-si asume r iscuri si sa urmareasca pr'ovocari mai serioase. Depasirea aces tor provocari sporeste in schimb sentimentul de eficacitate personala. Aceasta atitu d ine ii ajuta pe oameni sa i:;;ifoloseasca mai bine talentele pe care Ie au - sau sa faca in asa fel incit sa si Ie d ezvolte.

Albert Baridura, pSiholog Ia Stanford, care a facut multe ccrcetari in pr ivirita eficacitatii personale, 0 rezurna astfe1: "Convingerile oarnerulor despre capacitatile lor au un efect profund asupra acestor capacitati. Capacitatea riu este 0 proprietate fixa. Exista eriorrn de multe variante in care aceasta capacitate poate fi folosita. Cei care au aceasta eficacitate personala sc dau la 0 parte din calea esecului: ei abordeaza Iucrurile in asa fel incit sa Ie poata stapini 9i far a sa se ingrijoreze in privinta diverselor dezastre posibile. "24

TRANSA: NEUROBfOl>OGIA MAIESTRIEI

Un compozitor descrie astfel mornentele in care Iucreaz.a eel mai bine:

Te afli iritr-o stare de extaz intr-o asemenea rnasura incH sirnti ca aproape nu existi. Au, trait asemenea momente de multe ori. Parca mina este desprinsa de trupul meu si nu am riimic de-a face eu ceea ce se intimpla. Stau d oar si rna uit si rna mirrunez. Totul curge de la sine.25

Descrierea sa este extraordinar de asemanatoare cu aceea a . altor sute de barbati si femei - alpinisti, campioni Ia sah, chirurgi, baschetbalisti, ingineri, directori 9! chiar functionari - atund cind povestesc ea s-au intrecut pe sine intr-o activitate la care tin. Starr-a pe care 0 descrru se n urrieste "transa", sau cel putin a:;;a i-a spus Ivlihaly Csikszenlmihalyi, psiholog 1a Universitatea din Chicago, care a adunat asemenea reJatari ale mornentelor de virf din punct de vedere profesional instudii care au

118

Natura i nteli.ge n t ci e m.ot iorial e

durat douazeci de ani26. Sportivii numesc 0 asernenea stare de gratie "zona", pe care 0 ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obtirrute fara €fort, p'ublicul '1i ceilalti cornpetitori disparind pentru 0 clipa, intr-un moment binecuvinrat care ii absoarbe eu torul. Diane Roffe-Steirirotter, care a obtirrut 0 me-

dalie de aur Ia schi la Olimpiada de iarna din 1994: dupa ce a terrninat cursa a declarat ca nu-si aminteste absolut nimic, pentru ca intrase iritr-un fel de stare de rclaxare: "lVI-am aimtit ca 0

cascada."27 .

Capacitatea de a intra intr-o asemenea transa este de fapt un moment de inteligenja emotioriala maxima. Transa reprezinta poate ernotia absoluta aflata in serviciul performantei si al acum ula rii de crmostirrte. Intr-o asemenea transa, emotiile rru rrumai ca sint stapinite ?i canalizate, dar sint si pozitive, pline de energie si centrate pe misiunea ce trebuie indeplinita. Atunci cind e~ti cuprins de plictiseala clepr irnar+i sau de agita!ia anxietatii, aceasta transa iti este blocata. Si tot usi transa (sau eventual ceva asernanator) est€' 0 experienta prm care trece aproape toata lurnea din eind in cind, mai ales cind actioneaza la cole rnaxime, mcercind si'il-9i depaseasca lirnitele anterioare. Aceasta senzatie este rnai clara in momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste si ajung Ia 0 arrnonic totala. Experienta este una extraordinara: pecetea acestei transe este a bucurie sporttan21, aproape un extaz total. Pentru c21 in aceasta transa ne sirntim atit de birie, ea este intrinsec 0 rasplata. Este 0 stare in care oameriii s'int complet absorb iti de ceea ce fac, acordind 0 atentie riemijlocita indeletnicirii respective, corrst ieutiz.area lor fuzionind cu faptele. Intr-adevar, trans a este irrtrerupta dad reflectam prea mult Ia ceea ce se intimpla - iar un gind de genul lICe rnirruriat rna descurc" poate rupe acest curs special. Concentrarea atentiei este atit de mare, mcit oamenii riu rnai pereep dccit ceea ce este strins legat de actiunea imediata, piarzind notiunea tirrrp u hri 9i a spa tiuf ui. Un chirurg, de exemplu, care este solicitat de 0 operatic grea in tirnp ul carei a Intra-in aceasta stare speciala, alunci cind 0 teTmind observa ni:;;te rnoloz pe jos, in sala de operatii, :;;i intreaba ce s-a intimplat. Este uluit sa afle ca atunci cind era atit de absorbit de actul l11.edical 0 parte din tavan a eazut - ~i el nici macar n-a observat.

Transa este 0 stare de uitare de sine opusa conten1.pl.':iTii negative sau ingrijorarii: in loe sa se piarda intr-o preocupare plina de nervozitate, cei care intra In aceasta trans a sint aut de ab'-

/lptitudinea de a <t n p i n i

119

sorbiti de ceea ce au de facut, incit uita de ell renuntind Iapreocuparile mai p utin importante ale victii de zi cu zi- cum a r fi sanatatea, facturile si chiar starea-de bine. In acest sens, aceste momente sint lipsite de egoism. Eul nu mai exista. In mod paradoxal, cei care cad intr-o asemenea stare dovedese 0 stap iniro cxtraord inara a ceea ce fac, reactii le lor fiind perfect acordate necesitatilor in schimbare ale actiunii lor. Chiar daca oamenii actioneaza La capacitate rnaxirna atunci dnd se afla iritr-o asernenea stare, ei nu mai sint preocupati de felul CUII1 se doscurca. daca va urma 0 reusita sau un e:;;ee - pentru ca placerea pura a actului in sine ii motiveaza ,

Exista mai multe cai de a intra intr-o asemenea transa. Una ar fi 0 cortceritr are maxima, intentionata a atentiei asupra actiunii de irideplinit: aceasta stare de intensa coriceritrare este insas! esenta transei. Exista Ins a un feedback insclator Ia poarta de intrare in aceasta zona. E1 poate presupune un €fort considerabil de calrnare :;;i concentrare pentru a ineepe treaba - acesta fiirid primul pas care presupune 0 oarecare disciplina. Oclata instalata, aceasta concentrate are propria sa putere, care dctaseaza acea peraoana de tulburarile ernotionale, iar rnisiuriea respectiva pare a se Inclep lifu fara riici un dart.

Intrarca intr-o asemenea zona se mai produce si atunci cind oamenii au de realizat un Iucru la care aint foarte priceputi ~i se implica Intr-o asernenea masura. incit le sint puse Ia rncercare capacitatile forte. As;a cum mi-a spus Csikszcntmihalyi: "Oameriii parca se conccntreaza rnai birie aturici cind li se cere mai mult decit de obicersi sint in stare sa of ere rnai mult ca de obicci. Daca li se cere prea p u tin, oamenii se p1ictisesc. Dad! li se cere prea rrrult, intra in panica. Transa apare in ace a zona foarte delicata dintre p lictiseala si panica."28

Placerea spontana, starea de gratie s i eficacitatea ce caracterizeaza transa sint incornpatibile cu atacul emotiona j,moment in care.valul limbic capteaza rcstul creierului. Ateritia in starea de trarisa este una relaxata, dar foarte concerttrata. Acest tip de concentrare difera de acela in care te straduiqti sa fii atent ~ind e~ti obosit sau plictisit sau cind atentia iti este asediata de sentirnente cum ar fi anxietatea sau minia.

Transa este 0 stare lipsita de paraziti emotionali, de constrlngeri ~i presupune un sentiment profund de nlotivare:;;i un extaz u~or. Acest extaz pare sa fie un produs intermediar al concentra~ rii aten~iei, care premerge hansa. Intr~adevar, literatura dasidi a

1:20

Natura in t elige nt ei em.ot ion al e

traditiilor contemplative descrie startle de absorbtie expcrimcntate ca pura gratie: transa este iridusa doar de 0 concentrare intensa.

Atunci ci:nd u rrna rirn 0 persoana aflata intr-o aserneriea stare de trans a avern impresia ca tot ceea ce este greu devine brusc uxor. Perfotmarrta de virf pare fireasca :;;i obisrruita. Aceasta irnpresie merge in paralel eu ceea ce se innrnpla in creier, unde se repetaun paradox similar: chiar si Iucr.urilecele ~1ai complicate se fae cu un eonsum minim de energie mintala. Intr-o stare de transa, creierul este atit de "calm", incit trezirea ;;i inhibarea circuitelor neura1e se adapteaza nevoilor de moment. Cind oarnenii sirrt angajaji in act ivirati afit de lipsrte de efor t si care le COI1- centreaza ateritia, creierul Ior "se Iinisteste", in sensul ca exista 0 incetinire a impulsuJui cortical-": Aceasta descoperire este absolut rernarcabila, deoarece mseamna ca transa le permite oamenilor sa abordeze chiar :;;i Iucr ur i extrern de grele, indiferent de domeniu, fie ea este yorba de 0 partida eu un mare maestru al ;;aIru lu i sau de rezolvarea unei probleme de rnaternatica rn ai complexe. In principru, 5-a1' crede ca asernenea actiuni sofisticate presuplli' 0 mai mare activitate corticala si nlJ./una rnai midi. Cheia trarisei este 1n5a aceea ca ea se instaleaza doar cirid este atins un virf a1 cap acitatii respective, in care toate aptitudinile sint bme irisusite. iar circuitele neurale sint cit se poate de eficiente.

o conceritrare prea 'irtcor'd ata - alimentata de mgrijorare - produce 0 activare sporita Ia nivel cortical, Dar zona transei si performanta optima par a fi 0 oaza a eficientei corticale, hind utilizata 0 energie mintala aproape de minim. Acest lucru are 0 logica poate in sensu1 ca 0 practica abila Ie permite oamenilor sa intre In transa: stapinirea miscarilor dintr-o anurnita actiune, fie ca este yorba de uriele fizice, ca in caz.ul alp'inist ul ui, ori de tmeIe rnintale, ca in caz ul programatorului de calculatoare, demonstreaza ca de fapt creierul poate fi mai eficient atunci cind Ie executa. Miscarile bine antrenate presupun un efort mintal mai mic decit oele care abia au fost irrvatate sau decit ccle care sint inca mult prea grele. In mod similar! atunci cind creierul functioneaza rnai p ufin eficient din pricina oboselii sau a nervozitatii sau a ernoti ilor. asa cum se irrtirnpla la sfirsitul unei zile lungi ;;i stresante, are lac 0 estornpare a preciziei efortului cortical, pentru ca au fost activate prea I11ulte zone nu neaparat necesare - ceea ce a dus b 0 stare neurala profund distrasa de aIte elemente3o. Acela;;i lucru se intllnpla $i in cazul plictiselii. Dar dnd creierul ope-

Aptiludinea de a etapin i

121

reaza cu eficierita maxima ca in caz ul transei, exista 0 relatie precisa intre zonele active si necesitatile misiunii respective. In aceasta stare chiar E_;i rriu nca grea poate parea odihnitoare sau energizanta si nu vlaguitoare.

fNVATATUL $1 TRANSA: UN NOU MODEL DEEDUCATIE

Pentru di aceasta trarisa aparein zona in care 0 anurnitaactivitate ii provoaca pc oameni saactioneze la capacitate maxima, pe masura ce aptitudinile lor cresc, sporesc si sansele de a ajunge in accasta transa. Dad. treaba este prea sirnpla, ea este p licticoasa: daca este prea cornplicata, se ajunge mai degraba Iaarixietate decit 1a transa, Se poate sustine ca stapinirea unui arrumit mestesug sau a unei apritudirri este sti.mtrlal a de experienta transei - ca rnotiv atia de a face ce va din ce in. ce rriai bine ca violorrist, ca balerin~ sau ca genetician este cel putin ill parte aceea de a rarnine In rransa. Intr-adevar, dintr-un studiu facut asupra a 200 de artisti plastici la 18 ani dupa ce au terrninat artele plastice, Csikszentmihalyi a constatat ca aceia care in studentie au savurat din plin bucuria de apicta au devenit pictori importanri. Cei care au fast rnotrvati in facultate, dar vismd Ia glorie si la bani, s-au departat in cea mai mare parte de acest domeniu dupa ce au absolvit srudiile.

Csikszentmihalyi trage concluzia ca: "Pictoriir mai presus de toate, trebuie sa picteze. Daca ar tistu! af1at In fata pinzei incepe sa se iritrebe cu cit 0 va vinde sau ce vor spune criticii, nu va rnai fi in stare sa mearga pe calea originala pe care a pornit. Reusitele din dorneniul creatiei depind de 0 implicate total a, care presupune un singur obiectiv.":"

A:;;a cum trans a este 0 necesitate pentru maiestria mtr-o anumila arta sau profesie ori illtr-un mestesug, tot asa este si cu invatatul. Elevii care intra-in aceasta transa pentru a 'invata maibine i"i depasesc potentialul masurat prin testele anterioare. Elevii dintr-un liceu special de stiinta din Chicago - tori fiind situati printre primii 5% in matematica - au fost caracterizati de catre profesorul lor ca fiind capabili de realizari mai mari sau mai mici la matematiidL Felulln care ace;;ti elevi E_;i-au petrecut timpul a fost monitorizat, fiecare avind un pager care din dnd in dnd suna la intimplare peste zi 5.i atunci ei era1..1 instruiti sa noteze cc faceau in acea clipa $i in ce dispozitie se atlau.N-a fast

122

Natura rn t cl ioe ncei ern.o i io n.a l c

deloc surprrnzatoare constatarea ca aceia care ri-au reusit mare lucru au invatat acasa cam cincisprezece ore pe saptal;tlna, cu mult mai p urin dedt cele douazeci si sapte de ore pe saptamina in care 1:;;i pregatisera ternele colegii lor cu rez ult ate excelente. Cei care nu au re u sir rriarel.ucr u l:;;i ocupau mai tot tirn p ul in care nu invatau eu mondenitati sau cu statul la taclale eu prietenii si familia.

Atunci eind le-a fost analizata ciispozitia, a iesit la ivoala 0 descoperire graitoare. Atit unii cit si ceilalti petreceau foarte mult tirnp din saptarnina plictisind.u-se en activitati cum ar fi uitatul Ia televizor, ceea ce nu insemna a provocare pentru capacitatea lor intelactuala. La urma urmei, acest Iucru este valabil pentru aproape toti adolescentii. Diferenta esentiala consta in exper ierita de a studia. Pentru cei care au reus it spectaculos, inv atat ul PTa 0 pl.''icere, un stimulent care Ii absorbca in aceasta trarisa earn 40% din t irn p u! acordat acestei activitati. Pentru cei care ri-au reusit mare lucru. transa ap area doar cant in 16% din timpul afectat studiului; cel mai adesea aparea 0 stare de anxietate care Ie depasea capacitatea de a 0 sti'ipinL Cei care nu au reu:;;it prea multe dcscopereau plaeerea si transa in rnonrie nitriti si nu in studiu. Pe scurf, elev ii care au avut reuaite de v irf, la n ivelul potentialuhri lor de invi'itatura, sint eel mai adesea atrasi de studiul proprtu-zts pentru ca in fclu l acesta cad in aceasta stare de transa. Din pacate, cei care nu reusesc mare lucru in viata si nu ajung sa atiriga acele aptitudini care sa Ie provoace transa se lipsesc de bueuria studrului si risca sa-$i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sa se bucure pe viitor32.

Howard Gardner, psihologul de la Harvard care a dezvoltat . teoria inteligentelor multiple, corisiriera transa si starile pozitive care 0 clasifica astfel drept cea mai sanatoasa cale de a-i Invata pe cop ii, motiviridu-i din interior si riu cu amerrinta ri sau prornisiurii de recompense. "AI' trebui sa folosim starea pozitiva a copiilor pentru a-i determina sa invetc la m ate riile la care ;;i-ar putea dezvolta anuntite cOlllpetente", propunea Gardner. "Transa este 0 stare interioadi care denota ca acel copil este antrenat intr-o misiune eorecta. In general, trebuie sa gase;;ti ceva care sa-ti placi:l$i de care sa te tii. Atunei dnd copiii se plictisese 1a ;;eoaL.1 incep sa se baUL Cind lnsa sint cople:;;iti de 0 anumita treaba, deYin nerabdi'itori sa-;;i fadi telllele. Cellllai bine se invata atunci

. cind tii.Ia un anum.it lucru ;;i pcJti s~ simti 0 am.!lllita placere l..n Eaptul ca te-ai angajat in aCea tn~aba."

./l.ptitudinea de a st apt n»

123

Strategia folosita in multe scoli care pun In p ractica m odel ul intefigeritelor multiple descoperit de Gardner se axeaza asupra identificarii profrlului competentelor firesti ale copiluhri, punind accent pe punetele tari ;;i ineercind rrn ajutor 'in punctele lui slabe. Un copil cu talent irmascut la rnuz.ica sau la sport, de exernplu, va intra mai usor in transa in dorncrri ul respectiv decit 'intr-tm altul, spre care are 0 mai mica 'inchriatie. CunosCind profilul copilului, profesorul poate sa adapteze felul in care :ste prezentata 0 anumita materie si sa-i of ere lectiile la acest nivel precis, incepind cu faza de initiere si p ina la una rnai av~nsat~ _ in felul acesta oferindu-i 1.ll' st irn ule-nt optlll.t. Astfel se irrvata mai ell placere $i nu rnai apar nici frica san plictiseala. ,:Speranta este ca aturici cirid copiii intra in trans a irrvatatul ui accasta ~a-i iridernne sa mai iriccrce ai in alte domenii ", spune Gardner,

ada_::tgind di experrerita arata ca asa se si int~mpla. v ~

In general vorbmd, acest model al tra~sel sugereazav • s~apl-

nirea urrui talent sau a unui set de cunostinte a r p utea sa alba loc de 1a sine, pe ntaSUra cecopilul este atras in zonelein care se a11.gajeaza in mod spontan - adica, in esenta, care Ii plac: Aceasta pasiune initiala poate fi sarnirit» c.e va d:terlllina r:U;;lte A de eel mai inalt nivel-pe masura ce copilu l va mte1ege ca urrnind un anumit domeniu - indiferent ca este yorba de dans, rnaternatica sau rrruzica - acesta devine 0 s.ursa de bucurie PI" care nu 0 po] i avea decit in starea de trans~. $i cum pen~n.l a se ajunge i~ aceasta stare de transa este nevoie de a trece dincolo de anurrutele limite ale capacitatii fiecaru.ia, ea devine 0 rnotivatie p_rimordiala de progres; iar copilul va fi. mai fericit: ~cesta, desigur, este un model pozitiv de invatare !iiI de educatle in raport Cll cele pe care le gasim in scoli. Cine rru-si rnai 3lllinte$te scoala ea Pe o iris i ru.ire de nesfir9ite ore de plictiseala punctate de mornente de mare p an ica? Urrnarirea uriei stari de trans a prin interlll.ediul mvataturii este rnai u man, mai firesc si prin 'u rrria re mal eficient

pent~u carializarea cmotiilor in serviciul eduea~iei. A

Acest Iucru este aplicabil $1 intr-un sens rnai general, m care canalizarea emotiilor spre scopuri productive este 0 ap+i+udine majora. Fie d\ este vorba de controlarea unu~ ~:npl_~ls sau de ~n1~narea unei recompense, de reglarea dlspozltnlor m a;;;a fel mot ele sa faciliteze ;;;i nu sa impiedice gindirea, de lllotivarea personala de a persevera $i de a incerca iar :;;i iar atunci dnd inter\'in obstaeolele sau de a gasi cai de a intra in starea de transa pentrn o 11lai lnare efieacitate - toate aeestea dovedese ea puterea el110- tiei const~'i in ghidarea unui efort eficient.

Radacinfle empatie'i

Revenim la Gary, stralucitul chirurg din pacate alexitimic, care si-a suparat ant de tare logodnica, pe Ellen, pentru ca nu-si putea manifesta sentimentele si nu Ie recunostea riici pc ale ei. Ca majoritatea alcxi tirnicilor, el era lips it de ernpatie si de perspcctrva. Daca Ellen spunea ca este cu moral'ul Ia parnirit, Gary nu rcusea sa 0 intcleaga: daca ea 1i vorbca despre iubire, el schimba subiectul. Gary face a cornentarii "constructive" refer itoarc Ia Ellen fara 521.-si dea scama ca ca se simtea direct atacata de aceste critic! :;;1 nicidecum ajutata in vreun f~i.

Empatia se construieste pe constientizarea de sine: eu cit S1ntern mai deschisi fata de prop riile noastre ernotii, cu atit sintern mai capabili sa interpretam scntirncritclc altora 1: Alexitimicii precum Gary, care habar n-au ce simt, sint de fapt total pierduti atunci cind trebuie sa-si dea searna ce simt cei din JUT. Ei sint afoni din punct de vedere emotional. N otele emotionale transmise prin cuvintele sau faptele celorlalti - tonul vocii sau schimbarea pozitiei corpuhri, tacerile elocvente sau tremuratul, care spune multe - tree rieobservate.

Dezorientati de propriile lor sentirnerite, alexitirnicii sinr l21 fel de uluiti cind ceilalti i:;;i exprima sentimentele fata de ei. Aceastil incapacitate de a detecta sentimentele celorlalti este un efect rriajor la nivelul inte1igentei errio tiorrale, $i un esec tragic 'in ceea ce ar trebui sa fie ceva omenesc, caci loate se leaga intre ele, ro3- d acina afectiu nii afl irrd u-se in acord ul emotional si in capacitatea de a fi ernpatic.

Aceasta capacitate - talentul de a sti ce simt ceilalti - intra in joe In vaste zone ale arenelor vietii. de la vinzari Ia management, de 121 iubire 121 afectiunea parinteasca, de Ia compasiune Ia actrurie a politica. Absenta ernp atiei este de asemenea grihtoare.

Ritditci nile ernput.iei

125'

Lipsa ei este detectata Ia psihopatii criminali, la violatori si la cei care molesteaza copii.

Emotiile oamenilor sint rareori transpuse in vorbe.Mult mai adesea; ele sint exprimate prin alte iridicii. Chela inruirti sentimentelor altcuiva sfa in capacitatea de a interpretacanalele nonverbale: tonul vocii: gestica, expresia fetei si altele aserneriea. Poate ca cea rnai vasta cercetare asupricl lirnbajul ui trupului;>i aSupra capacitatii oamenilor de a detecta aserneriea mesaje nonverbale a fost facuta de Robert Rosenthal, psiholog Ia Harvard, si de studentii sai. Rosenthal a impartit un test de ernpatie referitor la PONS (P"rofile of Nonverbal Sensitivity - Profilul Sensibilitatii Nonverbale), 0 serie de casete cu diverse tiriere care-si exprima sentimentele, de Ia ura la iubirea materna", Scenele respective au un spectra foarte larg, de la geloziafurioasa pina Ia a cere iertare, de la manifestarea recunostmtei-p'ina la sed.uctie. Caseta a fost montara astfel incit din fiecare cadru unul sau mai multe canale de comunicare nonverbale au fost sistematic sterse, pe llnga faptuI ca schimbul de replici verbale nuse a uzea, de exemplu, in unele scene disparind orice altfel de indicii in afara de expresia fetei , In altele, erau prezentate doar miscarile trupului s.a.rn.cl. treciricl prin principalele canale nonverbale de comunicare, astfel irtcif spectatorii sa detecteze emotia cu ajutorul unui indiciu sau al altuia, nonverbal.

Din testele facute asupra a peste 7 000 de persoane in Statele Unite f?i 18 000 in alte tari, s-au constatat avantajele capacitatii de a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale, inclusiv 0 mai buna adaptare emotionala, a fi mai popular si mai deschis si - probabil di nu este aurp rmzator - rnai sensibil. In general, femeile sint mai bune decit barbatii in acesttip de empatie. Toti cei care si-au imbunatatit performantele de-a lungul unui test de patruzeci si cinci de minute - un sernn care arata ca au talentul sa discearna capacitatea empatica - s-a dovedit ca au si relatii mai bune eu sexul opus. Nu ar trebui sa ne surprinda sa aflam ca empatia ajuta in viata senrimentala.

Continuind pe linia descoperirilor referitoare Ia elementele de inteligenta ernotionala, s-a constatat ca nu exista decit 0 relatie intirnplatoare intre rezultatele masuratorii acuitatii ernpatice si cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la testele de sfirsit de an din scoala, Indeperidenta ernpatiei in raport eu intel igerita acaclemica a fost cnristatata 9i in cazul uriei testari cu 0 versiune PONS pentru copii. In acest test, efectuat

126

Natura in ieligen tei ern ot io n al e

asupra a 101 copii, cei care au dovedit 0 oarecare aptitudine pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre eei rnai 'indragiri ill ~coala ~i rnai stabili din punct de vedere ernotional '. Tot acestia au fost si cei care s-au descurcat rnai bine Ia sconla, de:;;i ill medie IQ-urile lor rru erau rnai rnari clecit ale copiilor care au dovedit 0 mai mica aptitudine in interpretarea mesajelor nonverbale - sugerind di stapinirea capacitatii empatice ajuta 121 0 mai mare eficienta si 121 cursuri (sau pur si simplu Ii determina pe profesori sa-i indrageasca mai tare).

In rnas ura ill care mintea rationala inseamna cuvinte, ernotiHe Insearnna nonverbal. Intr-adevar, cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceea ce transrnite de fapt, si aceasta 121 nivelul tonului vocii, a1 gesticii sau 211 alter canale nonverbale, adevarul emotional corista 111 [elul isv care Splme ceva si nu 'in ceea ce spune. Una dintre regulile empirice folosite in cercetarile de cornuriicare este ca 90% sau chiar si mai rnult din rnesajul emotional este nonverbal. Asemenea mesaje anxietate in tonul vocii cuiva, ir itare prmtr-o gestica foarte precipitate - sirit percepute aproape intotdeauna subconstient, fara a da 0 ateritie speciala rrat uri i mesajului, ci d oa r p rirninclu-I tacit 9i reactionirid Ia el. Capacitatea care ne permite sa facem asta bine sau rau este la rindul ei dobindita ill cea rnai mare parte implicit.

ctua ACTIONEAZA EMPATIA

In rnomentul in care Hope, care avea doar noua Iuni, a vazut un alt cop il dizind, a izbucnit in Iacrirrri si s-a tir it sa fie alrnata de marna ei ca si cum ea s-ar fi lovit, Michael, care avea un an 9i trei Iuni, s-a dus sa-s] ia urauletul de Ia prietenul lui Paul, care plillgea; cum Paul a continuat sa plinga, Michael i-a dat inapoi trrsuletul care-i asigura securitatea. Ambele gesturi mar unte de simpatie ;;i de afectirme au fost constatate de mamici pregatite special ca sa inregistreze aserneriea intimplari in care actiorieaza errrpatia".

Rezultatele acestui stu diu au sugerat ca radacinile empatiei se afla undeva in prima copilarie. Practic, din ziua in care se nasc, sugarii sufera dnd aud altcopil pl1ngind - 0 rcactie pe care Lmii 0 considera un precursor timpudu al empatiei5.

Psihologii dezvolUirii au eonstatat ca sugarii reactioneaza cu muitii intelegere 1a suferinta altcuiva, chiar l:nainte de a-;;i da seama pe de-a-ntregul ca ei exista practic separa!. La numai dteva luni dupa na$tcre, sugarii reacponeaza 1a oriee Ii se in tim-

Radaci nil e ern p at ici

127

pla celor din jurul lor ca. si cum li s-ar 'inlimpla lor, plingind atunci cind vad un alt copil cu lacrimi in ochi. Pe la un an si ceva, incep sa inteleaga ca de fapt sufer inta nu le apartine, ci este a altcuiva, desi sint inca dezorientati, nestiind prea bine ce sa faca. Intr-un studiu facut de Martin L. Hoffman de la Universitatea din New York, de exemplu, un baietel de un an adus rnamica pentru a-I alina pe un prieten care pllillgea, ignormd-o pe mama acestuia, care era s i ea in aceea~i i ncapere. Aceasta confuzie se constata si atunci cind un copil de un an irnita suferinta altcuiva, poate ~i pentru ca doreste sa in~eleaga mai bine ce se intimpla cu persoana respective: de exernplu, daca un alt copil se loveste la dcgct, copilul de un an isi va duce si el degetul la gura sa vada daca il d oare. Vaziridu-si marna p lingind, copilul se sterge Ia ochi, chiar daca nu i-au curs lacrirni.

Aceasta imiiatie tnotorie, cum mai este ea numita, a fost initial baza de Ia care a pornit cuvintul empatie, asa cum a fost el folosit initial in ariii 1920 de catre E. B_ Titchener, un psiholog american. Aceasta usoara diferenta fata de conceptul initial pon,e~;te de la grecescul empaiheia, "a se simti in", termen folosit initial de teoreticienii esteticieni pentru a deriumi capacitatea de a percepe experienta-subiectiva a unci alte persoane. 'Ieoria lui Titchener strstirie ca empatia Isi are baza intr-un fel de imitatie fizica a nefericirii altora, ceea ce evoca aceleasi senrimente in persoan a respectiv!'L EI s-a gindit Ia un cuvint aparte si nu s-a oprit asupra eimpatiei, care poate fi simtita In general fata de altcineva fara a .impartasi sentirnentele persoanei respective.

motorie d ispare din repertoriul copiilor in perioada in care iricep sa mcarga de-a busilea, cam pe Ia doi ani $1 jumatate, dud l;;i dau seama ca durerea altcuiva cste diferita de durerea proprie si sint In stare sa se relaxeze. rata 0 iritimplare tipid din jurnalul unei rnarnici:

Copilul unor vecini p linge. .. $i Jenny se apropie ~i mcearca sa-i dca niste fursecuri. Se tine dupa el si incepe sa scinceasca <;;i ea. Apoi incearca sa Il ming'iie pe par, dar el se retrage .. , Copilasul se calrneaza. dar Jenny inca pare ingrijorata. Continua sa-i aduca jucarii. sa-l mingiie pe cap si sa-1 bata pe Ul1.'lar6

In .aeeasta {aza de dezvultare, copilul Incepe sa fad. dis tinctie mhe cei din jurullui in raport en sE'nsibilitatea personala ~;i cu necazurile en'lotionale ale altora. Copiii ca Jenny con;;tienbzeaza abil ;;i se acorda cu ceilalti. 0 serie de studii facute de 1vl2:dan Radke--Yarrow ;;i Carolyn Zahn-1Naxler de 1a Institutul N2-

128

l'laturn i n t elig cn t ci ernot ion ale

ponal de Boli Mintale arata ca 0 mare parte diritrc diferitele abord ari errrpatice au 0 strinsa legatura cu disciplina impusa de parinti copiilor. Astfel s-a coristatat ca sirrt mai empatici acei copii a caror disciplma presupune atragerea atentiei asupra faptului ca prin comportamentullor Ii afecteaza pe altii: "Uite ce tare ai suparat-o", in loc de "lJrit din partea ta ," S-a mai constatat di empatia copiilor este fermata si prin observarea reactiilor altora aturici cirrd acc$tia sufera: imifind ceca ce vad, copiii l;;i dezvoltii un repertoriu empatic reactiv, in special ajutiridu-i pe cei care sint riecajiti.

COPILUL BINE RACORDAT

Sarah avea douazeci s i cinci de ani atunei cind a riascut doi gemeni, pe Mark si pe Fred. Ea avea impresia ca Mark Ii seamana mai tare, In vreme ce Fred serriana mai mult cu tatal Iui. Aceasta perceptie ar putea sa stea la baza rmei subtile diferente in felul in care si-a tratat baietii. Cind aveau doar trei luni Sarah ineerea adesea'sa Intllneasea' p riv irea lui Fred, iar cind lI~torcea cap ul, din nou Incerca sa ii faca 5-0 prrveasca. Fred reactiona deveriind mai empatic. De mdata ce ea intorcea caput Fred se intorcea dupa ea si acest ciclu continua pina la aversiune - ceea ce adesea Ii aducea l-ui Fred lacrimi in ochi. In cazul lui Mark, Sa;,-ah nu ~cerca practic.sa stabileasca un contact vizual impus, ca In cazut Iu i Fred. In schimb, Mark putea sa-si ia ochii de la ea or icin d poftea, i ar ea nu 'incerca sa 1:1 urrnareasca din prrviri.

Un gest marunt, .dar edificator. Un an mai tirziu, Fred era clar rnai speriat si rnai dependent decit Mark; una dintre modaIitatile prin care l:;;i exprima aceste sentimente era aceea ca nu voia sa priveasca pe nimeni in ochi, asa cum procedase si cu mama lui la trei Iuni, iritorcind irirruna capul in stinga si in dreapta. Pe de alta parte, Mark Ii privea pe oameni drept in ochi; cirid v oia sa Intrerupa acest contact vizual, intorcea cap ul usor In sus

sau rntr-o parte eu un zimbet de invingator. - '

Cernerri i si mama lor au fost atent tinuti sub observatie in 'u rrna unui studiu facut de Daniel Sternr'pe a'tunci psihiatr~ 1a Universltatea Cornell, la FacuItatea de Medicina7. Stern este fascinat de ~eest schimb marunt $i repetat care se retreee intrc parinte :;;i COP]}; e1 conSldera ca eele rnai importante lectii deviata ernotionala sint date in asemenea momente de intil;1itaie. Dintre t~ate <t?':.st,:_ Tnornente, cele mai importante sint acelea in care copiluJ ada ca aceste emotii sint reeeptate eu empatie, acceptate ?i reci-

Radricin ite ern pa tiei

129

proce, Iritr-trn proees pe care Stern it riurncste de racordure. Mama gemenilor era lntr~un perfect acord cu Mark, dar nu exista 0 sineronizare emotionala eu Fred. Stern afirma ca aceste momente constant reoetate de racordare sau de dezacordare dintre parinte si copil formeaza un orizont de asteptare emotional a1 copilului ajuns adult in ceca ce priveste relatiile apropiate - poate chiar mai mult decit mice intimplari drarnatice din copilarie.

Aceasta racordare se face tacit, ca parte a ritmului unei relatii. Stern a studiat acest' lucru cu 0 precizie microscopica prin intermediul unor lnregistrari video ale mamelor si sugarilor ce durau ore intregi. EI a constatat ca prin aceasta racordare mamele isi fac cop iii sa-si dea scarna ca ele simt ce simt 17i ei. De exemplu, un copil scinceste de bucurie si mama confirma bucuria leganmd.u-I usor pe copil, gingurindu-i pe Iirr.ba lui sau imitindu-l chiar, Sau un copil scutura 0 jucarie si arunci marna i1 impinge putin in semn de raspuns. Intr-o asernenea mteractiune, mesajul clareste ca mama se racordeaza rriai rnult sau rnai p utin niveluhri de incintare al copilului. Aceste rnici racordari Ia nivelul eopilului 11 fac sa 1:;;1 reintareasca sentimentul dl se afla intr-o conexiune ernotionala, mesaj despre care Sternsustine ca mamele i1 transmit din rnirrut in minut arunci cind interactioneaza eu sugarii lor.

Racordarea este foarte diferita de 0 sirnpla Irni.tatie. Stern mi-a spus: "Daea doar irni ti copilul asta arata doar ce-a facut, nu si ee-a simtit. Pentru ca el sa mteleaga faptul ca sesizezi ce sirnte trebuie sa rcdai sentimentele sale profunde intr-un alt fel. Atunci copilul stie ca este iriteles."

A face dragoste este probabil cea rn ai apr op i ata aproxirnatie in viata adulta a aeestei intime racordari 'intre mama si copil. Stern scrie: "A face dragoste presupune sesizarea starii subiective a celuilalt: 0 dormtaimpartasita, intentii comune si 0 stare reciproca de excitare seriz.uala sirrurltana" at:unei cind eei care se iubesc l;;i raspund in mod sincron, ceea ce da un sens tacit de raport prorund". Actul sexual este, in eel mai bun sens, un act de empatie rrrurua la: In eel mai ra u seris, este lipsa acestei mutuali~ tati emotiona1e.

PRETUL RACORDARII GRE$ITE

Stern sustine ea din aceste incercari de racordare repetata sugarul incepe sa l;>i dezvolte ideea ea persoanele celelalte pot $i ii VOl" lrnparta:;;i senthnentele. Acest simt pare a se na:;;te pe la opt

130

Natura inteligel1tei ernotion.ale

luni, cind sugarii incep sa-si dea seama ca sint entitati separate s i continua sa fie forrnati prin relatiile intirne de-a Iunzul irttregii vi:!ti. Clnd parinjn sint in dezacord cu copilu l, el e~te foarte t~ist. In cadrul unei exp erierite, Stern Ie-a pus pe marne sa reactioneze exagerat sau insuficient in raport ell sugarii, in lac sa eorespunda asteptarilor; racordindu-se la sentimentele lor; sugari i au reactioriat imediat prin disperare si suparare.

Absenta prelungita a racordarii dintre parinte $1 copil duee la urt chin emotional ingrozitor pentru acesta din urma. Cind un parinte nu reuseste s1-$i manifests ernpatia printr-o aru.trruta garna emo~ionala fata de copil - bucurie, Iacrimi. nevoia de irnbratisari - copilu! incepe sa evite sa se mai exprime si eventual ehiar sa mai simta acele ernotii. Astfel, intreaga gama de ernotii se presupune ea incepe sa fie uirata, scoasa din repertoriul relatiilor intime, mai ales daca de-a lungul copilariei aceste sentimet;te continua sa fie ascunse sau descurajate.

In mod similar, copiii pot ajunge sa favorizeze 0 gama nefericita de ernofii, care vor genera dispozitii pe masura. Chiar $i cop iii "prind" anurnite dispozitii: copiii de trei luni ai mihnicilor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozitia mamelor atunci cirrd se joaca cu ele, afisirrd rnai degraba senfirnerite de minie sau de tristete si mult mai p'utin de curiozitate spontana sau de interes, comparativ cu sugarii ai caror marne nu sint deprimate9•

Una dintre mameIe studiate de Stern reactioria permanent insuficient faFi de nivelul de activitate al copilasuhri: in cele din urma, copilul a irrvatat sa fie pasiv. "Un copil tratat astfel Irrvata ca atunci cind se errtuz.iasrneaza si nu reuseste sa-si entuziasmeze si mama, nu rnai are rost s-o fad", afirma Ste~n. Exista insa speranre in relatiile "reparatorii": "Relatiile stabilite de-a lungul vietii - cu prietenii sau rudelc, de exemplu, sau in psihoterapii - i$i schrmba forma permanent, modifidnd modelul de functionare. Un dezechilibru dintr-un anumit rrtorriertt poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureaza o viata intreaga."

Irrtr-adevar, diverse teorii ale psrhanalistilor sus tin ca relatiile terapeutice care [11 rnizeaza chiar 0 asemenea corectie ernotionala reprezinta de fapt 0 experienta reparatorie de'racord~re. Ogiindire este termeriul folosit de uri ii ginditori psihanaiisti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, acesta din urma reflectind starea interioara tot asa cum reuseste acest lucru 0 rnaD1a aflata in acord eu sugarul ~i. Sincroni;a;ea errlO-

Rad acinil e ernp at iei

131

tioriala cste in afara constiontizarii propriu-zise, dcsi pacientul poate de fapt sa fie profurid recunoscut si 'inteles.

CostuI emotional al lipsei uriei racord ari in copil arie poate fi rm ul foarte mare pentru tot restul viotii _,_ si nu doar pentru copil. Un studiu efeetuat asupra unor criminali care au comis cele mal crude si violcnte crime arata ca una dintrc caracteristicile existentei Ior, care Ii diferentiaza de ceilalti delincventi, este toemai faptul ca au mers din casa in casa, au tot schimbat diversi parirrti adoptivi sau au fost crescuti in orfelinate aceste cazuri reale sugerind ca neglijarea crnotionala si prea purinele ocazii de a se racorda sent imerrtal cu cineva au dus la aceste atrocitatilO

In vrerne ce neglijarea ernotionala pare sa op acizeze ernpatia, exisia si un rez.ultat parad oxal, determinat de un abuz ernotional sustinut si foarte intens, inclusiv cruzirni, arncniritari sadice, umilinte sau simple rautati. Copiii care sint sup usi unui aserneriea tratament pot deveni hiper-receptivi la ernotiile celor din jurul lor, datorita vigilcntei posttraumaticc putind deshisi sernnalclc de amcnintare. Preocuparea obsesiv a pentru sentinhentele celorlalti este tipica acelor copii matratati din punet de vedere psihologic si care la virsta ad.ulta sufera de 0 instabilitate emotionala intensa;'cu vesnice sutsuri si coborisur i, care adesea sirit diagnosticate ca aflindu-se "la limita unor tulburari de personalitate". Multi dintre acestia au un fler Inna.scut in a detecta ceea ce s.irnt eei din jur si deseori S2 afia ca au sufer it maltratari E'UlDtionale in cop ilarie!".

NEUROLOGIA EMPATIEl

A9a CUll1 se intimpli:1 dcseort in ncurologic, rapoartele referitoare la cazuri ciudate si bizare sint de obicei prirnele indicii ale fundamentului ernp atiei in creier. Conform unui ra port din 1975, de exemplu, in care erau revizuite mai rnulte cazuri de leziuni ale lobului frontal din dreapta, pacientii au dat dovada de o deficierita cur ioasa: erau incapabili sa Inteleaga mesajul ernotion a] din tonul vor ii celor lalfi, rlesi intelegeau perfect cuvintele In sine. Un "l\1ul}umesc" sarcastic sau unul plin de recunostinta ~i uriul p lin de minie aveau acelaai Inte1es, rte u tru , pentru e i . In schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii par ient i care suferisera lez.iuni in alte parti ale ernisferei drepte si care reactionau diferit ca perceptie emotionala. Ace9tia erau incapabili sa-9i exprime propria emotie prin tonul vocii sau prin gestica. Ei

132

'Nat.ura intctigentei ernoi ion ale

stiau ce simt, dar pur si sirnplu nu puteau transmite asia. Toate aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sa observe diversi autori, au strinse legaturi cu sisternul limbic.

Aceste studii au fost trecute in revista ca baza pentru 0 Iucrare semnata de Leslie Brothers, psthiatru la Institutul de Tehriologie din California, care se ocupa de biologia empatiej12. Rcanalizind atit descoperirile neurologice cit si studiile comparative pe animale, Brothers a subliniat ca nudeul arnigclalian si legatura dintre acesta si zona asociativa a cmtexului v izualconsfituie cheia circuitului Ia nivelul creierului de care e legata empatia.

Mare parte dintre studiile neurologice relevante s-au facut pe anirnale. mai ales pe maimute. Faptul ca aceste prirnate afiseaza empatie -_ sau 0 "comunicare emotionala", cu rn prefera sa-i sp una Brothers - este dar n u riurnai din povestirile anecdotice, dar si din studii cum ar fi urmatoarele: rnaimutele au fost invatatemailntlisa_seteamadeunanumitton.prin aceea ca il auzea u atunci cind primeau si un soc electric. Apoi, au invatat sa evite socul electric, apasind pe 0 maneta ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urrnator a fost co. perechi din.aceste rnairrrute sa fie puse in custi separate, singura comunicare dintre ele facindu-se printr-un televizor cu circuit mchis, care Ie permitea sa vada imagini cu cealalta maimuta. Prima mairnuta. dar nu si cea de-a doua, avea sa auda acel sunet neplacut, ceea ce-i trezea 0 expresie de frica. In acel moment, cea de-a doua maimuta, vazind frica pe chipul celei diritii, apasa maneta care impiedica ;>0- cul electric - co. un act de empa+ie, in cazul in care nu era 0 forma de altruism.

Du pa ce s-a stabilit ca aceste pr irnate rrorr-u m.arie detecteaza intr-adevar emotiile urmarind chipurile semenilor lor, cercetatorii au introdus in creierul maimutelor electrozi fini. Acesti electrozi perrniteau inregistrarea activ itatii unui singur neuron. Electrozii care inregistrau neuronii din cortexul v izu alsi din rrucleul amigdalian au ar atat G3. atunci cind 0 maimuta v{xie chipul celeilalte, aceasta informatie ajunge Ia neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual si apoi prin nudeul amigdalian. Aceasta traiectorie evident ca este una standard pentru orice informatie care trezeste 0 anurnita erriotie. Surprinz3.tor este Ins3. faptul ca rezultatele acestor srudii au aratat ca in cortexul vizual au fost icicntificati neuroni care pareau sa actiorieze numai co. rasp uns la o anumita expresie a fetei sau 10. anumite gesturi, cum ar fi 0

Radacinile empat ici

133

deschidere amenintatoare a gurii, 0 grimasa de frica sau 0 ghernui re docila. Acesti neuroni sint diferiti de ceilalti din aceea1?i zona, care recunosc chipurile farrrili are , Asta pare sa irrserrme ca. de fapt creierul este conceput de 1a bun inceput sa reactioneze la anurnite expresi i emotionale - adica empatia este un dat biologic.

Aite dovezi referi toare 10. rol ul cheie pe care il joaca traiectoria amigdalo-corticala ar fi interpretarea :;;i reactia la emotii: acestea, asa curn sugereaza Brothers, apar in studiile pe rnairrrute aflate in salbaticie care au suferit 0 deconectare intre nucleul amigdalian si cortex. Cind au fost lasate printre ai lor, aceste rnaim ute au fost in stare sa i:;;i continue obiceiur ile cum ar fi acelea de a se hrani si de a se ditara in copaci. Dar bietele maimute si-au pierdut posibilitatea de a reaction a erriotiorial In raport cu alte maim ute din grupul lor. Chiar si cirid 0 rnairrruta din grup a incercat sa 0 abordeze prietenos pe maimuta ce suferise deconectarea, aceastea din urma a fugit si in final sa iz.olat, refuzind orice legatura cu celelalte maimute.

10t aceste regiuni ale cortexului In care se aflji concentrati neuronii specifici ernotiei sint si cei care, dupa cum observa Brothers, au cele mai puternice legaturi cu nucleul amigdalian; interpretarea emotiilor presupune un circuit amigd alo-cortical care are un rol primordial in orchestrarea rcactiilor potrivite. "Valoarea de supravietuire a unui asemenca sis tern este mai mult decit clara" la primate, constata Brothers. "Perceptia fata de 0 alta abordare indrviduala ar trebui sa dea na$tere urrui anum it tipar [de reactie psihologica] - si foarte rapid croit in functie de interrtie, fie ca este sa m uste, fie sa se spclc, fie sa se rnmulteasca."13

o baza psihologica similara pentru empatie in cazul oamenilor apare in cadr ul studiului facut de psihologul Robert Levenson de Ia Universitatea Berkeley din California, care a stud iat cupluri casatorite, incercind sa ghiceasca ce simte partenerul dupa 0 discutie mai aprinsa!". Metoda lui este simpla: cup lul este inregistrat pe video, iar re act i i l e psi h o I 0 gas u r a

te atunci cind sint discutate chestruni s uparafoare din casnicia lor - cum sa disciplineze copiii, cum si'i cheltuiasca banii si altele asernertea. Fiecare partener revede caseta si poveste;;te ce a sirntit in momentul respectiv, clip a de clipa, Apoi partenerul revede cas eta a doua oara, incercind sa interpreteze sentimentele ceiu ilalt .

134

Natura irt t el ige n t ei erno i io n al.»

Cca rnai exacta empatie s-a l-nodus in cazul sotilor si soti ilor a ciiror propriefiziologie 0 urnuirea exact pe aceeu a partCllen'lllli (a care se urta. Adidi atunci cind partenerul reactiona transpirtnd maslv~ la fel reactions si celalalt: atunci cind partenerului ii batea uuma mai 'irrce t, ritrnul cardiac i se incetinea si celuilalt. Fe

scurr, trupul Ior ill_1ita in mod subtil, clipa de clipa, reactiile fiziceo ale partenerului de viata. Dar.a t i parul fiziologic al privitorulUJ 11 repeta pe acela din timpul discutiei i.ni tia le, el, prrvitorul, pu~ea spune~ foarte pufin din ceea ce sirntca celalalt. Empatia aparea doar In rnomentul unei sincronizari fizice.

Aceasta sugcreaza faptul di atunci cirid creierul emotional coordoneaza trup ul printr-o reactie puternica - Sa zicern, se apr~nde de minie - nu poatc aparea 0 prea mare empatie, in cazul m care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm si receptivitate, asHel iricit sernrialele subtile ale sentirnentelor ~eluilalt .sa poata fi receptionare si imitate de catre propriul ereier emotional.

EMPATIA $1 ETlCA_: RAvAcINILE ALTRUISMULUI

"Niciadata sa nu crezi ca sti.i pen_tru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine" - este una dintre cele mai celebre fraze din lit:ratura eng~eza. John Donne vorbeste defapt despre legatura dmtre errrpatio :;;1 afecti une: suferinja altcuiva devine a tao A sirnti ceva fata de celalalt iriseamna ca-ti pasa. In acest sens. contrarrul emp atiei este aniipatia. Atitudinea errrpatica este mereu antr:nata.ir: juciecatt m<:ra!e, in dileme morale care irnplica potentiale victime: oare treb uie sa minti ca sa nu iti jigncsti un prieten? Oare trebuie sa te tii de cuvint si sa mergi la un prieten bolnay sau sa accepri a Inv itatie la dna aparuta in u ltirnu lrnornenr? Oare trebuie tinuta artificial in viata 0 persoana care altfel ar mud?

Aceste problememorale sint formulate de un cercetator care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce sustine ca. radacinile moralitatii se afl.a in empatie, pentru ca ea ne f~ce sa ne pese de potentialele VIC tirne - cirieva care sufera, este in pericol sau duce ? viata cu lipsu~i grave, de exemplu-:;;i sa le impartasim sufenn~a, eeea ce ne Impresioneaza sufieient ea sa ii ajutanl 15 _ Dincolo. de aeeasta legatura imediata dintre empatie :;;i altruism, Hoffman presupune ca aceea9i capacitate pentrl_l 0 arectiune

Ritdn.ciicil« crn pu i iei

135

emp atica, faptul de a ne pune in locul altcuiva Ii face pe oameni sa respecte arrurnite principii morale.

Hoffman crede ca exista un fel de progres firesc al ernp atiei inca din cea mai frageda copilarie. Asa cum s-a constatat, Ia un an, copilul intra in panica atunci cind vede un alt copil cazind si mcepe sa plinga; rapor+ul este atit de puternie s i de irne d ia+, incit 1$i baga dcgetelul in gura si l$i Infunda capul in poala mamei, ea si cum si el aT fi avut de suferit. Dup a primul an, cind cop iii devin rnai constienti ca s'int 0 entitate diferira, 'incearca in mod activ sa aline un alt copil care plinge, ofer iridu-i, de exemplu, ursuletul lui. Inca de la doi ani, cop iii Incep sa inteleaga ca sentimentele altcuiva difera de ale lor $i devin mai sensibili la oriee aluzie care dezvaluie ceca ce simte de fapt celalalt: in aceasta faza, de exemplu, ei isi dau seama ca celalalt copil are mindria lui si in consecinta cea mai buna soltrtie pentru a-l ajuta atunci cind plinge nu este neaparat sa 1i acorde toata atentia.

Mail tir zi u, in tirnp ul cop ilar iei, eel mai avansat nivel de ernpatie se manifesta atunci cind copiii sint in stare sa inteleaga 0 su parare d incolo de situatia irnad iata si sa p riceapa ca starea cuiva sau situatia in viata poate fi 0 sursa de nernultumire cronica. In acest moment, ei devin Intelegatori fata de un intreg grup, cum ar fi cei saraci, cei op ri mati sau cei margtnalizati. Aceasta intelegere din ad olescerita poate duce la convingeri morale axatc pe ideea de a alina nefericirea si nedreptatea.

Empatia sublmiaza multe fatete ale judecatii morale si ale faptei. Una ar fi "minia ernpatica", pe care John Stuart Mill a descrie ca hind "sentintentul firesc revansard. .. care se forrneaza la riivelul inteleetului si al simpatiei. .. atunci cind este yorba de suferinte care ne afecteaza pentru ca 'ii afecteaza pe altii": Mill it rnai numea $1 "aparatorul d.rcp tati i ". 0 alta stt uatie in care empatia duce la 0 actiune morala este atunei cind 0 persoana din afara este suficient de impresionata ca sa iriterv ina In fav oarea unei vic time; cercetarile arata ca in realitate cu cit empaba fata de victirna este rnai mare cu atit sansele ca acest martor exterior 53. intervina sint mai mari. Exista dovezi conform carora nivelul de crrrpatie al oamerulor ar eorespunde cu judecatile lor rnor ale. De exemplu, diverse studii din Germania t;;i SUA au aratat cit pe nlasura ee oamenii sint mai empatici, ei favorizeaza mai mult prineipiile morale $i, in consecinta, resursele alocate celor nevoias;i 16.

Natura in t eligen tei emot ion alc

VI£1TA F,ARli EMPA.TIE:

CE ESTE i» MJNTEA CELUI CARE MOLESTEAZA; MORilLn:41EA SOCIOPATULUI

Eric Eckardt a fost irnplicat intr-un delictscandalos: fiind garda de c_orp.a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat c~ ~m?te uoga;;l pli'ititi sa 0 atace pe Nancy Kerrigan, rrvala TonYlel de .la ~limpiada din 1_99~, s_are a Iuat n ieda lia de a ur 1a proba. femmma de patina] artistic. In urrna acestui atac, genunchiul Iui Kerrigan a avut de suferit gray, fapt care a impiedicat-o sa se antreneze. ci~eva Iurii, foarte irrrportarrte de altfel pentru car iera sa; Atunci cmd Eckardt a vaztrt-o pe Kerrigan la televizor cum phnge, re~u?carile l-au cuprins brusc si i-a spus unui prieten secrerul 11.11, ceea ce a dus la arestarea atacatorilor. Aceasta este puterea empatiei.

De obicei Insa, din pacate, ea le Iipseste celor care comit cele rnai oribrle cr irne Profil ul psihologie al violatorilor, al celor care molesteaza copii si all celor care dau spargeri extrem de violente este a~el~~i: ei sint incapabili de empatie. Aceasta incapacitate de a srmti suferinta victimelor le l>ennite sa se Inint.':l smaurt 1n-

_ db' curaJll1 u-se astfel in actele lor crimin ale. Pentru violatori min-

ciuna suna cam asa: "Femeilor Ie place sa fie violate" sau: "Daea se opune, de fapt se lasa rnai greu, asta e tot"; pentru eei care ::lolesteaza copiii: "De fapt, riu-i fac riici un rau copi lul ui, ci daar 11 dau p utiria iubire" sau: "E doar a alta forma de afectrune ": pentru parintii care 19i maltrateaza fizic copiii: "Asta nu este decit 0 disci_plina ~e fier." Accste autojustificari au fast preluate de Ia oamem tratati pentru astfel de p roblerne si care au declarat ca asta ;;i-al~ spus atunci cind isi brutalizau victimele sau se pregateau s-o ra ca.

Blocarea ernp atiei la acesti oameni in momentul in care lsi chinu~es~ victirnele este aproape intotdeauna parte componenta ",.unUl ciclu emotional care accelereaza aceste acte pline de eruzrme. Ele stau martl,iri~ din punct de vedere emotional pentru c~~~ ceo duc: la un dehc~ s,exuaI cum ar fi molestarea uriui cop il '. Cldul.mcepe al u nci emd agresorul e foarte suparat: furies. dcprimat, slni?ur. Aceste sentimente pot fi declansate, de exemplu~ de urmanrea. unoI' cupluri fericHe la televizor, ceea ce ii eree~za apm un sentIment de deprimare, datorita faptului ea el este smgur. Atacatorul care cauta lnlngiiere In fantezia favorita dore§'te de OblCe! 0 prietenie calda cu un copil; fantezia devine se-

Riidiicinile em pat iei

137

xu ala ~i sfirseste In masturbaTe. Dupa aceea. atacatorul simte pentru a v rerrte 0 oarecare descatu:;;are din starea de tristete. numai ca aceasta este de scurta durata: depresia:;;i singuratatea reyin In;;i rnai mare forra. Ataeatorulincepe sa se glndeasea CUHl ar putea sa-si puna In practica fanteziile erotice, spunlndu-:;;i ca exista justificari. ca de exernplu: "De fapt, rur-i fae riici un rau coptlului. pentru ca nu strfera din punet de vedere fizic" si: "Daca un copil nu vrea sa faca sex cu mine, rna poate opr i."

In acest moment, aracarorul vede copilul prm lentilele unei fantezii perverse si nu eu empatie fata de ceea ce simte cu adevarat copilullntr-o aserneriea sit uatie , Aceasta detasare emotionala caracterizeaza tot ceca ce urmeaza. de la planul pus la cale pentru a-l prinde singur pe copil pina la repetarea aterrta a ceea ce se va 'inti mp!a ~i punerea 'in practice a planului. Toate aeestea srnt unnarite ca :;;1 cum copilul implicat rr-ar avea nici un fel de sentimente proprri: in schimb, atacatorul proiecteaza in fantezia sa erotica 0 atitudine cooperanta din partea copilului. Sentintentele copilului - greata, tearna, dezgustul- nu sint luate in seamiL Daca atacator'ul Ie-ar percepe, ele ar "distruge" totul pentru el.

Noile tratamente pentru agresorii de copii si alti atacatori se concentreaza mai ales pe Iipsa de empatie fata de v ict.irrie. Intr-uriul d'intre cele rnai promitatoare programe de tratare, atacatori i citesc relatari curnpfite ale unor delicte similare cu ale lor, povestite din perspectiva victirnelor. De asemenea. urrnarcsc casete video eu v ictirrrele in lacrimi, in care acestea povestesc ce irisearrma sa fii molestat. Apoi atacatorii trebuie sa scrie despre propriuI lor delict din punctul de vedere al victimelor, imaginindu-si ce a simtit victirna. Ei citesc aceasta povestire in cadrul unei terapii de grup s i lncearca sa raspunda 1a intrebarile referitoare Ia atacul respectiv din perspectiva victirnelor. In final, atacatorii tree printr-o reconstituire simulata a delictului. de data aceasta jucirid roJul victimei.

William Pithers, psihologul inchisorii din Vermont, eel care a creat aceasta terapie a privirii lucrurilor dintr-o alta perspectiva, mi-a spus: "Empatia cu victima schimba perceptia, astfel lnc:lt negarea durerir devine dificila chiar si In fantez.iile orotice." $i asHel intare$te motivarea barbati10r respectivi de a se lupta cu pornirile lor sexuale perverse. Doar jumatate dintre atacatorii sexuali care au urmat aeest program In inchisoare repeta delictele cOlllise, comparativ eu cei care nu au urmat acest tratament

138

Natura irt.iel ig en.te i ern oi io nale

si care sint m ult rria i multi. Fi'ira aceasta rnofivatie iriitiala inspirata de ernpatie, restul tratamentului nu va functiona.

In vreme ce exista unele mici sperante de tre~ire a urrui sirnt empatic la ataca.lori cum ar fi pedofilii, in cazul crirninalilor psihopatl (care rn ai nou se numesc sociopati, acesta Hind uri diagnostic psihiatric) ele sint mu1t mai recluse. Psihopatii sint binecunoscuti pentru faptul ca sint ferrnecatori si nu au riici un fel de remuscari, nici macar in cazul actelor celor rnai crude si rnai riemiloase. Psihopatia, incapacitatea de a simti empatiasau vreo compasiune de orice fel sau macar de a avea 0 tresarire de constiirita, este una dintre cele mai uhritoare lipsuri ernotionale. B~za totalei raceli suflefesti a psihopatului pare sa se afle in incapacitatea lui de a face altceva de cit conexiuni erriotiorrale superficiale. Cei mai cruzi crirninali, cum ar fi ucigasii in serie sadici, care se bucura de suferinta victimelor mainte de a le omori, reprezinta un fel de rezumat al psihopatiei-".

Psihopatii sint 9i mitomani credibili, fiind in stare sa spuria orice pentru a obtirie ceea ce doresc, si manevrcaza emotiile victimelor CLl acelasi cinism. Sa ne gindim Ia cazul Iui Faro, de $aptesprezece ani, mernbrul unei bande din Los Angeles, care a rnutilat 0 mama si pe copilasul ei. Irn p u scirrd n-i din masina :in mers. El descrie aceasta irttirnplare mai curind cu miridrie dedi cu remuscare. Mergind iritr-o masina cu Leon Bing, care tocrnai scria o carte despre bandele din Los Angeles, Crips si Bloods, Faro a vrut sa. arate ce poate .. EI i-a spus lui Bing "di 0 sa faca pe ricbunul" fata de cei "doi gagii" din masina urrnatoare. lata cum po-

vesteste Bing acest schimb de violente: -

Soferul, silnt}nd ca cineva se uita la elf arunca 0 pri vire catre rnasina rroastrri. Ii prinde pr'ivirca hri Faro, irighetind pentru 0 clipa. Apoi opreste masina, se uita in jos r se uita intr-o parte. Fara indoiaIa ca in privirea lui am vazut frica ,

Faro ii d ernoristreaza lui Bing ce privire i-a aruncat persoa-

nei din cealalta masina:

1VI-a privit fix si intreaga fizionornie i s-a schimbat de parca cincva ar fi fikut 1m trucaj fotografic, prin care sa demonstreze trecerea timpului. A devenit 0 fa!:a de co::;mar, ::;i este inspairnintator sa vezi aeest lueru cu oehii tai. Acest chip iti spune ca daca ai raspunde cu aeeea9i moneda, daea l-ai provoea pe acest pu~ti, j:i-ai asuma un mare risco Privirea lui spune ca de (apt nu-i pasa de nimic, nid de via~a ta, nici de a lui.19

Riiditcin ilc erriput iei

139

Birieiriteles cillntr-un comportament atit de complex prectrm eel criminal sint multe explicatii plauzibile care nu evoca baza ~io~ogidL Ar fi aceea ca 0 capacitate ernotioriala perversa - intimid area altora - are 0 valoare de s'upr avietuira intr-un mediu extrern de violent si se poate transforma 'intr-o capacitate de a comite crime; in a;~este caz uri. prea multa ernpatie ar putea fi contraprod.uctiva. Intr-adevar, 0 lipsa oportuna de ernp atie poate deveni 0 "virtute" in multe roluri din via fa, de Ia po lifistu l anchetator "rau" pin a la conducatorul unei corporatii. Cei care au executa+ acte de tor+ura pentru teroristi, de exemplu, descriu felul in care au iriv atat sa se disocieze de sentimentele v ictirrieor pentru a-9i face "treaba". Sint multecai manipulatorii.

Uriele d intre cele rnai rele chipuri pe care Ie ia absenta de ernpatie au fost descoperitc iritirnplator intr-un studiu asupra unora dintre cei rnai curnp liriincliv izi care i:;;i bateau nevestele. Cercetarea a scos 1a iveala 0 anornalie psihologica intilnita Ia multi dintre soti i care-si bateau nevestele sau 1'2 arnenintau en cutiru! sau cu arrna: acesti soti actiorieaza astfel eu singe rece, intr-un mod ca lcu lat, si nu pentru ca sint intr-un acces de rnirrie-", In ITlornentele lor de furie maxima r aceasta anomalie iese Ia iveala: ritmul cardiac:5cade in loc sa creasca, asa cum se mtirnpla de obicei in crizele de furie. Acest Iucru inseamna ca din pl~nct de vedere psihologic sint rnai calmi cind devin violenti si abuzivi. Violenta lor pare a fi 0 forma de terorism calculat, '0 ~netoda de a-si stapini nevestele insufljnd'u-le frica.

Accsti soti rcci si br utali sint 0 specie aparte fata de ceilalti soti care Isi bat sotrile. Mai intii. par a fi violenti si 'in afara casniciei, indiierindu-se prin baruri, Ia serviciu sau cu ceilalti membri ai farniliei. Si in timp ce cei mai multi barbati devin violenti cu sotiile lor impulsiv, din furie, pentru ca se sirnt respinsi sau gelo;;i sau de frica de a nu fi parasiti, ceilalti i$i calculeaza bataile, care urieori par sa nu aiba nici urt motiv - si odata ce incep, orice a r face ea, sofia, chiar si incercarea de a-I abandona, are ca efect sporirea violentei.

Unii cercetatori care i-au stud.iat pe Fsihopa!ii crirninali banuiesc ca stilul lor rece de a manipula ~i lipsa empatiei san a afectiunii, poate uneori sa apara tocmai clinlr-un defect neural.*

* Atentie: chiar dadl in anumite tipuri de eriminalitate sint in joe unele tipare biologice CUll1 ar fi un defect neural 111 erllpatie - 2lsta nn insealnna ca toti crirninalii au probleme biologiee sau ca exista unele

140

Natura i.n.tel.ige n t ei ernot ion ale

o posibila baza psihologica a psihopatiei nerniloase a fost prezentata in doua feluri, fiecare sugcrind implicarea unor trasee neurale catre creierul limbic. Pe una dmtre ele undele cerebrale sint masurate pe masura ce oamenii incearca sa descifreze mai multe cuv inte ale carer Iitere au tost arnestecate. Cu vinte le stnt afisate foarte repede, cam la 0 zecime de secunda. Majoritatea oarnerrilor reactiorieaza diterit la anurnite cuvinte cu incarcatura emotionala, cum ar fi a Heide, fata de cuvintele neutre cum ar fi scaun: ei pot decide rnai rapid dad! acel cuvirit emotional a fost Incurcat, iar creierul lor arata un tip ar drstinctiv de reactie la cuvintele emotionale, dar nu si Ia cele neutre. Psihopatii nu au aserneriea reactii: creierul lor nu dovcdeste existenta urrui tipar distinctiv de reactie Ia cuvintele ernotionale si nu raspurrde mai rapid la ele, sugerind astfel 0 disfunctionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal, care recunoaste cuvintul, :;;1 creierul limbic, care ii ataseaza un anumit se ntirnerit.

Robert Hare, psiholog Ia Universitatea British Columbia, eel care a fi'icut acest studiu, iriterprcte aza rez.ul tat el.e in sensul dovedirii faprului ca psihopatii au 0 mtelegere superficiala a cuvintelor emotionale, reflectare a superficialitatij.lor mai generale in domeniul afectiv. Hare crede ca impietrirea psihopatilor se l iazeaza in parte pe un alt tip ar psihologic, pe care I-a descopefit iritr-un st udiu ce sugereaza 0 deviere in functionarea nucleului amigdalian si a circuitelor aflate in legatura eu acesta: psihopatii care stiu ca vor fi sup'usi socurilor electrice nu a rata nici un fel de tcama, ca reactie normala in cazul unor oameni care urmeaza sa sufere 0 durere fizica21" Cum durerea viitoare riu genereaza un val de rrel in iste, Hare trage concluzia ca psihopatii nu sint preocupati de posibilele pedepse fara de ceea ce fac. Si pentru ca ei nu s i mr aceasta fr ica - nu cunosc ernp aria, sau cOInpasi urrea. fata de frica sau durerea victimelor lor.

serrme de natura biologica astfel Iricit sa indice inclinatia pentru crima . A aparut 0 ccntroversa in acest sens, iar unicul consens la care s-a ajuns este ca nu exista un asemenea insemn biologic si categoric nu exista .,gena crrminala ". Chiar daca exista 0 baza biologica a lipsei de empatie in uncle cazuri. acest lucru rut inseamna ca toti cei care sufera de asa ceva ajuIl"g la crirria: rnajorj tatea nu. Lipsa de errrpatie ar trebui pusa alaturi de toate celelalte forte psihologice, economics si sociale care COl1- v=s spre crirninalitate.

Artele sociale

A;;;a cum se intirnpla foarte des cu cop iii de cinci ani care au frati rnai mici, Len 1:;;i pierduse rabdarea cu Jay, fratiorul sau de doi ani si jurnatate, care Ii tot incurca piesele de Lego cu care se jucau amiridoi. Cuprins de un val de furic, Len 11 musca pe Jay, care izbucni in lacrimi, Mama lor, auz ind u-l pe Jay scincind de durere, vine ;;i-1 cearta pe Len, splmin~u-i sa lase obrectul acestei dispute, respectiv piesele de Lego. In acest moment - pentru ca probabil ca i s-a parut 0 mare ned rep tate - Len izbucneste in plms. Inca Iritata, mama lui refuza sa-l coriso leze ,

Ei bine, Len gase;;te mlngiiere de rmde rie-am astepta rnai pu tin: de Ia Jay, care desi initial era partea 'vatarnata, devine Intre timp atir de preocnpat de lac-rim ile fratelui lui, incit mcepe sa il Iiniateasca. Schimbul de replici suna earn asa ':

"Len, te rog", 11 implora Jay. "Nu rnai plinge. Te rog, nu rnai plinge."

Len inca plinge. Sub acest pretext al esecuhri, Jay l;;i implore mama ca din partea lui Len: "Mamico, Len p linge! Len plinge. Uite. Uite la el. Plinge Len."

Apoi, intorcindu-se spre Len, Jay ad op ta 0 atitudine materna, m irig'iirrd u-s! fratcle care plinge, Iirris+md.u-I totodata si incercind 503-1 calmeze: "Asculta, Len, rru mai plinge."

Len continua sa se smiorcaie, in crud a corisolartlor. Aturici Jay adopta alta tactica, d'inclu-i 0 mina de ajutor la strinsul pieselor de Lego si Ia puncrea lor intr-un sacule], adaugind prietenos: "Ei, Len, sa le pun la loc pentru Lenny da?" Chiar si asa insa, lacrimile continua sa curga. In&eniosul Jay iricearca totusi 0 alta strategie: distragerea atentiei. Ii arata fratel ui lui 0 rnasirruta, Jay vrind astfel sa ii abata gindul de la mica tragedie care toemai I-a cuprins. "Uite, e un om 'inauntru. Ce-i asta, Len? Ce-i asta, Len"?"

142

l'JatU1'a iritelig e nte i em.ot iortale

Len insa rru rna nifes ta nici un interes, este de neconsolat;lacrimi le lui nu se mai opresc. Pierziridu-si rabdarca eu 121, mama vine cu arnen intarea parinteasdi trpica: "Vrei sa-ti trag 0 palma?", Ia care Len raspuride pr intr-urt "Nu" sovaitor.

"Atunci, p otoleste-te, te rag", spune mama fcrrn, u90r exasperata. Printre sughituri, Len reuseste sa scoata un suspinat:

,,Incerc."

Ceea ce d uce Ia srratagema finala a lui Jay: irnprumutind din ferrnitatea marnei si din torrul ei autoritar, el arneninta: "Nu mai plinge, Len. Ca lti trag una!"

Aceasta rnicrod rarna scoate la iveala 0 cornplexa 9i rem areabila atitudine ernotionala de care este in stare un copil de doi ani si jumatate care incearca sa rezolv e ernotiile altcuiva. In aceasta incercare irnediata de a-si calma fratele, Jay da dovada de un vast repertoriu de tactici, de la simpla irriplorare la gasirea unui aliat in mama sa (clesi ea nu este de nici un ajutor) pina Ia mingiierea fizica, sprijinul practic, distragerea atentiei, aruen intarile si poruncile directe. Fara indoiala ca Jay se bazeaza pe un intreg arsenal care a fost folosit asupra lui In prop riile-i rnornerite cu problema. Nu conteaza. Ceea ce conteaza este di ell-a aplicat Intr-o situatie dificila inca de la 0 v'irsta foarte frageda.

Desigur ea, asa cum ~tie orice parinte care a avut un copil mic, afisarea empatiei lui Jay ;;;i iricercarea de calmare a cehrilalt este categoric universal valabila. Tot asa cum un copil de virsta lui poate detecta In supararea Iratel ui 9ansa de a se razbuna si chiar de a inrauHiti situatia. Aceleasi porriiri pot fj folosite pentru a riecaji sau chiar a chinui un frate. Dar chiar si aceste trasaturi rnalirioase vadesc necesitatea de 0 importanta capitala a existentei unei inclinatii ernotionale: capacitatea de a sti care sirit sentim.entele celurlalt si de a actioria astfcl incH aceste seritirnente sa p oata fi formate. Capacitatea de a gestiona ernotii!e altcuiva este lTlsu;;i miezul artei de a manevra pozitiv relatiile interumane.

Pentru a manifesta 0 aserrrenea putere interpersonala, copiii trebuie sa ajunga la un nivel de autocorrtrol. incep utul dezvoltarii acelei capacitati de a-si potoli minia :;;1 supararea, imp ulsuriIe si cnervarile - chiar dad! aceasta capacitate da gre:;; uneori. Racordarea lacerintele celorlalti presupune un minim de calm interior. Tentativcle de selnnalizare a acestei capacitati de stapinire a propriilor emotii ies la iveala cam in aceea:;;i perioada: copiii mici invaja sa as;tepte fara sa pIlnga, sa se certe san sa lingu-

Artele <oc.ial e

14,3

9casca pentru a obtine ceea ce-si doresc, ceea ce este mai practic declt sa folose asca forra chiar d aca nu intotdeauna aleg aceasta cale. Rabd area pare 0 alternativa la accesele de furie, eel putin ocazianal. Semnele de ernpatie apar pe Ia doi ani; ernpatia lui Jay, adica raciacinile cornpasiunii, l-a mderrinat pe acesta sa incerce afit de mult sa i:;;i l inis+easca fratele care plingea. 0 astfel de abordare a ernotiilor altc:u iva -i- 0 adev ar ata arta a rclatiilor interurnane - presupune forrnarea a d o ua talente erriotiorrale autoadministrarea si empatia.

Avind aceasta baza, "capacitatile umane" se clez volta. Acestea s'int adevarate cornpetente sociale care due la eficienta in tratarea celor.la lti: deficientele in aceasta directie due la incapacitatea de adaptare la viata socials sau la dezastre interpersonale repetate. Intr-adevar, tocmai Iipsa acestor capacitati poate face ca pina si cei straluciti din punct de vedere intelectual sa naufragieze in rclatiile lor interumane, dovediridu-se arogarrti, insuportabili sau insensibih. Aceste capacitati la nivelul vietii sociale ii permit cuiva sa se mobilizeze sau sa fie 0 sursa de inspiratie pentru ceifalt], sa rauseasca In rclatii le iritirne, sa-i corrviriga si sa-i infl ue nteze pe ceilalti sa u sa-i faca sa se simta in largullor.

M.tlNlI-'ESTATI- vA EMOTIILE

Una d intre calitatile importante in viata sociala este felul in care oamenii stiu, rnai binc sau mai ptitin sa-si exprime propriile santimente. Paul Ekman foloseste termerrul reguli de exprirnare pentru a desamna consensul social in privir;_!a sentimentelor ce trebuie manifestate in anumite momente. In aceasta directie, culturile diferitelor popoare variaza enorm. De exemplu, Ekman si colegii si:H din Japonia au studiat reactiile faciale ale srudentilor la un film infiorator despre ri+ualu l circumciziei aborigenilor adolescenti, Cind studentii ja ponezi al~ 'urrnarit acest film 'in prezenta unei persoane ce reprezenta 0 atrtor itateT fetele lor dad eau doar vagi semne de .reactie, Dar atunci cind au crezut ca sint singuri (desi erau inregistrati ell 0 camera ascunsa), chip urile lor s-au contorsionat, dovedind un amestec de chin, drsconfort, spaima si dezgust.

Exista mai multe de baza in privinta modalitatii de ex-

primare2 Una dintre este minimalizarea exprimarii emotiei·-

aceasta fiind traditia japoneza in cazul resimtirij uno!" sentimente de disconfort in prezenta unei persoane ce reprezinta 0 auto-

144

Natura in tcligen.tei cmot ionale

ritate ;;i de aceasta au dat dovada studentii atunci cind si-an ascuns sentirnentele neplacute in spatele trrrui chip neutru. 0 alta air fi exagerarea a ceea ce simte cineva, prin exacerbarea expresiei emotionale: acesta este sistemul abordat de fetita de sase ani care 'isi schirnorioseste fata, incruntindu-se cumplit si str'irnbiridu-si gura, atunci cind se repede sa se pl1nga mamei ei ca frateIe rnai mare a riecajit-o. 0 a treia ar fi 0 inlocuire a unui sentiment cu un altul: acest sistem apare in anumite culturi asiatice, unde este nepoliticos sa refuzi, drept pentru care se afiseaza 0 mina pozitiva (chiar daca talsa). Felul In care sirit folosite aceste strategii si cunoasterea lor eonstituie un factor important 'in inteligenta emotionala.

Invatam foarte de timpuriu exprimarea acestor reguli, in parte printr-o educatie explicita. Acest lucru se petrece atunci dndil invatam pe copil sa n u-si arate dezamagirea; sa ztmbeasca si: sa multurneasca in mornentul in care buriicul i-a adus de ziua lui un cadou oribil. dar a facut-o en iriterrtii bune. Aceasla educatie In privinta regulilor de exprirnare se face eel mai adesea prin puterea exemplului: cop i ii invata sa faca ceea ce vad la altii. In pr ivirita educarii serrtirnerrtelor, emotiile sint atit rnijlocul cit si mesajuL Dad} urrui copil i se spune "sa zimbeasca si sa multumeasca" de catre un parinte care in acel moment este aspru, poruncitor si rece - :;>i care 1$i transmite mesajul rastit in loc s-o faca soptit ;;;1 cu caldura --- mai mult ca sigur ca acel copil va rrrvata 0 alta lectie si va reactiona in fata b urucu.lui lneruntindu-se si dindu-i un raspuns taios, un repezit "Multumesc". Efcctul asupra bunieului este foarte diferit: in primul caz este fericit (chiar daca amagtt): in eel de-al doilea, este jignit de acest mesa] confuz.

Exprimarea emotionala are desigur consecinte imediate prin impactul asupra persoanei care prirneste acest mesaj. Copiii slnt mvatati 0 regula de genul: "Ascunde-ti adevaratele sentimente atunci cind ele ar putea sa superepe cineva drag; inlocuieste-le cu un sentiment nesincer, dar rnai putin suparator." Asemenea reguli privitoare Ia exprimarea ernoti'ilor Iac parte din dictionarul regulilor de buna cuviinta: ele dicteaza impactul senti mentelor asupra tuturor celorlalti. A unna hine aceste reguli mseamna a a vea un impact opt im: atunci cind sint urrnate prost, duc la un dezastru elYlOpona1.

Evident ca actmii sint adevihati arti:;;ti ai exprimarii emoponale; expresivitatea lor genereaza reactia publicului; ;;;i fara in-

Ariele sociale

145

d oiala d'i 0 parte d intre rioi sirit actori irmascuti, Dar asta intr-o oarecare masura, peritru d. lectiile pe care Ie irivatarn in prrvinta exprimarii ernotiilor sinr conforrne modele lor pe care le-arn avut, oamenii diferind in foarte mare masura in ce priveste ca· pacitatea de a dovedi 0 mare pricepere.

EXPRESIV1TATEA S1 CONTAlllfINAREA EMOrioNALA

La inceputul razboiului din Vietnam, un pluton american a trebuit sa se refugieze iritr-o p lantatie de orez in toiul urrui schimb de focuri cu vietnamezii. Dirrtr-odata, au inceput sa se indrepte spre ei sase calugari. Perfect calmi si Iinistiti, calugarii au intrat exact in zona de lupta.

"Nu 5-au uitat nici ill stinga. riici in dreapta. Au l uat-o prin mijloc", Isi aminteste David Busch, unul dintre soldatii americani. "A fost de-a dreptul ciudat, pentru ca nimeni rru i-a irnpuscat. $i dupa ce au trecut, rni-am pierdut orice chef de Iupta. Nu mai vroiam s-o fac, sau eel p utin nu in ziua aceea. Si probabil ca acelasi lucru au simtit cu totii, pentru ca toata lumea a rerruntat. Pur si simplu am incetat sa ne mai luptam.r'" Calmul caJugarilor i-a molipsit si pe ceil alti, transforrninclu-i in soldan pacifisti, desi se aflau in plma batalie. Acest lucru ihrstreaza un principiu esential a l vietii sociale: ernoti ile sirit contagioase. Sigur ea acea sta rn tirrrp l ar'e es te una extraord inar a. De obicei, contaminarea emotionala este mult mai subtila, hind un fel de schimb tacit, care se petreee in fiecare intllnire in parte. Transmitem si captam dispozitiile celuilalt iritr-u n fel de economie aubter ana a psihicului, astfel incit unele intllniri sint otravitoare, iar altele benefice. Schimbul emotional are loc la un hivel subtil aproape imperceptibil; felul in care ne multumeste lID virizator ne poate face sa ne simtim ignorati, respinsi sau bineveniti si raspectati. Ne capt am unul altura sentimcntele ca si cum ar fi un fel de microbi sociali.

Transmitern semnale emotionale in decursul fiecarei intllniri $1 aceste serrinale I:i afecteaza pe cei care se afla In prcajma. Cu cit sintern mai abili din punct de vedere social, eu atit ne centroHim mai binc semnalelc pe care le trarisrnitern: rezerva unei societati politicoase este 1a urrna urmei doar 0 modalitate de a as igura faptul ca nici 0 scurgere de emotii suparatoare nu va ave a Inc if>ste c} regula sociala care atunci cind ajunge in donleniul re-

146

Natura i n telig en tei crnot ion ale

lati ilor intime este sufocanta). Inteligenta emotionala include si ad ministrarea acestui schimb: "simpatic" si ferrnecator sint te~rneriii pe care li folosim in prtvinta celor cu care ne place sa fim, pentru ca talentullor emotional ne face sa ne sirntirn binc. Cei care sint in stare sa-i ajute pe a lt ii sa se calmeze au un deosebit talent in relatiile sociale: ei sint sufletele spre care se indreapta cei aflati in si tuatii erriotionale grave. Cu totii sintem practic unelte utile unii altora in acest schimb ernotional Ia bine si la rau.

lata 0 dcmonstratie rernarcabila ~ subtilitatii cu care emotiiIe tree de Ia 0 persoana la alta. Intr-o experienta simpla, doi ~ohmtari au completat 0 lista despre disp ozttiile lor in momentul respectiv, clupa care au stat pur si simplu fata in fatal asteptind persoana care facuse experienta sa se reintoarca in incapere. Doua minute mai tirziu, ea s-a irrtors si i-a rugat sa noteze din nou d.isp'oz itia in care se afla , In ten tioria t au fost alese perechi de subiecti in care unul sa fie genul care 1.5i expr irna foarte tare emotiile, ia r ccl alalt si le ascunde. Invariabil, d ispoz.itia cel ni rnai expresiv s-a transferat asupra celui pasiv".

Oare cum a avut loe acest transfer rnagic? Mai rnult ca sigur, raspunsul este-ca, fara sa ne darn seama, preluam ernotiile pe care le vedem exprimate de alteineva prin interrned.iul unui mimetism al expresiei lor faciale, al gesturilor sau al tonului vocii sau al alter sernrie nonverbale ale emotiei. Prin aceasta imitatie oamenii racreeaza in sine dispozitia eeiuilalt - 0 versiune ceva rriai p ut in irrtertsa a rnetodeiStanislavski, in care actorii lsi amintesc gesturi, rniscar i r;;i alte exprrmari ale ernotiilor pe care Ie-au sirntit puternie in trecut peritru a reda din nou aeeste sentimente.

Imitarea de zi eu zi a sentirnentelor este de obicei destul de subtila. Ulf Dimberg, "lID cercetator suedez de Ia Universitatea din Uppsala, a coristatat di atunci cind oarnerui vad un chip zimbitor sau unul fur ios, propriul lor reda semne ale aceleiasi dtspozitii prin usoare modificari ale muschilor faciali. Schimbartle s'int evidente Ia nivelul urior senzori clectroruci, dar greu vizibile cu ochiul liber,

Atunci cind doi oameni interactioneaza, d irectia transferului de dispozipe este de la eel mai puternic din purict de vedere al exprim ar ii sentirnenf elor catre eel mal pasiv. Dar unii oameni smt extrem de sensibili 1a eontagiunea emotional a; sensibilitatea lor innaseuta face ca sisielnul lor nervos autonom (un serrm al activiUitii emotionale) sa fie dedan?at mai u:;:or Aeeasta labilitate pare ea Ii face mai putin impresionabili; reclalnele sentimen-

Artele sociale

147

tale pot impresiona pina la Iacrirrri, in vreme ee 0 d iscu+ie rapida ell 0 persoana vesela Ie poate ridica moralul (de asemeriea. poale sa-l facape acei indivizi sa fie si mai errrpatici, avind in vedere ca pot fi atit de irrrpresioriati de sentimentele altora).

John Cacioppo, psihofiziologul in probleme sociale de la Universitates de Slat din Ohio, care a studiat aeest schimb emotional subtil, a constatat dl: "Doar a vedea PI" eineva cum l:;;i exprima ernotia poate trezi ace a dispozipe,indiferent dad ne dam sau nu seama eEl irnitarn sau nu expresia faciala. Acest lucru ni se mtimpla tot timpul - exista un fel de balet al sincroniza Iii transmiterii ernotiilor. Aceasta sincronizare a dispozitiei determina felul in care 0 anumita interactiune a avut loc in bine sau in rau."

Gradul de ernorie resirntit de oameni in cadrul unei irrtilniri este oglindit de cit de bine sint orchestrate miscarile lor fiziee in momentul vorbirii - aeesta fiind un indice de apropiere de obicei neconstientizat. 0 p er soana da din cap cind celalalt sustine punetul de vedere sau amindoi se misca pe seaun in acelasi timp ori unul se apleaca in vreme ce celalalt se lasa pe spate. Orchestrarea poate fi 21tH de subtila, incit daca ambii se afla pe baIansoare, se pot mise-a in acelasi ritm. Aeest lucru a fost constatat si de Daniel Stern atunei cind a 'urmzir it siricroniz.area Intre mamele in perfect aeord eu sugarii lor, aceeasi reciprocitate legind miscarile celor care stabilesc un raport emotional.

Aceasta sineronizare pare sa faeiliteze trarisrni terea si prirnirea dispozitiilor, chiar si in cazul in care acestea sint negative. De exernplu, in cadrul unni studiu asupra sincronicitatii temeile deprimate partieipau la aceste expericnte impreuna cu partenerii lor de viata si diseutau despre 0 anurnita problema din lor. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mal mare 121 nivel riorrverbal. eu atit partenerii femeilor deprimate se sirnteau mai rau dupa aceste d iscurii - pentru ca preluau proasta dispozitie a i ubite lor". Atunci cind oamenii se sirnt fericiti sau nefericiti, cu cit persoanele eu care se iritilnesc sint mai pe aceeasi lungime de u ncla din punet de vedere fizic eu ei, eu alit le preiau mai usor dispozitiile sufletesti.

Sincronizarea intre profesori si elevi indica cit de este

raportul emotional dintre ei: studiile fikute la nivelul clasei au aratat ca pe m5sura ec coordonarea de Ini:;;diri Intre profesor :;;i elev este rnai apropiata e1 se simt mai pricten09i, ferieiti, entuziasmati, rnai interesati $i mai .~ ;hiL pentru 0 relatie inter~

148

Natura in teligcn ici ernoi io nale

u.manri. In general, un nivel malt de sincronizare intr-o interactiune denota ca oarnenii implicati se plac reciproc. Frank Bernieri, psiholog Ia Universitatea de Stat din Oregon, care a facut accste studii, mi-a spus: "lvlasura in care ne simtim prost sau bine cu cineva depinde si de un anumit nivel fizic. Trebuie sa existe 0 sincronizare compatibila, un moment potrivit pentru coordorrarea miscarilor pentru a ne srmti bine, in largul nostru. Sincronizarea reflecta profunda legiHura dintre partenerii respectiv i: daca exista 0 mare Iegatura, d ispozitiile sufletesti incep sa se arnestece, indiferent ca sint uncle pozitive sau negative."

P~ scurt, coordonarea dispozifiilor sufletesti este insa9i esenta raporturilor intcr um ane, ver si uriea ad ulta a racord ar ii erriotionale dintre marna si sugarul sau. Determinant in eficienta inrerpersonala, sustine Cacioppo, este feIul in care cei foarte abi li reuscsc sa-si sincronizeze ernotirle. Dominanta unui l id.er puternic sau a urrui interpret este capacitatea de a impresiona intr-un anurnit fel publicul format adesea din mii de persoane. In mod similar, Cacioppo subliriiaza ca oarrierrii care nu sint in stare sa primeasca sa u sa tr ansrnita ern oti ile sint sortiti aiba problema in rel ati ile lor, avirrd in vedere ca adesea serneriii nu se simt in largul lor atunci cind le stau alaturi, chiar daca nu pot expliea prea bine de ceo

A stab ili tonul emotional de irrteractiurie este intr-un fel 0 d ova da de dorninare Ia un nivel profund sau intim; acest lucru inseamna determinarea starii ernotionale a celeilalte persoane. Aceasta putere de a deterrnina 0 anumita emotie seamana eu ceea ce in biologie se nurneste zeitgeber (care mseamna "hot de timp"), un proces (aserneru celui ciclic zi-noapte sau fazelor Iu- 1111) care antrerieaza ritmuri biologice. Pentru un cuplu de dansatori, muzica devine un zeiigeber al trupului. Cind este vorba de 0 iritilrure mtre persoane, eel care are cea mai mare putere de cxpresivitatc sau cea rnai mare forta - este de obicei si eel ale carui ernotii le antrencaza pc ale eeluilalt. Partenerii dominanti vorbesc mai rnult, in vrerne ce cei supusi privesc mai mult chi~)UI celuilalt --- acosta hind mediul prin care se transmite afectiurica. In mod similar, forta uriui bun vorbitor a urrui politician sau a unui predicator - functioneaza Ia fel pentru a antrena ernotiile auditorrului". Acesta este intelesul sintagmei "Ii joaca pe deget". Antrcriarca crnot ionali; stii la baza capacitatii de influeritare ,

Artele sociale

149

ORIGINlLE INTFUGENTEI SOCIALE

Revenim la 0 gradinita Eli la citiva pusti care alearga pe iarba.

Reggie se impiedica, se Ioveste la genunchi si incepe sa plinga, dar ceilalti baieti continua sa fuga - in afara de Roger, care se opreste. In vrerne ce Reggie scinceste, Roger se apleaca si-si freaca propriul genunchi, strig'ind: ,,$i eu m-arn lovit la gemmchif"

Roger este citat ea avind 0 inteligenta in ter per-soria la exernplara si apare intr-un srud iu facut de Thomas Hatch, unul dintre colegii lui Howard Gardner din Proiecrul Spectrum - ,;,coala hazara pe conceptul inteligentelor multiple? Se pare cd. Roger esre exlrern de apt til recunoa9lerea sentimentelor colegilor sai, stabilind legaturi foarte rap ide ~i b urie cn ei. Roger a fost singurul care a observat ca Reggie a patit-o si di sufera, si numai el a incercat sa-l consoleze, chiar daca asta a constat in faptul ca frecat propriul genunchi. Acest gest marunt dovedesre un adevarat talent in privirita raporturilor intcrpersorrale si 0 capacitate emotionala esentiala p~ntru p astrarea relatiilor apropiate. fie ca este vorba de 0 casatorie, de 0 prietenie sau de un parteneriat in afaceri, Aserneriea aptitudini la cop iii de gradinita s'int doar mugurii talentului lor, ce se vor co ace de-a lungul vietii.

Talentul lui Roger reprezinta una dintre cele patru capacitati pe care le identifica Hatch si Gardner ca hind componcntele inteligentei intcrpersonale:

.. Organizarea gnqlllrilor - aceasta este 0 cali tate esentiala pentnt un coriducator, presupurund Irutierea si coordonarea eforturilor unei intregi rerele de oarneru. Acesta este talentul care se rernarca la regizorii sau producatorii de teatru, la ofiterii din armata si la sefii eficienti ai unor organizatii sau institutii de orice feL Pe terenul de joaca in general, acesta este copilul care preia conducerea, hotarind de-a ce se vor juca ceil alti sau devenind capitan de echipa.

• Negocierea solutiilor -~ talentul mediatorului care previne C011- flictele si Ie rezolva pc cdc care plutesc in aero Cei care au capacitatea de a excela in dezamorsarea. in arbitrarea san :in medierca disputelor: ei pot face cariera in drp lornatie, in preblemele de arbitraj sau in rnagistratura, ori ea intermediari sau ca adrninistratori ai preluarilor de companii. Acestia sint copiii care rezolva nelntelegerile de pe tercnul de joaca.

150

Natura in.teli.gen tei emot ion ale

e Relatiile personale ~ talentuI lui Roger, referitor la empatie :;;1 la stabilirca unor legaturi interumane. In Ielul acesta se poate . stabili mai usor 0 irrtilnire sau recunoaste ori reactiona cum trebuie in raport eu sentimentele si irigrijorarrle celorlalti - arta stabilirii relatiilor interpersonale. De obicei, aceste persoane sint buni ;,coechipieri", parteneri de viata pe care te poti

bizui, buni prieteni sau parteneri afaceri, in lurnea afaceri-

lor se descurca si ca agenti de sau ea adrninistratori

sau pot fi excelenti profesori. Copiii precum Roger se il1Jeleg practic cu toata lurnea, stabilesc usor relatii de joaca si 0 fae cu placere. Aee:;;ti copii au teridinta sa se descuree foarte bine la descifrarea ernotiilor dupa expresia chrpului si sint eei rnai indragiti de colegii de scoala.

• Analiza sociaia - capacitatea de a detecta sau de a presupune sentimentclc celor lal+i, motivele :;>i ingrijoriirile lor. Aceasta cunoastere a fehrlui cum simt ceilalti poate duce 1a stabilirea cu rnai mare u$urinta a unei relatii iritirnc sau a unei legaturi de orice fel. Aceasta capacitate folosita Ia maximum poate fi de folos urrui terapeut competent sau unui consilier ~ sau, daca este cornbiriata si eu un oarecare talent Iiterar, urrui romancier sau dramaturg cu har,

Puse la un loc, toate aceste capacitati consLituie ingredienteIe necesare relatiilor interpersonale, de aducind farrriec, reusita sociala si chiar carisma. Cei care dau dovaclade inteligenta sociala pot stabi li mai U$or legaturi cu ceilalti, Hind rnai persprcace in interpretarea rcactiilor si a scntimentelor semenilor, in conducere si organizare si in rezolvarca disputelor care pot izbucni oricind in societate. Cei care pot exp rirna accl sentiment colectiv neexprimat si-l pot folosi in asa fel incit sa Lndrcptc grupuri intregi spre scopurile lor sint conducatori innascuti. Acestia sint oarnerui a caror corrrparrie este cantata, pentru ca stru sa cultivc ernotiile - Ii lasa pe ceilalti bine dispusi si trezesc comentarii de genul: flCe placut e sa te afli in preajma unei asemenea persoane."

Aceste capacitati interpersonale se construiesc pe inteligen~ele emotiOll~le. Cei care fac 0 £oarte buna rmpresie in societate, de exemplu, sint eapabili sa 1$i monitorizeze propria exprimare a emoFilor :;;i sa 9i-o adapteze 1a feIu1 cum reactioneaza ceilalti, deci stnt capabiIi sa racordeze permanent eomportamentul lor social, facind in d;;a fel inelt sa obtina efectul scontat in acest sensE asemeni unor actori talentati.

Artele soc.iale

151

Totusi, daca aceste capacitati interpersonale nu sint echilibrate de un acut si m]: al proprrilor nevoi si sentirnerrte si 211 felului in care treb uie satisfacute, ele pot duce Ia 0 rcusita sociala gaunoasa - 0 popularitate cistigata cu pretul adevaratei satisfactii personale. Acesta este pLUlctul de vedere al lui Mark Snyder, psiholog la Uni vers itatea din Mirmesota, care i-a studiat pc oarnenii ale carol' capacitati sociale Ii transform a in adevaran cameleoni, campioni ai impresiei bune pe care o fac". Crezullor psihologic ar putea sa coincide cu 0 remarca facuta de W H. Auden, care a spus ca imaginea lui de sine "este foarte diferita de imaginea pe care incerc sa 0 creez in mintea altora pentru a-i deterrnina sa rna indrageasca". Schimbul poate avea loc daca a cest talent social depaseste capacitatea de a constientiza si de a respecta sentirnentele cuiva: pentru a fi indragit - san macar placut cameleonul social va parea ca este tot ceca ce vor ceilalti sa fie. Snyder a constatat ca sernnul definitoriu pentru aceasta categorie este ca fac 0 impresie extraord.inara, dar au foarte putine relatii intime stabile sau multurnitoare. Un model mult mai sanatos ar fi desigur 0 echilibrar~ irrtre adevaratul sine si capacitatea de ad aptare la societate prin folosirea acestui talent, dovedind integritare.

Pe cameleonii sociali totusi nu ii deranjeaza deloc eli una spun :;;1 alta fac, cu coriditia sa obtina acceptul societat ii. Ei traiesc in aceasta d iscrcpanta d intre imagiriea publica si realita lea intima. Helena Deutsch, psihanalist, socoteste ca acestia au "personalitati ca-si-curn", modificiridu-si personalitatea cu 0 remarcabila flexibllitate, pe masura ce capreaza serrmale de la cei din jur. "In cazul unora", rni-a spus Snyder, "persoana publica si cea intima se 'irnpleresc bine, in vrerne ee in cazul altora este vorba doar de un aclev arat caleidoscop de aparente schimbatoareo Ei sint precum personajul Zelig allui \Voody Allen, care incearca cu disperare sa se adapteze in functie de persoana in fata careia se afla."

Asemenea oamcni iricearca- sa detecteze un indiciu despre feIul cum s-ar dori sa fie iriainte de a avea 0 reactie si nu spun pur si simplu ceea ce simt. Pentru a fi in bune relatii si acceptati. ace$ti oameni sint dispu$i sa ii faca pe cei pe care nu-i pot sufed so. creada ca Ie este prieten. Ei l:;;i folosesc capacitatile sociale pentru a-$i modela actiunile in functie de diverse situatii $i procedeaza ca :;;i cum ar avea mai multe personalitati, hecare in fUI1ctie de cel In prezenta caruia se aHa, trecind de Ia supersocia-

152

Natura irit el.i oe nt ci ernot ion al e

bilitate Ia 0 rezerva totala. Categoric ca in acest sens, aceste trasaturi sint foarte pre+uite in anumite profesii cum ar fi actoria, avocatura, vinzarile, diplomatia si politica.

Un alt tip de autosupraveghere, poate si mai important, pare sa fad diferenta dintre cei ce ajung camelconi, neancorati in plan social, mcercind sa impresioneze pc toata lumea si cei care isi utilizeaza rafinarea sociala pentru a-$i mentine adevaratele lor sentimentc. Aceasta este capacitatea de a fi siricer sau, cum se spune, "de a fi tu msuti", ceea ce permite un comportarnent in concordanta cu cele mai profunde seritirnerite si valori, indiferent care ar fi consecintele sociale , 0 asemenea cinste ernot ionala poate duce usor Ia 0 confrunrare de'liberata pentru a taia din radadini orice forma dtrp licttara s a u de negare - 0 curatare a atmosferei, ceca ce un carncleon nu va incerca sa faca niciodata.

SEMNELE INC01\·fPE'fENTEI DIN Pl.lNCT DE VEDERE SOCIAL

Fiha iridoiala ca Cecil era stralucit: el era un adevarat expert cu studii irialte LTl lirnbi straine si un naintrecut'fraducator. Existau lisa :;;1 puncte esentiale in care era complet incapabil. Cecil parea lipsit de cele mai elernerrtare calitati pentru viata in societate. E1 era in stare sa rateze complet 0 corrversatie intimplatoare la 0 cafea si sa bijbi:ie complet dezorientat dnd trebu ia sa-si treaca in vreun fel timpul; pe SCUTt, era incapab il de cele mai si:mple schimburi sociale. Dar lipsa de adaptare in socierate se manifesta sub forma eea mai grava arunci cind se afla in prezenta ferneilor; a:;;a indlt Cecil a ajuns la terapeut, 'intreb'inci u-se dadi nu curnva are "profunde tendinte homosexuale", cum le zicea el, desi niciodata nu avusese asernertea fantezii erorice.

Adevarata problema, ave a sa-i mar+uriseasca Cecil terapeutului, era fap ru] ca el se temea eli lucrurile pe care are de spus s-ar putea sa nu intereseze pe nimeni, Aceasta teama profunda ducea la 0 incapacitate de adaptare in societate. Emotiile excesive din timpul intilnirilor l-au facut sa chicoteasca si sa rida in mornentele cele mai nepotrivite si in schirnb sa nu reuseasca sa schiteze macar un zimbet atunci cind cineva spunea ceva cu adev arat amuzant. Stingacia lui Cecil, i-a rna rturrsit el terapeutului, venea de undeva din copilarie: toata viata s-a simtit bine in societate doar in prezenta fratelui mai mare, care a reu;;it oarecum. sa alnelioreze situatia. De indata ce pleca de acasa insa,

Adele sociale

153

incapacitatea sa era coplesitoare: era pur si sirnplu paralizat din punct de vedere social.

lata ce povesteste Lakin Phillips, psiholog Ia Universitatea George VVashington, care sustinea ca problema lui Cecil 1;;i are radacinile in esecul sau din copilarie de a invata cele rnai elementare lectii de interactiune sociala:

Ce-ar fi putut sa fie invatat Cecil anterior? Sa le vorbeasca direct celor care i se adreseaza: sa initicze un contact social si sa nu astepte rntotdeauna ca altii sa faca prirnul pas; sa mceapa 0 conversatie ;;1 nu sa se rrrul turneasca doar cu "da" ;;1 "nu" sau cu alte r asp uris uri drntr-uri sirigur cuvint: sa-si arate recunostinta fata de ceilalti, sa dea voie altcuiva sa iasa mai iritii pe Uf_?a; sa af_?tepte pina ce este servit cineva ... sa Ie rrrulru measca celot lalti. sa spuria "te rog ". sa imparta eu altii ceea ce are si toate celelalte Iucruri clerncntare in relatitle interumane pe care le p.red arn copiiilor nostri de pe la 2 arri.?

Este neclar dad! aceasta deficients a lui Cecil se datora doar

incapacitatii persoanei cc trcbuia s3-1 'irrve te aceste elemente esentiale de civilizatie sociala sau daca el nu a fost in stare sa si le insuseasca. Indiferent care ar fi radacina rauhri, povestea lui Cecil este insrructiva, pentru ca subliriiaza Irrrportarira eserrtialri a nerrumaratelor lectii si reguli nescrise de armonie sociala pe care Ie prirnesc cop iii in sincronizarea 'irrter acj.iu n ijor lor. Efectul, incapacitatea de a respecta aceste reguli, consta de fapt in erniterea acelor unde care Ii fac pe cei din jur sa se simta nelalocul lor in prezenta noastra. Punctionarea acestor reg uli presupune desigur irnplicarea tuturor Intr-un schimb social desfasurat in cele mai bune condrtii: stingacia naste anxietate. Oamenii Iipaiti de aceste capacitati sint incapabrli nu rrumai de rafinamente sociale, dar si de a se descurca cu emotiile celor cu care se iritilnesc: inevrtab il Iasa in urIll3 lor 0 stare de tulburare.

Cu totii am cunoscut oameni asernenea lui Cecil, care sint suparator de inadaptati vietii sociale - cei care nu par sa stie cind sa incheie 0 conversatie sau 0 convorbire teleforiica si care continua sa vorbeasca Ia nesfirsit, nebaglnd in searna toate aluztile de a-lli Iua la revedere; cei aie caror c'onversatii se axeaza permanent pe ei In;;i;;i fara nici eel mai rnic irrteres marrurisit pentru oricine altcineva ~i care igriora cu orice pret mcercarile de a schirnba subiectul; cei care se baga ;;i JPLID iritrebari "nelalocul lor". Aceste deraieri de la 0 traiectorie sociala fireasca demonstreaza 0 lipsa de elemente fundamentale inconstruirea unei interactiuni U1nane.

154

Natura in teligen tei emot ion ale

Psihologii au inventat termenul disenue (de Ia grecescul dys -- care inscamna "dificuHate" si semes, care iriseamna "semnal") pentru a desemna incapacitatea de a detecta mesajele nonverbale: unul din zece copii are una Si.l1.1 mai multe probleme in aceasta d irectie!". Problema poate fi aceea ca nu simte cum trcb uie spatiul personal, as tfel incit copilul sta prea aproape de persoana cu care vorbeste sau isi imprastie lucr urile pe teritoriul altcui va; interpreteaza sau i:;;i Ioloseste prost Iirnbajul trupului; interpreteaza gre:;;it sau foloseste gresit expresiile fetei, nefiind, de exernplu, capabil sa stabileasca un contact vizual; sau are un sim] subdezvoltat al prozodiei, al calitatii emotionale a vorbrrii, si P" in urmare vorbeste prea strident sau rnonoton.

Multe cercetari s-au concentrat asupra detectarii copiilor care dau semrie de cleficierrta de adaptare in societate, copii a caror sti~,gacie ii face Sa, fie neglijati sau respinsi de prietenii de joaca. In afara de copiii care sint izolati pentru ca sint tiranici, 0 alta categorie ev'itata este cea a cop iil or cu permanente deficiente in iriteracti unea d irecta, care ar trebui sa fie insotita de anurnite elernenfe sociale, rnai ales de regulile nescrise care guverneaza asernenea irrti'lrur i. Daca acesti copii nu se descurca bine din punct de vedere al Iimb ajul'ui, oarneriii cred ca nu sint prea destepti sau ca n-au scoala: dar cind nu se descurca in ce priveste reg'ulile nonverbale de interactiune umana - in special prietenii de joaca ~- ii percep ca fiind "ciudati" si Ii evita. Acestia sint cop iii care nu sfiu sa intre trsor in joe, care ii lovesc pe ceilalti in lac sa se poarte carnaradereste - pe scurt, cei care sint "de evitat". Acestia sint coprii care nu au reusit sa-si stapineasca Iimbajul tacut al cmotiilor si care, Hira sa-si dea searna, transmit mesaje ce creeaza 0 senzatie neplacuta.

Stephen Nowicki, JPsiholog la Universitatea Emory, a studiat capacitatile nonverbale ale copiilor si a declarat: "Copiii care nu pot deslusi sau exprima bine ernotiile se simt permanent frustrati. In esenta, ei nu inteleg ce se intimpla. Acest tip ce comuriicare este un permanent sub text a tot ceea ce facio Nu iti poti ascunde expresia chipului sau pozitia corpului, asa cum nu iti poti masca tonul vocii. Daca gre$e:;;ti in mesajcle cmotionale pe care Ie transmiti permanent, constati ca oarnenii reactioncaza ciudat in ceea ce te prive:;;te - e~ti respins :;;i nu ~tii de ceo Dadi ai impresia ca actionezi cu bucurie, dar pari exagerat sau [urias, constati ca ceilalti copH se supara pe tine :;;i nu Inrelegi dece. Aceasta categorie de copii sflr:;;e$te printf<o !ipsa a controlului in ra-

Artele soc iale

155

port cu felul in care sint tratati de ceila lti. iar actiunea lor nu are impact asupra a ceca ce Ii se Intimpla, drept pentru care se simt neaiutorati, clepr irnati !;ii apatici."

In afara de. izolarea sociala, acesti copii sufera si pe plan $COlar. C!asa, ?e~lgur, este tot 0 sor ietate, una de irrvatamint: copiluI stmgaci din punct de vedere social mai rnult ca sigur ca va i:t1terpreta gre$it si va reactiona gre$it atit fata de profesori. cit si tata de ceilalti copii. Anxietatea rezultata si consterriarea pot, la rindul lor, sa intex:_vina in mod negativ asupra capacitatii de a invata a copilului. Intr-adevar, asa cum au aratat-o testele refer itoare Ia sensibilitatea rionverbala a coprilor; cei care interpreteaza grcsit aluziile emotionale au teridinta sa nu se descurce prea bine la scoala, desi potentialul lor de invatatura este bun, conform testelor ro».

"NU TE PlJTEM SlIFER!,,: PRAGUL ABORDARfI

Inadaptabilitatea sociala este mai dureroasa si mai explicita atune! cind 5e mariifesta 'irrtr-rrrrul dintre cele rnai periculoase momente din vtata unui copil: 'incercarea de a fi acceptat iritr-un grup de joaca. Este un moment periculos, pentru ca at unci copiIul este iridragit sau u rit, sirnte sau nu ca apartine grupului si toate acestea srnt facute p ublice. Din acest rnotiv, acest rnornerit crucial a dcvcnit subiectul unui studiu foarte arnjin urrtit, facut de citiva srudenti, asupra dczvoltarii copilului, S-a scos la ivealEi faptul ca exista un contrast izbitor in pr iv inra strategiilor de abordare folosite de copiii foarte indragiti cornparativ cu ale acelora neacceptatr. Descoperirile au aratat ca este extrem de important pentru adaptarea in societate sa se observe, sa se interpreteze si sa se reactiorieze in raport cu aluziile emotionalc sau iriter persoria le. Este sfisietor sa vedem ca un copil este izolat de ceilal]i la joaca, el clori ndu-s i Sd se integreze, dar nefiind acceptat - si acest Iucr u fiind universal valabil. Chiar ';'1 copiii cei rnai mdragiti sint uneori respinsi - un studiu facut pe copii de clasa a doua si a treia a aratat ca, in 26% din copiii cei rnai Iridragiti sint respinsi arunci cirid iricearca sa intre 'in tr-u n grup deja format.

Copijj mici sint extrem de sinceri in privinta judecatii emotionale in cazul acestor schim_buri. Yeti fi rnartorii unui dialog intre copiii de patru ani de la 0 gri'idinit512. Lind_a vrea sase joa-

156

Natura int.eiigen tei ernotion ale

ce cu Barbara, Nancy si Bill, care au niste animalute si niste cub u.ri , Ea se llita earn un mirrut, cl up a care 1i abordeaza asezindu-se linga Barbara si incepind sa se joace si ea cu animalutele. Barbara se intoarce si ii spune: "N-ai voie sa te joci!"

"Ba am", raspunde Linda. "Pot sa am si eu niste animalute." "Ba rru", I:i spune raspicat Barbara. "Azi riu te vrem."

Cind Bill trece de partea Lindei, Nancy se alatura si ca atacului. nAzi nu putem s-o suferim."

Din pricina pcricolului de a li se spune, explicit sau implicit:

"Nu te putem suferi", toti copiii sint foarte prudonti atunci cind trebuie sa treaca pragul abordarii unui grup deja format. Aceasta neliniste probabil ca nu d ifera prea mult de aceea pe care 0 resirnte un adult la un cocktail unde se afla necunoscuti care par a avea 0 discutie foarte vesela, ca 'intre prieteni intimi. Pentru ca acest rnorrierir de trecere a pragului de iutrare 'intr-un grup este atit de important pentru un copil. cercetatorii l-au nurnit ,,1.Ul. diagnostic foarte precis ... care scoate rapid in evidenta diferenta de talent sociaL"13

De obicei, noii SOSlIti stau rnai iririi in cxpcctativa si abia apoi intra timid, dcvenind mai siguri pe ei doar dupa ee au facut citiva pasi pr'udenti. Ceea ce corrteaza cel mai mult in prrvinta acceptarii unui copil este felul in care se integreaza in tipicul unui grup, sesizind ce jocuri sint Ia moda si ce anume le displace celorlalti.

Cele cloua pacate capitale care aproape intotdeauna due Ia o respingere ar fi: incercarea de a prelua conducerea prea curind sau de a rru se sincroniza eu ceea ce ii intereseaza pe ceilalti, Or, tocrnai as+a inecarea sa fadl acei copii riepop ulari: ei dau navala intr-un grup mcercind mult prea brusc si mult prea curind sa schimbe curaul Iucrurilor sau oferindu-si parerile ori pur si simplu nefiind de acord cu ceilalti inca din prima clipa - toate acesteafiind de fapt incercari de a atrage atenria asupra lor. In mod paradoxal, ei sint ignorati sau respinsi. In schimb,copiii indragiti srudiaza grupul pentru a intelege ce se Intimpla acolo inainte de a intra in el si apoi fac un anumit lucru spre a fi acceptati, a;;teapta sa aiba un statut personal in grupul respectiv, statut ce v a fi confirrnat inainte de a lua initiativa de a sugera ce at trebui sa fuca ceilalti.

Sa ne intoarcern 121 Roger, baietclul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru ca dadea dovada de 0 mare inteligenta interpersonala.1.1 Pentru a intra mtr-uri grup, Roger avea ca tacti-

Artele sociale

157

ca sa observe mai intii pe unul dintre copiii din grup si apoi sa imite ce facea acesta, pentru ca in final sa-i vorbeasca ;;i sa se integreze complet. Aceasta este 0 strategie desucces, dupa cum s-a dovcdit in cazul lui Roger, de cxcmplu, atunci cind el ;;i Warren s-au jucat.de-a pusul "bombclor" (de fapt pietricele) in sosete. Warren l-a mtrebat pe Roger d.aca vrea sa rnearga cu elicopterul sau cu avionul. Inainte de a se tmplica, Roger a iritrebat: ,,$i tu ai sa iii in elicopter?"

Acest moment aparent inofensiv dezvaluie sensibilitatea fata de grijile celorlalti si capacitatea de a actiona in CUllo;;tinta de cauza 'intr-urt fel care sa IllenFna legatura. Tata care este cornentari ul lui Hatch ill p r ivin ta lui Roger: tiEl intii isi «testeaza» colegit de joaca in asa fel 'incit ei sa ramina in mediul lor si sa-;;i continue joaca. Am asistat Ia felul cum au reactioriat si alti copii care pur si srmp lu s-au urcat in propriile elicoptere sau avioane si si-au luat zborul la propriu si la figurat din societatea respectiva."

INIELIGENTA iN RELATUI,E EMOTION£lLE; UN STUDIU DE CAZ

Dad. in testarea abilrtatilor sociale, cel rnai important este sa stim sa calmam emotiile negative ale celorlalti, a te descurca eu cineva aflat in cuhnea Iur iei rep rez.inta culmea maiestriei. DateIe referitoare la autostapinirea miniei si la molipsirea ernotioriala sugereaza ca 0 strategie eficienta ar fi distragerea persoanei furioase, intrind in empatie cu sentirnentele siperspectrva acesteia si corid ucind-o apoi spre 0 alta varianta, care sa 0 racordeze la 0 gama mai pozitiva de sentimente --un fel de judo emotional.

Un asemenea talent foarte rafiriat pe care 11 rcprezinta marea arta de a putea influenta din punet de vedere emotional este eel mai bine exemplificat printr-o poveste spusa de un vechi pr'ieten de-al meu, raposatul Terry Dobson, care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele rnartiale in [aponia, si anume aikido. Intr-o dupa-arniaza, se intorcea acasa cu un tren care facea legatura cu Tokio, cind dintr-odata a urcat o matahala de muncitor foarte violent, beat mort si murd ar tot. Barbarul ainceput sa-i terorizeze pe pasageri, desi se clarina pe picioare: zbiera mjuraturi, a mghiontit-o pe 0 ferneie care tinea in brate un cop il, aruncind-o in bratele urrui cuplumai in virsta, care apoi s-a ridicat 91 s-a dus undeva rnai in spatele vagonului.

158

Natura i nt.el.igent ei emotion.ale

Betivarrul, dupa ce s-a mai clatinat de citeva or i (ratindu-si loviturile iricercate), a ins;facat stilp ulrnetalic din mijJocul vagonului $i eu un raget a vrut sa-l scoata din podea.

In acest moment, Terry; care era intr-o coriditie fizica maxima in ur:ma a opt ore pI" zi de antrenamente aikido, a sirntit nevoia sa .intervina, inainte s-o pateasca prea gray careva. Dar si-a arnintit cuvintele maestrului sau: "Aikido este arta reconcilierii. Cine are in gind sa se bata :,}i-a blocat leganrra cu u nivers'ul. Daca incerci sa-i domini pc ceilalti esti deja mfrint. Noi, de Iapt, invatam sa rczolvam conflictele si nu sale stirnim."

Intr-adevar, Terry aeceptase la incepurul cursurilor cu rnaestrul sau sa nu provoaee niciodata 0 baiate si sa foloseasca artele martiale doar ca aparare. Acum insa i se parea ca are ocazia sa-si testeze cunostintele de aikido In realitate, m ceca ce era dar 0 oeazie legitima. Astfel incit in vreme ce toti ceilalti pasageri inlernnisera in scaunele lor, s-a ridieat in picioare si s-a 1:ndreptat deliberat foarte Incet spre individul respectiv.

Observindu-l, bej.iv anu l a zbierat: "Aha! Un strain! Trebuie sa i se dea o lecpe in stil japonez!" ;;1 a inceput sa se pregateasca sa-i v in a de hac lui Terry.

Tocmai cind voia sa faca prrma rniscare, cine va a strigat cu toate puterile si eu mare veselie in glas: 'THei!"

Cum spuneam, tonul era foarte vesel, ea si cum tocrnai ar fi fost zarit un bun prieten. Betivarrul s-a 'irrtors surprins $1 a vazut unjaponez mititel pe la vreo saptezcci de ani care statea acolo, Intr-un colt, in kimono-ul lui. Batrirrul i-a facut mclntat semn eu mina betivariului si a cintat intr-un ritm vioi "C'mere".

Betivanul s-a indreptat eu pasi mari spre el, pus pe harta.

"De ce dracu' erezi ca as sta eu de yorba eu tine?" lntre timp, Terry a r fi fost gata sa 11 d.oboare pe betivan, 'in cazul in care ar fi facut eel mai mie gest de v io.lenta.

"Ce naiba ai ba ut?", a intreb at batr irrul, ochii indreptindu-i-se spre muncitorul beat.

"Am ba ut sake,:;;i oricum rru-i treaba ta", a mugit befivartu l. "A, dar asta e minunat, minunat", a repl.icat b atrirrul cu un ton plin de caldura. "Vezi tu, si rnie irni place sakeul. In fiecare seara eu si cusotia mea (sa srii ca arc saptezeci t;>i sase de ani) mcalzirn 0 sticluta de sake si 0 dueem In gradina, uride ne asezam pe 0 banca veche de lemn .. ,N $i a continuat vorbind despre currnalul japonez din eurtea lui, despre mirrunatiile din gradina lui, unde bea eu placere cite un sake in fiecare scara. Chipul betivu-

Artele sociale

159

lui a inceput sa se mai Imblll1zeaza pe rnasu ra ce il asculta pe batrin, Si-a desclestat pumnii. ,,]'vIda ... :;;i rnie irni plac currnalii japonezi ... ", spuse el cu 0 voce hrriita.

"Da"', a replicat batrinul cu 0 voce tonica. pun pariu ca a i

o sotie mirrunata."

"Nun, raspunse rrurncitor ul, "sotia mea a rn ur it ... " Plingind, a Incep ut sa spuna 0 poveste despre cum si-a pierdut sotia, casa si sluiba si cit de rusine Ii este de eL

, Chiar' atunci tre~ul a ajuns in statia uncle Terry trebuia sa coboare :;;i l-a auzit pe batr in cum l-a irrvitat pe betivan sa vina cu el si sa-i prrvesteasca tot si l-a vazut pe acesta cum si-a lasat capul in poala batrirrului.

Asta Irisearnna sa ai geniu in relatiile ernotionale.

P~L\RTEA A TRElA

Irrtefigerrta ernotiortala ap licata

Duamarri intin1.i

,

Sigmund Freud rernarca fata de discipolul sau Erikson faptul di a iubi si a munci sint cele doua cap acitati umane care detcrrnina maturitatea completa. Dad. asa stau lucrurile, atunci maturitatea ar putea fi pusa in pericol, av irid In vedere tendintele acruale ale casniciei :;;i ale divortulut, care fac ca inteligenj:a ernotiorrala sa fie rnai irrrportarita ca oricind.

Sa ne gindim Ia procentajul d ivor'tur ilor. Numarul divorturilor s-a stabrlizat la un anumit nivel. Dar rn ai exista 0 posibilitate de a calcula rata clivor tu rilor; care sugereaza 0 crestere vertiginoasal: privind la sarisele u nu i cuplu proaspat casatorit de a sfirsi 111 cele din uruui i'n tr-trn d ivor t. Desi in ansamblu nurnarul drvor+u.rilor nu a mai crescut, riscul de divor] s-a modificat in cazul tinerilor casatoriti.

Aceasta modificare este si rriai vizibila atunci cind cornparam rata divor+urilor in cazul cuplurilor casatorire intT,un arrumit an. La americani, din casniciile care au mcep ut la 1890, cam 10% au sfirsit prmtr-un divert. Pentru cei casatorrti in 1920, 18%; pcntru cei casatoriti in 1950,30%. Casator iile din 1970 au avut 0 proportie de 50% de despartiri. Iar pentru cei casatoriti in 1990, posibilitatea ca mariajul sa se sfirseasca printr-un divort a ajuns la iruricosatoarea cifra de 67%11 Daca aceste estirnari VOl continua pe aceeasi linie, doar trei din zece cupluri disatorite recent pot conta ca vor rarnine nedespartiti toa ta viata.

Se poatl' spune ca, in rnare parte, aceasta crestere nu se datoreaza am de mult scaderii inteligentei emotionale, cit erozrunii pennanente a c oris tr'in ge ri lor sociale - cei care divorteaza nu mai .sint stigrnatizati, nevestele nu mai sint dependente din punet de v ed.ere financial' de soti i lor - caci asta tinea multe cupluri Ia un loc, chiar si in cazul celor mai riefer icite perechi. Dar daca aceste constrlngeri sociale nu 111.8i reprezinta un factor ce

164

Iru eligen.t a ernoiion al a apl icai a

l irre casn icirle la un loc, atunci in rnocl sigur ca for+ele ernot iona-

le dintre sot si sotie sint cu mult mai importante, dad doresc intr-adevar ca legatura dintre ei sa dureze.

Aceste legaturi diritre sot si sotie - si gre"elile emotionale care Ii pot deterrnina sa se desparta - au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricind. Poate cit descoperirea cea mai importanta pentru iritelcgcrea a ce anurne face ca 0 casnicie sa rezrste sau sa fie drstrusa vine din citeva m asu ratori psihologice foarte sofisticate, care permit urmarirea clipa de clipa a nuantelor ernotioriale Ia riivelul cuplului. Oamenii de stiinta stnt acurn capabili sa detecteze v alurile Invizibile de adrenalina ale sorului, precum si cresterile br uste de tensiune, sa observe trecatoaref dar graitoare microernotii care se strecoara pe chipul sotiei lui. Aceste masuri'itori fiziologice scot Ia iveal.a un sub text biologic ascuns, care contribuie la dificultatile cuphrlui, un nivel critic al realitatii emotionale, care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de catre cupluri. Aceste masuratori arata care sint forte le ernotionale care pastreaza 0 casnicie sau 0 distrug. Creselile apar de la bun mceput din pricina diferentelor dintre lumea emotionala a fetelor si cea a baierilor.

cASNrCfA t.iu ~I A rr.

RADACINILE SE AFI"A iN COPILARIE

Cirid tocmai irrtr am, de cur'ind, J:ntr-o seara, la un restaurant, am dat peste un rinar care iesea pe usasi avea un chip irnpietrit ;;i ursuz. Imediat in spatele l ui era 0 tinara care venise In fnga mare si-l lovea cu disperare eu purnnii in spate tipind: "ee naiba! Intoarce-te imed iat si Hi dragut cu mine!" Aceasta rugaminte transanta si categoric contradictorie facuta uriui spate i11 retragere rezurna tiparul eel mai des intilnit al cuplurilor cu prebleme: ea incearca sa se implice. iar el se retrage. Specialistii i11 disnicii au observat dernult ca pina ca uri cuplu sa ajunga la terapexrt, deja ajungc la acest tipar implicarc--rctragere, sotu! phrigindu-se ca sotia nu este "rezonabila" prin eeea ce solicita ori prin iesirile ei, iar ea se plinge de indiferenta lui fata de ceea ce spune ea. Acest joe matrimonial reflecta faptul ca la nivelul cuplului exista doua realitati emotion ale, a lui $i a ei. Radacina acestor diferente emotionale, chiar daca in parte este biologicaf se afla :;;i in copilarie, respectiv in cele doua lumi emotionale in care traiesc baietii :;;i fetele pe masura ce cresco Exista multe eerce-

D'u s man i inrimi

165

tari facute ill legatura cu aceste doua lurni separate, barierele dintre ele intaxindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le prefers baietii :;;1 fetele, dar si de teama incercata de cop iii mici de a nu fi ironizati pentru ca au ,,0 iubita" sau "un iubrt">. Intr-un studiu referitor la prieteniile dintre cop ii, s-a descoperit ca micutii de trei ani sus tin ea jumatate dintre prietenii lor sint de sex opus; cei de cine! ani, spun ca circa 20%, iar cei de sapte ani sustin aproape ca nu mai exista prieteni de sex opus-'. Aceste universuri sociale separate se intersecteaza foarte putin ptna la adolescenta, cind mcep iritilrririle sentimentale.

Intre tirnp, baierii ;;i fetele invata lueruri total diferite despre felul iri care sa-si stap'ineasca emotiile. Par irrtii in general discuta emotiile - cu exceptia miniei - mai mult cu fiicele decit cu fiii4. Fetele slut expuse uriei rnai rnari canti tati de inforrna+ii despre emotii decit baietii: atunci cind parintii inventeaza povesti pe care Ie spun copiilor prescolari, ei folosesc mai multo cuvinte ernotioriale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cirrd vorbesc cu fiii lor; cind mamele se joaca, de exemplu, cu sugarii lor, afiseaza 0 mai larga gama de ernotii fata de nice decit fata de fii; cind mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente, le discuta mai in arnamrnt din punct de vedere al star ii ernorioriale, decit 0 fac eu fiii lor - desi cu fiii intra in mai rnulte amarumte referitoare la cauzele si consecintele ernotiilor precum rniriia (probabil pentru a 0 preveni).

Leslie Brody ;;i Judith Hall, care au rezurnat studiul asupra d iferen+elor de emotii intre sexe, sus tin di acest lucru se intimpHi probabil pentnl ca fetele 1:;;i dezvolta rnai rapid si rnai usor limbajul decit baietii, ceea ce Ie face sa aiba sentimente care presupun 0 mai mare experienta si 0 rnai buna exprimare, precum $1 0 capacitate superioara fata de a baietilor in ceca ce priveste folosirea cuvintelor pentru a explora si a mlocui reactiile emotionale cum ar fi conflictele fizice: in schimb, adauga ele, "baietii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor IlU este subliniata pot In mare masura sa nu coristierrtizeze starea ernotionala atit in cazul lor, cit si in cazul celorlalti.r"

La virsta de zece ani, cam acelasi procent de fete si de baieti sint agresivi $i dispu;;i la confruntari directe atunci cind se infufie. Dar pe la treisprezece ani apare 0 diferenta eonsiderabila intre sexe, care incep sa se defineasca mai bine: Eetele devin m.ai apte decit baietii 111 arta tadicilor agresive cum ar fi ostracizarea, birfele nefaste $l razbunarile indireete. S,aietii, in generaCconti-

166

Ln telig en t a emot.ion aln apl.icat a

rrua sa fie d ispusi la confruntari directe atunci cind sint furiosi, ignormd strategiile mascate". Acesta este unul dintre numeroasell" motive pentru care baietii - si ulterior barbajii - sint mai putin sofisticati dedi sexul opus in pr ivirrta tertipurilor v ietii emotion ale .

Cind fetijele se joaca intre ele, 0 fae In grupuri mici, punind accentul pe 0 minima ostilitate si pe 0 maxima eooperare, in vreme ce jocurile biHeplor se fac in grupuri rnai rnari, punindu-se accentul PI" concurenta. 0 diferenta eheie poate fi constatata in ceea ce se mtimpla atunci cind joeul baietilor sau al fetelor este intrerupt pentru ca cineva pateste ceva. Daca un baiat aecidentat este foarte necajit, ceilalti asteapta de la el sa se dea de-o parte si sa nu mai plinga, pentru ca joaca sa poata continua. Daca acelasi Iucru se Intimpla m cazul un or fetite care se joaca, [ocul se opreste si toate seaduria in jur, ca sa-i vina in ajutor fetitei care pllnge. Difererita manifestata de baietei $i fetite la joaca rezurna ceea ce Carol Gilligan de la Harvard subliniaza ca fiind 0 deosebire eheie mtre sexe: baietii 5e miridresc cu autonomia si indeperidenta lor, rezistind eu stoicism si singuri la greu, in vreme ce fetele se corisidera parte a unei adevarate retele de legaturi. Astfel, bilietii se sirnt arnerrirrtat i de tot ceea ee le-ar putea pune in peri col independenta, in vreme ce fetele se si mtrnai amenintate de 0 ruptura la nivel relational. Asa cum sublinia $1 Deborah Tarmeri in eartea ei You Just Don't Understand (Pur si simplu nu inielegii, aceste perspective diferite eondue Ia faptul ca barbatii si femeile dorese si astepta lucruri total diferite de Ia 0 conversatie: in vreme ce barbatii se rnultumesc sa vorbeasca despre diverse "lucruri", femeile 'urrnaresc legaturile ernotionale.

Pe scurt, aeeste eontraste apar 9i in perioada de scolarizare, ernotiile fiind baza diverselor calitati. Astfel, fetele devin "apte sa interpreteze atit senmele ernot ioriale verbale cit si pe cele norrverbale, sa-si exprime si sa-;;i comunice sentimentele", iar baietii sint ap+i sa "minimalizeze ernotiile care due la v ulnerabiIitate, sentimente de viriovatie, teama sau durere."? Dovada acestor stari diferite este una de ne+agaduit in Iiteratura de specia litate. in 'urrna a sute de studii, s-a constatat,de exernphr, ca, in mcdie, femeile sirrt mai empatice decit barbarii, cel ip u ti n in eeea ee prive$te masurarea capaCltatii de a interpreta sentimentele negraite dupa expresia fetei, dupa tonul voeii sau dupa alte a1uzii nonverbale. In mod similar, in general, slnt mai u?o~ de eitit sentimentele de pe ehipul unei femer decit eele de pe chipul

D'u srnan i in t im i

167

unui barbat: III vrerne ce til privin}a expresiviL'l~ii baieti10r si fetelor foarte mici nu exista diferente, d.upa ce tree de scoala primara, baietii devin mai putin expresivi decit fetele. Aeest lucru poate reflecta in parte 0 alta diferenta eheie: in medie, femeile traiesc intreaga gama de erriotii eu a m ai mare intensitate 91 variabilitate de cit barbatii - in sensu! dl. femeile Stilt mai "emotive" decit barbatii".

Toate aces tea insenmria ill general ca femeile intra in caanicie pregatite pentru rolul de administrator emotional, in vreme ce in cazul barbatilor acest Iucr u corrteaza mult mai p utiri pentru supravietuirea relatiei. Intr-ad evar, eel mai important element pentru femei - dar nu ;:;1 pentru barbati - pentru ea 0 relatie sa fie satisfacatoare s-a aratat ca ar fi, conform unui studiu efeetuat asupra a 264 de cupluri. ,,0 buna cornnrucare?". Ted Huston, psiholog la Universitatea din Texas, studiind in profunzime cuplurile, a constatat: "Pentru sotii, intimitatea Inseamna a discuta (!iverse lucruri. rnai ales despre cele refer itoare la relatia in sine. In general, barbatii nu inteleg ee vor nevestele de la ei. Ei spun asa: «En vreau sa fae diverse lucruri eu ea. iar ea nu vrea decit savorbim.»" Huston a eonstatat ea in perioada in care fac eurte, barba tii sint rrrulfrnai dispu:;;i sa stea de vorba, d intr-o dorinta de intimitate, cu viitoarele lor sotii. Dar odata casatoriti, cu trecerea timpului - rnai ales in euplurile trad itioriale - ei petree tot mai p u tiria vreme stind de vorba eu sotiile lor, considerind ca aeest sentiment de apropiere poate fi exprimat si prin gradinaritul impreuna. rnai degraba chiar decit prin discutarea diverselor aspeete.

Tacerea crescinda a sotilor se datoreaza si faprului ca barbatii sint mai optimisti in privinta casniciei lor, in vrerne ce sotiile se preocupa de toate problemele care apar; iritr-un studiu despre casnicii, barbatii vad mai in roz de cit sotiile lor intreaga relatie - actul sexual, finantele, legaturile eu rude le prin alianta, cit de bine se asculta unul pe celalalt, ce importanta au neajunsur ile persorialc!", Nevestele, in general, Isi exprima mai mult decit barbatii nernultumirile si 0 fae verbal mai ales in cuphrrile nefericite. Combinind modul optimist in care barbatii pereep casator ia cu aversiunea lor fata de eonfruntarile emotionale, devine dar de ee sotiile se pling atit de des ca sotii lor incearca sa evite diseutiile despre lucrurile suparatoare din relatia lor. (Desigur ca. aeeasta diferentiere pe sexe este 0 generalizare $i nu este valabila :in fiecare caz; un prieten psihiatru se plingea ca in disni-

168

Ln telig eni a erno] io 110 lit apl icatii

cia lui sotia nu doreste sa discute despre chestiunile ernotionale, drept pentru care el este eel care Ie abordeaza.)

Incetineala eu care barbat ii deschid discutiile incomode intr-o relatie fara indoiala ca se datoreaza relativei lor incapacitati de a interpreta exprimarea faciala a ernotiei.

Pemeile, de exemplu, sint rnai sensibile la 0 expresie tr ista de pe chipul b arb atu hri decit s'int barbatii in a d etecta tristetea din expresia unei femei!'. Astfel, 0 femeie treb uie sa fie eu mult mai trista decit un barbat pentru ca acesta sa-i observe seruimentele si eventual sa puna problema referitor la ce a dus Ia aceasta situatie,

Asa dar, trebuie sa ne gindim.la inrplicatiile diferentelor ernotionale i ntre sexe perttru a explica felul m care cuplurile reusesc sa. depaseasca s uparar ile :;;i neintelegerile Ia care se ajunge irievitabil intr-o relatie intima. De fapt, chestiunile precise cum ar fi cit de des face un cuplu dragoste, sau cum. treb uie crcsout i eoprii, or i ce datorii sau economii are un cuplu nu sint elemente care pot sa inchege sau sa strice 0 casnicie. De fapt, de felul cum discuta un cuplu despre aceste puncte delicate depiride soarta casniciei lor. Ajungerea Ia 0 mtelegere despre cum sa depa;:easdi ncintelegerile constitute cheia supravie+nirtitirrui maria]: barbatii si ferneile trebuie sa dcpaseasca diferentele im1ascutel:ntre sexe, abord'ind ernotiile dificile. Cind nu reusesc, cuplurile devin vulnerabile in fata emotiilor si in final asta Ie poate distruge relatia proprru-zisa. Asa cum vom vedea, aceste fisuri au rnai multe sanse de dezvoltare atunci cind unul sau ambii parteneri au anumite d.eficicrrte de inteligenta emotionala.

NEAJUNSURILE DIN CASNICIE

Fred: Mi-ai str'ins r'ufele de pe sirma?

lngrid: (ell un ton batjocoritor) ,)vii-ai strins rufele de pe sirma."

N-ai decit sa ti Ie stringi tu, nenorocitele alea de rufe. Ce sint eu, servitoare?

Fred: N-a9 zice. Daca-ai ti fost servitoare, rnacar ai fi stiut sa fad curat.

Daca acest dialog ar fi fost dintr-un serial de comedie, ar fi putut fi amuzant, riumai ea acest ton dureros de taios a fost abordat de d otra persoane care forrnau un cuplu si care (poate ca nici nu va surprinde) au divorjatin urmatorii anP2. Ei au fost intilniti in cadrul unul studiu de laborator facut de psihologul John Gottman de la Univcrsitatca din Washington, care a fiicut

Dw;;mani irii irn i

169

poate cea rnai detaliata analiza asupra legaturii emotionale dinire cup l ur i. dar si asupra sen+irneruelor coroz ive care pot distruge casnicia13. Conversatiile cuplurrlor au fostinregistrate pe casete video, .dupa care au fost analizate in amanunt ore intregi pentru a deslusi emotiile secrete si felul cum actioneaza ele , Intocmirea unei harti a neajunsurilor ce pot duce un cup lu la d ivort a avut un .rol primordial in prrvinta inteligcntei emotionale si a importantei sale In supravictuirea unei casnicii,

In ultirnii douazeci de ani, Gottman a deteetat momentele bune si rele a peste doua sute de cupluri, 0 parte de curmd casatorite, altele de zed de ani. Gottman a facut 0 harta a ecologiei emotionale a casniciei cu 0 asernenea precizie, incit intr-unul dintre studii el a reusit chiar sa prevada care dintre euplur.ile testate (preeum eel al lui Fred si Ingrid, a caror discutie despre rufe a fost arit de tiHoasa) vor d ivorta in ur-matori itrei ani. Intr~o proportie de 94(70 el a avut dreptate, ceea ce nu s-a mai intilnit in studiile asupra mariajelor!

Acuratetea analizei lui Gottman consta in metoda sa extrem de minutioasa si de atenta de analizare a dovezilor. Atunci cind cuplurile vorbesc, senzorii inregistreaza si cea mai marunta modificare fiziologica, 0 analizare clipa de dip a a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emotiilor ereat de Paul Ekman) detecteaza si cea mai subtila si trecatoare nuantare a sentimenrului. Dupa sedinta, fiecare partener vine separat in laborator si 'urrnareste caseta cu lllregistrarea conversatiei, dezvahrindu-si glndurile ascunse din cele mai Incinse momente ale schimbului de replici. Rezultatul este un fel de radiografie emotiona- 13 a casniciei.

Un serrmal tirnp ur iu de av er tiz are a faptului ca 0 casriicie se afla in pericol este critica aspra, sustine Gottman. Intr-o casnicie sanatoasa, barbatul si nevasta se simt liberi sa-si exprirne nemulturnirile. Dar mult prea adesea, in fierbinteala miniei, nemultumirile ajung sa fie exprimate intr-o maniera distructiva, declansindu-se atacuri Ia adresa caracterului partencruhri de viata. De exemplu. Pamela si fiica ei s-au dus sa cumpere pantofi, in vrerne ce sorul, Tom, s-a dus Ia 0 Iibaric. S-au inteles sa se intilneasca in fata P ostei intr-o ora si apoi sa mears-a impreu-

" , • 0

nil sa vada un film Ia matineu. Pamela a fost punctuala, dar nici

urma de Tom. "Unde este? Filmul incepe in zece minute", s-a pllns Pamela fiicei sale. "Tatal tau atita e in stare sa faca, sa l:ncurce totuL"

170

Ln t el io en t a ern ot ion ala a.pl ica t.a

Cind apare si Tom zece minute mai tirziu.Tericit ca s-a intilnit eu un prieten si ccrrnd u-si scuze ea a irifirz.iat, Pamela ziee eu sarcasm: "Nu e rumic - abia am avut ocazia sa discutarn despre extraordinarul tau talent de a da totul peste cap. Nu te glnde:;:;ti rriciocl ata Ia corisecirite si esti cumplit de egoist!"

Reprosul Pamelei inseamna rnai mult dedt atit: este un asasinat asupra personalitatii eeluilalt, un atae la persoana, si TIU un eomentariu asupra fapteL La urrna urmei, TOll1 si-a eerut scuze, si totusi Pamela l-a etichetat drept "curhplit de egoist". Majoritatea cupturilor tree prm asemenea momente din cind in cincl si atunei nernulturnirea in legatura eu ceea ee a facut partenerul se transforrna 'int.r-uu atae 'irrrpotri va persoanei, si nu a faptei. NuIna! Cd aceste critici dune' au un irn p.act emotional coroz iv in comparatie eu reprosurlle rezonabile. Asemenea atacuri. chiar daca sint de Inteles, devin tot rnai dese daea sotu l sau sotia simt ca reprosurile lor ramin neauzite sau ignorate.

Difererita d iritre reprosuri si critici directe la persoana este una simpla. fntr-un repr-os, sofia respectiva specifica faptul care a nernulturnit-o si eriticafapta sotului ei si nu pe el, declarind ce a sirntit: IICind ai uitat sa-mi iei rufele de la spalatoria chimica mi-am dat searria ca nu tii la mine." Este 0 expr imare ce dovedeste inteligenta ernorioriala - afirrna eeva, dar nu eu un ton violent sau pasiv. Dar i ntr-uri atac la persoana, ea foloseste ocazia pentru a ad uce 0 critica globala la aclresa sotului ei: "E$ti atit de egoist si nu-ti pasa. Asta dovedeste inca odata ca nu pot avea incredere in tine ca ai fi in stare sa faci ceva ea lurnea." 0 asernenea critica il face pe celalalt sa-i fie r uairie, sa simta ca nu este iubit, ca. este acuzat si ca are defecte - ceea ce rnai mult ca sigur c~ va duce la 0 reactie defensiva care nu va drege in nici un fel lucrurtle.

Mai rn ul t, atunci clnd se aduee 0 critica cu 0 nuanta de dispret. ernotia creata este extrem de dtstructiva .. Dispretul insoteste adesea fur ia: 121 nn se expr irna doar prin cuvrnte, ci si prin tonul vocii sau printr-o expresie suparata a fetei. Forma eea rnai eviderita este. desigur, ironia sau insulta IInenorocitule", "scirba ce esfi", "amaritule" _ La fel de dauniUor este 9i limbajul trupului care transmite acest dispret mai ales strilnbaturile din guni, care sint un limbaj facial universal pentru dezgust, sau datuI oehilor peste cap, ca :;:;i cum ar spune "Of, Doamne!"

Dispretu1 facial este de fapt 0 contractie a mw;;chilor "gropitelor", a colturilor gurii (eel mai adesea doar in stinga), in vreme

D'u srnan.i in t itn i

171

ce ochii sint dati cap. Cind unul dintre partenori afiseaza aceasta expresie, celalalt, iritr-uri schirnb emotional tacit, inregistreaza 0 crestere a batailor inirnii cu doua sau trei p ulsatii pe minut. Conversatia invizibila este in plin avint; dad sotul l$i rnanifesta permanent d'ispretu l, a constatat Gottman, sofia ca de mult mai usor prada unei intregi game de probleme de saria ta. te, de la raceli si gripe pina la infectii urinare sau 0 stare de rieIiniste, precum si simp tome gastrointestinale. Atunci cind chipul sotiei manifesta dezgustul, rtida buna eu dispretul, de patru sau de rnai m.ulte ori intr-o corrversatie de un sfert de ora, este 1.U1. semn hkut ca respectivul cuplu se va desparti in urrnatorii patru ani.

Sigur ca 0 manifestare ocazionala a dispretului sau a dezgustului nu poate destrama 0 casnicie. Insa asemenea exprirnari ernot ionalc dese seamana cu furna tul sau cu colesterolul crescut ca factor de rise in bolile de in ima - cu cit sint mai mari si de mai Iunga d u rata , cu atita pericolul creste. Pe drurnul spre div ort, fiecare dintre acesti factori 11 prezice pe urmatorul pe aceasta scara mereu crescirid a a nefericirii. Critica si d ispretul sau dezgustul.devenite obisrruinta sint sernne de peri cot pentru ca indica faptul ca sotul sau sotia si-a u judeeat in gind cit se poate de tare partenerul de viata. In min tea lor, partenerul este VE9- nic eondamnat pentru eeva. Acest tip de gindire negativa 91 c,stila duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celalalt sa aborde-

ze 0 pozitie defensiva sau sa fie gata de eontraatae.

Fieeare dintre cele doua capete ale reactiei Iupta-sau-fugi reprezinta un raspuns la atac. Cel mai adesea se contraataca prin exprimarea miniei. Aceasta cale duce de obicei la un adevarat meci de [ip ete fara rost. Reactia alterriativ a, fuga, poate fi $1 rnai dauriatoare, mai ales cind ,,fugitul" insearnna 0 izolare iritr-o tacere iricremeruta.

Acest zid al tacerii este 0 ultima posibilitate de ap ararc. Cel care alege aceasta solutie refuza coriversa tia, rasp unzrnd printr-o tacere mormlntala si un chip impasibit. Aceasta modalitate transmits uri mesaj puternic fara echivoc, un fel de cornbinatie de raceala, distanta/ superioritate $i deta~are. Acest zid apare mai ales in casniciile care se indreapta spre un dezashu sigur; in 85% dintre aceste eazurif sotul este cel care reactioncaza asHel in fata atacurilor pline de reprof?uri :;:;i dispret din partcCl sotiei14. Cind aceasti'i reactie devine ceva obi;muit, ea are un cfect devas·

172

Ln icligen t a ernot io n.al d apl icat.a

tator asupra saniHapi unei relatii afeetive: taie toate puntile de rezolvare a neintelegerilor,

ClNDl.1RI TOXICE

Cop iii nu sint cuminti si Martin, tatal lor, se supara. E1 se intoarce spre sotia sa Melanie si ii spune pe un ton rastit: "Draga, nu crezi ca ar trebui sa se mai potoleasca ;;1 copiii astia?"

E1 de fapt ginde;;te: "E prea ingaduitoare eu copiii," Melanie reactioneaza la minia lui, infuriindu-se la rind ul ei.

Chipu1 i se maspreste, incrunta sprincenele si ii raspuride: "Cop iii se joaca si e i. Orrcurn, in eurind vor merge la culcare ,"

Ea de fapt girideste: "Iar incepe, tot timpul se plinge de ceva." Martin este aeum viz ibil erter vat. Se apleaca arnen intator, eu pumnii lncle;;tati ;;i spune pe un ton scos din sarite: "N-ar trebui sa-i culc de pe acum?"

De fapt, el ginde;;te: "Ea este vesnic contra mea, in toate, Ar fi mai bine sa preiau initiativa."

Melanie, dintr-o data speriata de minia lui Martin, spune blind: "Nu, ii culc eu imediat."

Ea de fapt gindeste: ,,:;ii-a iesit din fire -- le-ar putea face vreun rau copiilor. Mai bine cedez."

Aceste conversatii paralele - cea rostita si cea din gind - sint discutate de Aaron Beck, fondatorul terapiei cognitive, ca exemplu de gindire ce poate otravi 0 casnicie->. Adevaratul schimb emorional mtre Melanie ;;i Martin este format de gindurile lor si aceste ginduri, [a rindul lor, sirr! determinate de un strat mai profund, pe care Beck 11 nu meste al "glndirilor automate" - trecatoare presupuneri facute in avans despre sine si despre ceilalti, care reflecta atitudinile noastre em~tionale eele rnai profunde. Melanie gindeste ascuns cam asa: "Intotdeauna rna terorizeaza cu minia lui"; pentru Martin, gindul cheie este:

"N-are niei un drept sa se comporte asa cu mine." Melanie se conaidera 0 victima ricvinovata a casniciei lor, iar Martin socoteste ca are tot dreptul sa fie indignat, pentru ca nu este tratat corect.

Gindurile ca am fi victime nevinovate ori ca avem dreptul sa ne indignam sint tip ice pentru partenerii de viata din cas~icii cu problerne care 1$i alimenteaza permanent mirria $1 suferinta-", In mornentul iIi care aceste ginduri nefaste cum ar fi dreptulla indignare devin un reflex, ele se autoconfirma: partenerul care se coriaid era 0 victim a cauta vesriic acele fapte ale eeluilalt care-i

LJu;;}1u,ni i nt irni

173

pot confirma punctul de vedere, ignorind sau neluind in seama gesturile frurnoase care ar: putea pune Ia indoiala sau nu ar' mai confirma aceasta idee.

Aceste gInduri sint foarte puternice: ele declanseaza sistemul de alarrna neural. Od ata ce sorul se cortsiclera o victirna, el decl anseaza un alae emotional, drept pentru care va tot analiza eu u;mrinta pe toate fetele 0 lista illtreaga de nernulturrrirr care-i VOl' arninti ca a fost transforrnat intr-o victima, Si rru-si va rnai aminti nimic din tot ceea ce a facut ea in intreaga lor relatie care ar putea pune la indoiala ideea ca este 0 victima nevinovata. Partenera de viata este pusa iritr-o situatie fara iesire: astfel, chiar si lucrurile bune pe care le face VOl' fi rastalmacite atunci cind vor fi analizate printr-o lentil a negativa si refuzate ca 0 palida incercare a ei de a nega ca incearca sa-l transforrne intr-o victirna ,

Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declansatoare de neintelegeri dau 0 interpretare benigna Ia ceea ce se intimpla, asa incit e mai putin probabil sa se ajunga Ia astfel de deturriari, sau, in cazul in care ele totusi apar, partenerii i;;i revin mai repede. Cindirea care mentine sau alimenteaza nefericirea urmeaza un tipar subliniat in Capitolul 6 de catre psihologul Martin Seligman, referitor la perspectiva pesirnista si cea 'optimista. Punctul de vedere pesimist porrieste de Ia premisa ca partenerul de viata are defecte inerente, care nu pot fi schimbate si care genereaza suferinta: NEste egoist $i nu-l intereseaza decit persoana lui; asa a fost crescut si asa va rarnine pentru totdeauna. Vrea sa-i fiu la dispozitie permanent si putin ii pasa de ceea ce sirnt eu." In schimb, punctul de vedere optimist surra cam asa: "Acum este mai exigent, dar a fost ant de atent in trecut; poate este prost dispus - rna intreb daca nu are probleme Ia serviciu." Aceasta este 0 perspectiva in care mariajul nu este privit ea iremediabil distrus sau fara speranta. in schimb, ea socoteste ca momentul nepotrivit se datoreaza unei situatii care poate fi schimbata. Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-a doua calmeaza.Partenerii care abordeaza perspeetiva pesimista sint sortiti blocajelor ernotioriale: se infurie, se sirnt jigruti sau, oricum, nefericiti din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viata: 11i devin tulburati de indata ce incepe un asemenea episod. Ixlerrurl turrurea lor Interioara ;;i atitu diriea pesimista eli siguranta va dedan;;a repro;;uri ;;i dispret in confruntarea cu

174

Lnt eiigercta ernot ioriala apl icata

partenerul, care, Ia rind ul sau. va deveni defensiv 1';'1 se va refugia in spatele unui ztd.

Poate ca vir ulenta cea mai mare a aces tor ginduri otra vite se constata Ia sotii violenti din punct de vedere fizic cu sotiile lor. Un studiu asupra sorilor v ioferrti facut de psihologii de Ia Uni-

versitatea Indiana a demonstrat ca acesti barbati imbratiseaza exact rationameritul pustilor duri din curtea scolii, detectind intcntii ostile chiar si in lucrurile cele mai rieutre pe care le fac SCltiile lor, si folosesc aceasta judecare gresita pentru a-si justifica propria violenta (barbatii agresivi din punet de vederesexual cu iubitele lor procedeaza cumva in 1l10d similar, fiind ban uitori Ja adrcsa femeilor si neluind in seama obiectiile lor)!". A;;a cum am va?ut in Capitolul 7, acesti barbati se tern mai ales sa nu fie respmsi, riesocotiti sau supusi unor siruatii jenante in public de catre sotiile lor. Uri sceriariu tipic care declanseaza glnduri ce "justifica" violenta celor care-si bat nevestele este: "Ai iesi t in societate si observi ca in ultima jumatate de ora sotia ta a stat de v orba ;;i a r'is cu acclasi barbat atragator, El pare ca-i face curte." Cind acesti barbati percep ca sotiile lor fac ceva ce sugereaza Cl p osibrla respingere sau 0 abandonare a lor, reactioneaza prin indigriare si revolta. Se pare ca ginduri reflexe de genul: ,,0 sa rna p araseasca" declanseaza un blocaj emotional, in virtutea car uia sotii care-si bat rievestele reactioneaza imp'ulsiv sau, cum spun cercetatorii, "nu re'usesc sa aiba 0 relatie cornp ortamerrtala adecvata" ~ deci devin violenti-".

POTOPUL: SCUFUNDAREA CASNICIEI

Efectul imediat al acestor atitudini rrcfcricitc este declansarea unei crize permanente, pentru ca blocajcle emotionale apar tot rriai des, iar s ufer inta si rniriia nu mai pot fi depasite, Gottrnari foloseste un alt termen - potopul=s- refer itor la aceasta tulburare ernotionala mult preades Intilnita; sotii sau sotiile ajunsi in aceasta siruatie sirit atit de coplesiti de negativismul parteneruhri si de propria lor reactie fata de acesta, lncit sint inghititi de sentimente eumplite, scapate de sub control. Ace$ti oameni nu mai sint in stare sa recepteze nimie nedistorsionat sau sa reactioneze cu mintea !impede; Ie estc tot mai greu sa se organizeze in gindire ~i revin 1a reactii primitive. Ei ar vrea ca lucrurile sa inceteze sau ar vrea sa fuga ori, uneori, sa loveasdl la rindul lor.

DU;'i1nani int.irni

175

Aceasta po top ire esteun bloca] emotional care se prelungestc de Ia sine.

Unii oamenii ajung greu in aceasta faza, pentru ca suporta user minia si dispretul, in vrerne ce la altii se declanseaza inc3. din momenrul in care partenerul face eel THai neinsemnat comentariu. Din punet de vedere s+ii nfific. descrierea rrtorrierrt'ul.ui ar consta in aeeea cii bataile inirnii cresc mu lt peste nivelul de calm!". Astfel, ritmul inimii femeii ajunge Sil fie de 82 de batili pe minut, iar a1 barbatului de 72 de batai pe minut (ritmul cardiac variaza in special in functie de dimensiunea fizica a persoanei). Aceasta senzatic apare ill momentul cirid ritmul creste cu 10 batai pe minut fata de ritmul de repaos; dad se ajunge la 100 de batai pe minut (ceea ce se iritimpla cu usurinta in momentele de furie sau de lacrirrii), atunci trupul pornpeaza adrerialina si alti horrnoni, ceea ce p astrcaza starea de nemultumire pentru rnai multa vrerne . Momentul de blocaj emotional este vizibil din r itmul cardiac: el poate creste cu 10, 20sau chiar cu 30 de batai pe miriut intr-o clip a. Muschij se incordeaza; apar d lficultattle de respiratie. Este 0 invazie de sentimente otravite si 0 noplacuta baie de fr ica si rninie ce nu poate fi e vifata, iar in mod sub iectiv pare ca dureaza";» vesnicie" pina trece. In acest moment - de plin blocaj - ernotiile persoanei sint ant de puternice. iar perspectiva atit de ingusta si giridirea atit de confuza. incit nu este nici 0 sansa de a accepta punctul de vccicre al celuilalt sau de a rezolva Iucrurile in mod rezonabil.

Sigur ca rriajor'itatea sotilor si sotiilor tree prin asernenea rnomente de mare intensitate atunci cind se cearta - e firesc. Problema mtr-o casnicie apare aturici cind unul dintre parteneri se simte invadat aproape permanent. Apoi, partenerul se simte cople;;it de cela lalt, este mereu gata sa reactioneze in fata unui atac emotional sau a unei riedreptati, devine extrem de vigilent Ia eel mai mic semn de atac, insulta sau enervaresi categoric ca va reactiona exagerat si la lucrurile neinsemnate. Daca sotia urrui asemenea persona] aflat ill aceasta stare ii spune: "Iubituie, trebuie sa starn de v orb a ", el va alege un gind negativ: "lar vrea sa ne certam" si va declansa potopul. Revenirea diritr-o asemeriea stare fiziologica este tot n1ai dificila, in vreme ce lucruIile cele mai inofensive sint privite dintr-o perspectiva sinistra, care dedan:;;eaza mereu potopul.

Acesta este poate punctul de cotitura eel mai periculos al unei casnicii,. 0 schimbare catastrotala intr-o relape_ Partenerul

176

Lnt cl.igcni a em ot ion aln apl icat a

potopit ajunge sa glndeasca tot ce este mai rau despre celalalt, interpretind rnereu tot ceea ce face acesta irrtr-o lumina negativa. Micile problerne genereaza batalii majore, se simte permanent jignit. Cu timpul, acest partener incepe sa considere toate problemele din casnicie ca fiind grave si imposibil de reparat, pentru ca potopul in sine saboteaza orice incercare de indreptare a situatiei. Lucrurile continuind pe acest fagas, pare inutil sa mai f~e discutate si partenerii incearca sa se aline pe cont propriu. Incep sa duca vieti para le le, p ractic izoliridu-se unul de celalalt si sirntind singuratatea din interiorul casniciei, Din pacate, dupa cum constata Gottman, rrrult prea des se ajunge 1£1 pasul urrnator, care este d ivor+ul.

Pe acest drum spre divert. corisecintele tragice ale 'deficientelor de competenta emotionala sint mai muIt decit evidente. Atunci cind tm cuplu intra in cercul infernal £11 reprosurilor si £11 dispretu- 1 ui, £11 defensivei si al ziclur ilor ce se inalta intre ei, £11 gindurilor neplacute ;;1 al potopului emotional, este reflectata de fapt 0 deziritegrare a autoconstietizarii si a autocontrolului emotional, al empatiei si al capacitatii de a se calma tmul pe celalalt si pe sine.

BA.RBATII: SEXUL VULNERABIL

Revenmd la diferentele dintre sexe in ceea ce priveste viata emotionala, se dovedeste ca ele s'int radacina ascunsa a declinului casniciei. lata ce s-a constatat: Chiar si dupa rnai bine de treized ;;i cirici de ani de casnicie exista 0 distinctie clara intre soti si sotii legata de felul in care privesc conflictele emotionale. 'in general, femeile sintrnai dispuse sa intre in discutii coritradictorii pe probleme de casnicie decit barbatii. 1,£1 aceasta concluzie a ajuns In urma unui stu diu Robert Levenson de la Universitatea Berkeley din California, baziridu-se pe cercetarea a 151 de cuphrri cu casnicii de Iunga durata. Levenson a constatat ca sotilor Ii se pare rieplacut S;i chiar au 0 aversiune fata de a se rnfuria in tirnpul unei neintelegeri casnice, in vreme ce pe sotii nu le deranjeaza chiar £1;;£1 de rau20.

Sotii dovedesc 0 mai mare intensitate a spiritului negativ decit sotiile lor; barbati cad mai usor prada acestui potop decit femeile, ca reactie la repro;;mrile partenerului. Odata ajun9i in aceasta situatie, sotii secreta mai rnulta adrenalina in singe, secretie decian;;ata de reactia negativa a sotii1or lor; sotilor Ie trebuie mai multa vreme pentru a-$1 reveni dintr-o ase~enea sta-

Tru srnarii i n t irn i

177

re21. Acest lucru sugereaza ca genul de barbat stoic si imperturbabil pre cum Clint Eastwood pare a fi de fapt 0 forma de ap arare impotriva urrui sentiment coplesitor din punct de vedere emotional.

Motivul pentru care barbatii sint predispusi Ia a ajunge impietriti, presupune Gottman, este acela de a se proteja pe ei in9i;;i de potop; srud iul sau arata ca in momentul cind se izoleaza. ritmul Ior cardiac scade cam cu zece batai pe rnirrut. ceea ce confera 0 senzatie subiectiva de usurare. Dar - si aid se afla paradexul - atunci cind barbatii se ascund in spatele unui zid, ritmul cardiac al sotiilor create, fapt ce sernnalizeaza 0 profunda nernulturnire. Acest tango al creierului limbic, cu fiecare sex care 1;;1 cauta alinare la celalalt, duce 1£1 0 cu totul alta stare in raport cu confru ntarrle ernotioriale: barbatii doresc sa Ie evite tot arit de mult pe cit nevestele se simt nevoite sa Ie caute cu tot diriadinsul.

Tot asa cum barbatii prefera sa se refugieze in spatele urrui zid, femeile aleg sa faca reprosuri sotilor lor22. Aceasta asimetrie apare ca rezultat al faptului di sotii1e l;;i u rrnaresc roIul de adrninistrator emotional. CUUl ele Incearca sa declanseze si sa rezolve neintelegerile si mihnirile, tot asa sotii lor se dovedese pujin diapuai sa se implice in discutii aprinse. Sotia 1;;i vede sotul refuzind irnp licarea, $1 atunci 19i sporeste volurrrul si intensitatca nemulturnirii, mccpind sa-i faca reprosuri. Ca raspuns, sotul devine defensiv sau se refugiaza in spatele urrui zid; ea se simte frustrata si furioasa, devenind dispretuitoare, pentru a da 0 mai mare greutate insatisfactiei sale. Cind sotul devineobiectul criticii 9i al dispretului sotiei sale, ineepe sa creada ca este 0 victirna neviriovata sau ca are dreptul sa se indigneze, ceea ce declanscaza un potop tot mai rnare , Pentru a evita 0 atare situatie, el devine tot rnai defensiv sau pur si simplu se refugiaza in spatele unui zid , Dar nu uitati, cind sotii se izoleaza, ei declanseaza potopul asupra.sotiilor lor, care se simt complet descurajate. Pe masura ce certurile iI} casnicie se intensifica, ele pot scapa usor de sub control.

AL LUI $1 L4L EI: Sf-:AT MATRIMONIAL

Data hind aceastacoplesitoare clifererita in ce priveste felul in care barbatii si femeile reaetioneaza in fata sentimentelor neplacute din r~latia lor, se pun~ problema cl;m 18.i pot apara eupturile lubirea 8.i afectiunea --- pe SCllrt, cum i$i pot apara casni-

178

Irtt el ig ertt a ernot io n.al d apl icat.d

cia? Pe baza urmarirri interactiunii la nivelul cuplurilor a caror casnicie a s'upr avictu it peste ani, cercetatorii problemelor rn atr imoniale of era sfaturi precise pentru barbati si pentru Iemei, fiecaruia in parte, precum 91 citeva indcmnuri valabile 9i pentru uriii 9i pentru alti i.

Barbatii si femeile, in general, au nevoie de reglari ernotionaIe diferite. Pentru barbati, sfatul ar fi sa nu devina parte irrtr-urt conflict, ci sa inteleaga di atunci cirtd sotiile lor aduc in d iscuti« o nemultumire sau 0 neintelegere, 0 pot face ca pe un act de iub ire, incercind s5 pastreze relatia sanatoasa:;;i pe drumul cel bun (desi s-ar putea sa fie si alte motive care sa justifice ostilitatea sotiei). Atunci cind nemultumirile fierb, ele cresc in intensitate pina ce explodeaza: atunci cind stnt aerisite si analizate, tensiuriea scade. Sotii trebuie sa inte1eaga ca rninia sau nernulturnirca nu sint sinonime cu atacurile personate - adesea, ernotiile sotiilor lor fiind d oar sublinieri, acceritu arj ale sentimentelor lor referitoare Ia chestiunea In cauza

De asemenea, baxbatii trebuie sa aiba grija sa nu scurtcircuiteze discutia, oferind prea eurind 0 sol utie p racfica - in general, e mult rna i important ca sotie sa simta di sotul ei Ii ascul+a ell ateritie riernuf tum irea si da dovada de empatie in raport cu seniimentele ei in chestiunea in cauza (desi el nu are nevoie sa fie de acord cu ea). Ea poate considera Iaptul ca el ii da un sfat ca pe 0 neglijare a sentimentelor ei, socotite neimportante. Sotii care reuscsc sa suporte rninia mcinsa a sotiilor lor, in loc sa 0 treaea cu vederea, socotirid-o neinsemnata, 1:$i ajuta sotiile sa se simta auzite si respectate. Mai presus de toate, sotiile doresc sa le fie recurioscute sentimentele :;;i respectate ca valabile,chiar daca sotii lor sint de alta parere. De cele mai multe ori, cind 0 sotie simte ca punctul ei de vedere s-a facut auzit si ca sentirnentele ei au fost rernarcate, ea se calmeaza.

Sfatul pentru femei este unul paralel. Cum principal a problema a barbatilor este faptul ca sotiilc lor 1$i fac auzite prea des nerrurlturnirile, nevestele ar trebui sa faca un efort si sa aiba grija sa nu-si atace sotii - se pot plinge de ceea ce au facut ei, dar nu trebuie criticatrca persoana si nici dispretuiti. Reprosurile nu trebuie sa fie atacuri la adresa personalitatii lor, ci sa fie afirmatii clare ca un arrurnit fapt nu le convine. Un atac lapersoana virulent va duce aproape sigur la 0 atitudine defensiva din partea sotu1ui scm la ridicarea unui zid, situatie9i mai frustranta, care va spori nein~elegerea. De asen1enea, este de 3Jutor ca repro:;;t;-

DU911~la1-1 i i.n t irni

179

rile sotiei sa fie incluse iritr-uri context mai larg, in care i:;;i reafirrna inclusiv iubirea fata de e1.

CEARTA S.4NATOASA

Articolul din ziarul de dimineata ne of era 0 lectie practice pantru felul in care rui trebuie rczolvata 0 neintelegere in casnicie. Marlene Lenick S-3 certat cu sorul ei, Michael: el voia sa se uite 1a meciul intre echipele Dallas Cowboys si Philadelphia Eagles, iar ea v.oia sa vad a stirile. In vreme ce el si-a adjudecat meciul. dna Lenick i-a spus ca: "S-a saturat de fotbalul asta", s-a dus in dormitor, a insfacat uri pistol de calihru 38 :;;1 l-a impu9- cat de doua ori, in vrerne ccel se uita la rneci in camera lui de lucru. Dna Lenick a fost acuzata de atac de rnaxirna gravitate :;;i cliberata contra a 50 000 de dolari. DI Lenick a fost audiat in stare buna, reveriirid u-si in 'urrria gloante1or care ii intrasera prm abdomen $i Ii iesisera prm ornoplatul sting si prin git23.

Sigur ca unele certuri in casrucie sirit prea violente - san prea grave -, dar ele ofera 0 prima sansa de a aduce inteligenta emotional a in cuplu. De exemplu, perechile care rezista impreuna se refera de obicei Ia un singur subiect si-siofera unul altuia sansa de a-si exprima punctul de vedere in legatura cu aces-

. ta24 .. Dar aceste cupluri fac un pas important inainte: 1:;;i arata ca se asculta unul pe celalalt, Cum acest lucru este ceea ce irrrnareste de fapt cu mdtrjire celalalt din purict de vedere emotional, empatia duce la reducerea tensiunilor.

Ceea ce Ie Iipseste in mod special cuplurilor care in final ajung la divert este tocmai mcercarea rnacar a urruia dintre parteneri de a detensiona atmosferapresup'usa de 0 cearta.T'rezenta sau absenta cailor de reparare a fisurflor este d ifererita primord iala dintre certurile cuplurilor cu 0 casnicie sanatoasa si cele ale cuplur ilor care pina la urma divorteaza='. I\1ecanism~le de reparare care impiedica 0 cearta sa ajunga la 0 explozie sint de fapt foarte simple _- rrrenfinerea discutiei pe 0 ariurnita Iirrie, empatia si reducerea tensiunii. Aceste gesturi fundamentale sint un fel de termostat emotional care impiedica serrtirrrentele exprirnate sa dea pe cliriafara si sa copleseasca acea capacitate a partencrilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauza.

Una dintre strategiile general vaiabile pentru ca 0 casnicie sa funcjioneze este sa nu se concentreze discutia pe anun1ite subiecte - educatia copiilor, sexul, banii, gospodaria -- care sint

180

Lnteligen i a emot ionala apl icatii

prilejuri de cearta, ci sa se cultive inteligenta emotionala a cupluhri, sporiridu-se sansele de a rezolva lucrurile. Citeva calitati emotion ale - in special capacitatea de a 5e calma (sau de a-l calma pe partener), empatia si ascultarea atenta - pot ajuta cuplu], sa-si rezolve in mod eficient nerntelegerile. Toate aces tea due la asa-numitele neintelegeri sanatoase sau la "certurile saniHoase", care permit unei casnicii sa fie irifloritoare 1?1 sa depaseasca aspectele negative care, daca s'int lasate sa se acumuleze. pot distruge 0 casnicie/".

Desigur ca nici unul diritre aceste obiceiuri emotionale rru se schimba peste noapte; este necesara multa perseverenta si vtgilenta. Cuplurile vor fi in stare sa opcreze aceste schimbari cheie lIt masura in care sint motivate sa incerce. Multe, sau majoritatea reactiilor emotionale, se declanseaza cu atita u~urinta iritr-o casnicie pentru ca ele au fost deja inoculate mca din copilarie, invatate in cele rnai irrtirrie relatii sau rnocielate pentru rioi de parinti, Hind deja formate in momentul casatoriei. Astfel, exista predispozitii Ia obiceiuri emotionale - reactia exagerata la cele uta! rnici semne de confruntare -, chiar daca probabil am jurat di noi nu vorn face precmTl parintii nostri.

CaIrn area

Fiecare ernorie puternica are la baza un irnpuls de a actiona: stapjriirea acestor impulsuri este funclarueritala pentru iriteligenja emotionala. Uneori poate fi extrern degreu, mai ales ill reIatiile de iubire, unde miza este foarte mare. Reacjiile declansate in aceste situatii se rasfring asupra celor rnai profunde nevoi ale noastre - de a fi iubiti si de a .ne simti respectati, de a rru fi parasiti sau lipsrti de afectiune. Nu e de mirare ca intr-o cearta in casnicie reactionam ca si cum ar fi 0 chestiune de supravietuire.

Dar nimic nu se poate rezolva pozitiv atita vreme cit sotul si sotia se afla in plm blocaj emotional. Unul dintre talentele cheie mtr-o casriicie este ca partenerii sa invete sa-si calrneze sentirneritele de nernultumire. De fapt, asta Inseamna staplnirea capucitatii de a-si reverii rapid in urma potopului produs de un bloca] emotional. Cum cap acitatea de a asculta, de a gindi si de a vorbi logic pare sa dispara inlr-un moment de criza emotionala, calma rea este un pas extrern de eonstruetiv si fara de care nu mai este posibil nid un progres in rezolvarea chestiunii in cauza.

Cuplurile ambitioase pot invata monitorizeze pulsul

din cinci in cinci rninute in tirnul confruntarilor, luindu-(3i-lla ca-

Dicsmani int.im i

181

rotida, la citiva centimetri intre Iobul urechii si maxilar (cei care fac gimnastica aerobica 'irrvata usor asta)?". Luarea pulsuhn in cincisprezece secunde si inmultirea lui cu patru da valoarea lui pe minut. Facind aceasta in momentele de calm, aveti un punet de reper; daca pulsuI Clre$te cu peste zece batai pe rnirrut filta de nivelul obisrruit, mseamna ca a ineeput potopul. Daca s~a ajuns la aceasta cifra, cuplul trebuie sa faca 0 pauza de douazeci de minute, in care sa se calmeze inainte de a lua 0 hotarire. Chiar daca 0 pauza de cirici minute ar putea parea suficienta, recuperarea fiziologica se face treptat. Asa cum am vazut in Caprtuh.il 5, minia care persista genereaza alt val de rniriie: prin ur mare, 0 panza rnai Iunga da un ragaz rnai mare tr up ulu i sa-si revina din starea de surescitare irutiala.

Pentru cuplurile carom li se pare ciudat, si este de inteles, sa-$i i-a pulsul in timp ce se cearta e rnai simplu sa existe 0 inteIegere stabihta in pre alabil care sa permita oricar uia dintre parteneri sa ceara 0 pauza la primele semnedle potop detectate. In aceasta perroad a, calrnarea poate fi ajutata p rrritr-o term ica de relaxare sau prmtr-un exercitiu de gimnastica aerobica (sau prin oricare dintre celelalte metode enuntate in Capitolul o), ceea ce ii poate face pe parteneri sa iasa mai repede din blocajul emotional.

Vorbrtul in gind pentru indepa:rtarea atmosferei otravite

Cum acest potop este declansat de ginduri negative despre partener, e de ajutor ca sotul sau sotia care s-a s'upar at din pr icina unor cornentarii prea dure sa le abordeze direct. Cind.uri de genul "N-am sa mai lnghit asa ceva" sau "Nu merit sa fiu tratat(a) astfel" sirit sloganuri de tip victima nevinovata sau dreaptaindignare. A$a cum sublinia terapeutul Aaron Beck, prinzind din zbor aceste ginduri si analizrndu-Ie -in loe sa Ii mfurie sau sidi jigneasca ~ sotul sau sofia pot mcerca sa scape de de28.

Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri si intelegerea faptului ca nu trebuie crezute, precum si iricercarea de a face unefort pentru gasirea unor argumente sau perspective care Ie pun la mdoiala. De exernp lu, 0 so tie care simte iritr-un moment incins ca: "Lui nu-i pasa de nevoile mele - e intotdeauna atH de egoist" trebuie sa se lupte eu acest gind, an'lintindU-$i de dte ori sotul ei a fikut diverse gesturi care Ii dovedeau afectiunea. Asta Ii va permite sa 19i reformuleze gindul: "Ei bi·· ne,uneori da dovada ea tine 1a mine, chiar daca lucrul pe cart!

182

Inteligenfa crnoi.ion.ala apl icai d

tocmai l-a facut demonstreaza egoisrn, ceca ce rna dcranjeaza profund." Aceasta a doua forrnulare deschide 0 posibilitate de schirnbarc si pcrmite 0 solutie pozitiva. pe cind cea dintli d1:1 apa la moara rniniei si suferintei.

Cum sa asculti si sa vorbesti fara a aborda

, " ,

un ton cieferrsiv

EI: "Tipi!"

Ea: ,;SiguT ca tip - n-ai auzit nimic din tot ce am spus. PUT ~i simplu nu esti a terrt!"

Asculta tu I este un talent clarorita car uia cuplurile ramin impreuna. Chiar si in p lina cearta, cind arnbii sint cuprinsi de urt blocaj emotional, macar unul sau uneori chiar arnindoi reusesc sa asculte atent diricolo de rninia care-i cuprinde si atunci reactiorieaza la lUl. eventual gest reparator facut de partener. Cup lurile care ajung sigur la divor] se lasa absorbite de minie si se conceritreaza asupra ei, riereusirid sa mai auda - si in nici un caz sa mai raspunda - propunerilor de 'impacare ce pot fi subintelese din ceea ce spune partenerul. Defensiva imbraca repede haina ignorarii sau a refuzului imediat in rata riernu.lturnir-ii exprrmate, ca ~i cum ar fi fost un atac, si nu 0 iricercare de schirnbare comportamentala. Sigur ca. intr-o cearta, ceea ce spune unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus eu atita negativism, Iricrt nu poate fi perceput altfel decit ca un atac.

Chiar si in situatiile cele rnai rele partenerii pot discerne din ceea ce aud, ignorind partile ostile sau negative - tonul nesuferit, irrstrlta, repro$urile dispretuitoare -, pentru a percepe esenta.mesajulni. In acest caz, ajuta daca ambii parteneri 1;;1 amintesc ca torrul negativ este de fapt 0 ilustrare iridrrecta a importantci subiectului in cauza - 0 dorinta de a i se acorda toata atentia. Apoi, daca ea tipa: ,,fnceteazi'i sa' rna rnai lntrerupi, pentru Du'nrnezeu!", ar fi 0 dovada de abilitate din partea lui sa spunafara sa reactiorieze in mod deschis la ostilitatea ei: ffBi..tle, ter miria ce ai de zis."

Cea mai puternica modalitate de a asculta fara a adopta un ton defensiv este, desig ur, empatia: distingerea sentimentului din spatele celor spuse. A$a cum am vazut in Capitolul 7, pentru un partenerdintr-un cuplu, ~mpatia cu eelaIalt presupune ca propriile sale reactii emotionale sa se calmeze pilla ce devine suficient dereceptiv, asHel inclt fiziologia sa sa oglindeasea sentimentele partenerului. Fara aceasta reglare fiziologica, posibilita-

DU;;111ani imt im i

183

tea celuilalt de a sirnri exact starea de spirit a partenerului este blocata. Empatia se deterioreaza aturici cind sentimentele urruia sint atit de puternice incit rut permit armonizarea fiziologica, ci pur sisimplu devin exacerbate.

Una dintre metodele eficiente pentru 0 ascultare emotionala aterita se rrumeste noglindire" $1 se folosestc foarto des in ter-apia pentru recuperarea cuplului. Atunci cind unul dintre partened Isi exprima a nemultumire, celalalt 0 repeta cu cuvintele sale, iricercind sa capteze nu rrumai gindul, ci si sentimentele care o insotesc. Aceasta oglindire foloseste la verificarea tintei coreete $i in cazul in care par tener ul corrsfata di nu a iriteles bi ne, incearca iar si iar Plna r€u$€$te - este un lucru care pare extrern de simplu, dar este surprinzator de greu de pus in practice.". Efectul unei oglindiri corecte nu consta doar in sentirnentul pa:rtenerului ca a fost irtteles, dar $1 in ajungerea Ia 0 arrnonizare emotionala. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent si poate impiedica 0 discutie sa ajunga 0 cearta grava.

Pentru cupluri, arta de a nu fi defensiv inseamna a discuta doar despre nemultumirile speci£ice si a nu se ajunge Ia atacuri la persoana. Psihologul Hairn Ciriott, b urucul programelor de corrrurricare eficierita. recomanda ca formula ideala pentru a nernulturnire "XYZ": "Cind ai facut X rn-arn sirn tit Y;;i as fi preferat sa fad Z." De exernp lu: "Atunci cind nu 111-ai sunat Sa-Hli spui di irltirzii 1a cina am simtit ea nu rna respecti si asta rn-a irifuriat, A$ fi preferat sa rna sum si sa-mi spui ca intirziiff, in loc de: "E:;;ti un nenorocit, nesimtit si egoist", aceasta Hind mult prea des rezolv arca unei ascmenea srtuafii in certurile urrui cuplu.: Pe scurt, comunicarca deschisa nu mseamna teroare, arnenintari sau irisulta, si nici nu las a lac pentru una diritre nenumaratele formule defensive scuze, negarea raspuriderti, contraatacul, reprosuri si alte asemenea. Din nou, empatia este 0 unealta puternica.

In final, respectul si rubirea dezarmeaza gesturile ostile din casnicie si din viata, in general. 0 cale eficienta de a potoli 0 cearta este de a-i da de iriteles partenerultri ca poti vedea lucrurile din perspectiva sa si cii punctul lui de 'vedere are 0 valoare in sine, chiar dad. nu e~ti de acord eu el. 0 alta solutie este as1.1- marea raspunderii sau chiar scuzele, dad'i Iji dai searna ea ai gr~;;it. Sau cel putin recunoa;;terea spuselor partenerului, ceca ce este 0 dovada dli-ai ascultat ~i di ai sesizat emotiile exprimate, chiar dad nu reu:;>e:;;ti sa mergi mai departe de: "Imi dau seama

184

Lnt etigent a eniot io nal a aplicat ti

c.'i te-ai suparat." Alreori, cind nu izbucneste 0 cearta, recunoasterea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descoperrrea a ceva ce apreciezi sincer or'i prin laude cu glas tare. Evident ca recunoasterea estc 0 modalitate de a calma partenerul sau de a pune bazele urrui capital emotional sub forma unor sentimente pozitive,

Exersarea

Peritru ca aceste manevre sint cerute in tirnpul unei confrunUri aprmse, cind cu srguranta surescitarea cmotionala este rnare, ele trebuie invatate terneinic, astfel 'incit la nevoie sa fie accesibile. In fapt,creierul emotional declanseaza reactiile de rutin a dobindite anterior in viata. de-a lungul rep eta tel or dipe de mirue sau de sup arare care au devenit dominante. Cum memoria si reactia au ca trasahua de baza emotia. in aceste momente raspurisurile imediate trebuie asociate unor clipe mai calrne, de care ne amintim mai greu 'in situatiile de cumpana. Daca 0 reactie ernotioriala poz.itiva nu ne este familiara sau am exersat-o mai putin, ea devine foarte greu de aplicat in momentele de criza. Dar daca reactia este repetata rntr-atit i noit sa .devina rm-autornatisrn, un reflex, ea are IT1ai rn ul.te sartse sa se poata exprima l'ntr-o criza emo+ionala . Din aceste motive, strategiile mentionate trebuie probate si exersate In timpul contactelor rnai putin stresarite, dar si 'in toiul scandalului, daca vrem sa devina 0 prima reactie de 10. sine (sau macar 0 reactie rru prea rntirziata) In repertoriul circuitului emotional. In eserita, aceste antidoturi ale destamarii casniciei smt un mic rernediu ed ucatiorialIa riiv elul inteligentei ernotioriale.

Corrducirrd cu inima

Melburn McBroom era uri sef dominator, eu un temperament care ii intimida pe cei care Iucrau cu el. Faptul ar fi putut trece neobservat daca acesta ar fi Iucrat mtr-un birou sau la 0 fabride Nurnai ca d.l Mcbroom era pilot de Iinie.

intr~o zi, In 1978, avionuI lui McBroom tocmai se apropia de Portland, Oregon, cind a observat 0 problema Ia trerurl de aterizare. Astfel ca Mcfsroorn a abordat un sistem de mentinere a pozitiei, invirtindu-sa deasupra pistei la 0 mare altitudine pentru a reusi sa remedieze problemele tehnice.

in vreme ceMcBroom era preocupat exclusiv de trenul de aterizare, rezervorul de carburant al avionului a ajuns lncet, Incet sa se goleasca aproape cornplet. Copilotii se temeau atit de tare de el si de furia lui, 'incit nu i-au spus nimic, desi er au in pragul dezastrului. Avionul s-a prabusit si au murit zece persoane,

Astazi, povestea acestei prabusiri este spusa adesea eel or care mvate sa fie p iloti de Iinie-. In caz ul a 80% dintre avioanele comerciale care se prabusesc pilotii fac gre$eli care ar fi putut fi preverute, mai ales daca membrri echipajului ar fi lucrat rnai bine impreuna, rnai arrnoruos. Munca In echipa deschide Iirui de comunicare, de cooperare, de ascultare si de exprimare directa - elerneritele de baza ale inteligentei sociale - care In prezent sint accentuate in cursuriIe de forrnare a prlotilor odata cu cunostintele tehnice.

Locul pilotului este precum microcosmosul oricarei organizatii. Lipsa contactului cu realitatea In cazul unui accident de avion, efectele disrrugatoare ale unei rnoralitati dubioase, Iucratorii intimidari sau sefii aroganti - oricare d intre zecile de alte deficiente emotionalc la locul de rnunca - pot trece neobservate de cei din afara. Din pacate Insa, pretul unui asernenea com-

186

Inteligenta ern.ot io nald aplicara

portament poate fi remarcat prin inlerrnediul a diverse sernnc cum ar fi 0 descrestere a productivitatii, 0 crestere a numarului de termene de predare ner'espectate. de greseli si de rieinrelegeri, precum si datorita exodului de angajati catre alte firme similare. Inevitabil exista aici.uri pret de platit pentru nivelul foarte scazut aI inteligentei ernotionale la Iocul de munca, Atunci cind acest nivel este excesiv de scazut. cornpaniile se pot prabusi si distruge definitiv,

Pretul in eficacitate al inteligenjei ernotioriale este 0 idee relativ nou~ pentru afaceri, iar unii mariager i 0 pot gasi greu de acceptat. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori, s-a constatat ca marea majoritate simt ca Iucrul ce le este solicitat 1a serviciu "estc mintea :;;i nu inirna." Multi spun di se tem ca sentimentele de empatie sau de compasiune fata de cei cu care Iucreaza i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice. Unii considerau ca ideea detectarir sentimentelor celor care Iucreaza pentru ei li se pare un lucru absurd - ar fi, declarau ei, "ilT1POsibil sa tratezi astfel cu oameriii". Altii au protestat, spunind ca dad) nu ar fi detasati din punct de vedere emotional, ri-ar rriai putea sa ia hotihirile "clure" pe care Ie preSUplU'l afacerile - desi e rnai probabil ca aceste decizii a r putea fi puse in aplicare mai omeneste astfel/.

Studiul a fost facut in anii 1970, aturici dnd rnediul de afaceri era eu totul a1tul. Punctul meu de vedere este ca jJ aserneriea atitudine este dcpasita, reprezcntind un lux pe Care ni-l putearn permite doar in trecut; noua realitate concurentiala pune la loc de cinste inteligenta ernotionala Ia locul de rrrurica ;:i pe piata, ill general. Salt asa cum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School, Shoshona Zuboff: uCorporatiile au trccut prmtr-o schimbare r~dicala ill acest secol, aparind 0 transforrnare a peisajul ui emotional. A fost 0 hmga perioada de dominara mariageriala a ierarhiei companiilor, ci'nd un sefmanipulator, tipul de sef Iu ptator in jungHi; era rasplatit pentm aceste trasaturi dure. Dar aceasta ierarhie jrigida a inceput sa se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizarii si a tehnologiei iriforrnatie]. Luptatorul in jungla a ramas un simbol al companiilor trecutului; eel al viitorului este un adevarat virtuoz in relatii1e interpersonale $i abordarea 10r."3

o parte dintre aceste n'lotivc sint mai mult decit evidente _ imaginati-va consecintele asupra unei echipe de lucru atuflci cind unul dintre membri este incapabi! sa i:;;i stapineasca minia

CondUC111d cu i ni nta

187

sau nu da d ov ad a de sensibilitate fata de ceea ce sirnt cei din jur. Toate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fast trecute in rev ista in Capitolul 8, pentru ca ele ac+ioricaz a f;?i 1a locul de munca: atunci cind cineva este suparat nu poate sa-si arrrinteasca, nu poate sa l~i dea intreaga masura, nu poate sa irrvete si nici sa ia hotariri limpezi. Sau cum spunea un consultant in prebleme de management: "Stresul ii prosteste pe oameni."

Pe latura pozitiva, sa ne imaginam ce beneficii pentru munca ar aduce competenta emotionala - reglarea sentimentelor in acord cu cei cu care Iucrarn, stap inirea neintelegerrlor astfel incit acestea sa nu se agraveze ;;;i favorizarea ca pacitafii de a intra u itr-o stare de trans a ci nd ruunci m. A 9ti sa cond uci nu 'inseamna a sti sa domini, ci a sti sa convingi oamenii sa munceasca pentru un scop co:mun. In ceca ce priveste propria cariera. nimic riu este rnai important dccit a ric rccunoaste cdc mai profunde sentimente in legatura eu ceea cc faccm si care a r fi schirnbarile ce ne-ar putea aduce mai rnulta satisfactie in munca.

Unele dintre cele mai putin evidente aptitudini emotion ale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri si reflecta schirnbarile pennanente de la 10cu1 de nU1ILca. Va voi explica ceva rnai pe larg punctul meu de vedere, trasindu-va diferentele iritre trei aplicatii ale inteligentei emotionale: capacitatea de a risipi conflictele, de a face critici constructive, crearea unei atmosfere in care diversitatea este pretuita si nu devine 0 sursa de frictruni si punerea bazei unei retcle de comunicare eficiente.

CRlTICAESTE OSLUJBA

EI era inginer sezonier si condueea uri proiect de dezvoltare de soft, fiind nevoit sa prezinte vicepre;;edintelui companiei rezultatele citorva luni de rnunca ale echipei sale. Barbatii si femeile care lucrasera rnulte ore, saptamini intregi erau a latur i de el, mindri sa-si prezinte roadele muncii grele. Dar cind inginerul ;;i-a terrninat prez(~n{area, viceprcscdintele s-a inters spre el ;;i I-a inh·ebat sarcastic: "De cind ai tenninat scoala? Proiectele astea sint absolut earaghioase. N-aJIl sa le aprob niciodata."

Inginerul, profund jenat si dezurnflat, ri-a rnai scos 0 yorba si s-a innegrit de suparare. Cei din eehipa sa au facut eiteva remarci sporadice - 9i unele ostile - pentru a-9i apara efortuTile. La un moment dat, vicepre;;edintele a fast ehemat la rindul sau ;;i ;;edinta s-a intrerupt bruse, lasind in urma lI1ulta nelllultmnire 9i Hlinie.

In urmatoarele doua saptamI'ni, inginerul a fast de-a dreptul obsedat de remareilc viccprc$cdintelui. Dintrodata; era demobiJizat, de-

188

Irtt elig ent a ein.ot ion al a aplicat d

primal si convins ca n-o sa mai primeasca niciod.ata 0 misiune atit de importanta in cadrul companiei, :;;i chiar se gindea sa piece, desi ii placuse acolo.

In final, inginerul S-3 dus la vicepre:;;edinte :;;1 i-a aminrit de aceasta intilnire si de remarcile entice facute. dar :;;1 de efectul lor demoralizator. Dupa care a iricercat 0 roarte pruclerrta ancheta in care si-a Inasurat bine cu vi ntele: "Mi-e putin earn neclar ce anume voia ti sa fac. Banuiesc ca riu ati incercat doar sa rna puneti iritr-o situatie penibiIa - ati av ut si alt scop in gind, nu-i asa?"

Vicep resed intele a ramas uluit - el nu si-a dat seama ca rernarca sa, care i se paruse doar una mtirnpHitoare, a avut un asernenea etect devastator. El chiar considera ca soft.ul in cauz.a era unul promitator, dar dorea 0 aprofundare a sa - nu il desfiin~ase complet, ca si cum n-ar fi avut nici cea mai mica valoare. A declarat irisa ca nu si-a dat seama cit de prost reactionase si nici ca jignise pe cineva. Asa incit in cele din uana si-a cerut scuzc.?

Este 0 chestiune de feedback, de fapt, si anume onrnon ii trebuie sa de tina irifor ma+i ile necesare si eseritialc pcntrua-si duce eforrul rnai departe. In sensul initial al teoriei sistemelor,jeedback i'risernna schimbul de date dcspre cum functioneaza 0 parte sau a lta a sisternului, iritelegindu-se di aceasta parte Ie afecteaza pe toate celelalte din sistem, astfel mcit oriel" parte ce are terrd inta sa iasa din matca sa p oata fi modificata in bine. Intr-o eornpanie, toata lumea este parte dintr-un s'istern, deci feedback-ul este eseritial pentru organizarea acesteia - respectiv, schimbul de inforrnatii care Ii face pe oameni sa afle daca ceea ce realizeaza ei merge brne sau e nevoie de 0 reglare. de 0 modernizare sau de o radirectionare. Hid feedback oamenii sint in plina bezna: habar n-au care este pozitia lor in fata sefu.l ui, in Iata colegilor sau ce se asteapta de Ia ei ori daca ariurnitc problerne se vor lnrautati pe masura ee timpul trece.

Intr-un fel, critica este una dintre cele mai importante rnisi uni ale unui manager. Totodata. ea este una dintre cele mai temute si poate distruge tot. Exaet ca sarcasticul vicepre;;edinte, rnult prea multi manageri nu au stiut sa sraptneasca aceasta arta importanta a feedback-ului. Aceasta deficienta are uri cost enorm: a;;a cunt sanatatea emotionaL:i a euplului depinde de feluI in care eei doi sint in stare sa destinda atntosfera dauniHoar8, tot as;a eficacitatea, satisfaetia ~i productivitatea la locul de munca depind de felul in care angajatilur li se repro;;eaza diverse probleme. Intr-adevar, felul cum se aduc criticile :;;i cum slnt ele primite determina pe termen hmg ell sint oarnenii de satisfa-

Cond ucin d cu. inima

189

cuti la locul de rrumca, ~i cei eu care se lucreaza, si cei fata de care se raspunde.

Cea mai nefericita mod alftate de a motiva pe .dneva

Vicisitudinile emotionale din casnicie pot aparea si la locul de rmmca, unde ian forme sirnilare. Reprosurile sirit considerate drept atacuri la persoana ;;i rru nernulrurrtiri care ar trebui sa fie constructive; sint omericsti crizele de dezgust, sarcasm :;;i dispret: ele insa due Ia contraatacuri si la refuzul raspunderii, ceea ce in finalinsearnna rrdicarea unui zid intre cell" doua parti sau ? rezistenta pasiva, 'inraita de sentimentul unei tratari nedrepte. Intr-adevar, una drntre formele cele rnai des Intllnitc de critici distructive la locul de munca, spunea un consultant in afaceri, este afirrnatia prin care se generalizeaza un fapt: "Ai d.at-o in b ara" - spusa pe un ton dur, sarcastic, furies, ceea ce nu duce nici 13 0 reactie, nici la 0 sugestie de mdreprare a siruatiei. Persoana care pr'irneste aceasta critica se simte ru-ajutora ta :;;i suparatiL Din punet de vedere al iritel igerrtei ernotionale, uri asernenea repro:;; evidentiaza 0 ignorare a sentimentelor declansate la cei carora Ie este adresat si un efect devastator asupra sentimentelor care stau la baza motivarii, a energiei ;;i a 'increderii in ducerea la bun sfirsit a unei indatoriri profesionale.

Aceasta dinamica d istructiva a iesit la iveala si mtr-unsondaj.efecruat asupra unor m anagert carora Ii s-a c~rut sa se gindeasca de cite ad s-au rastit la angajati atunci cind s-au iricins spiritele si s-a ajuns Ia un atac Ia persoana". Crizele de furie au avut cam accleasi efecte ca ;:;i In casriicie: angajatii care pzimeau reprosuri rninioase eel mai adesea au reactioriat devenirid defensivi, gasindu-si tot felu l de scuze sau evitind orice raspuridereo Ori au devenit irnpietriti - faptce iriseamna 0 iricercare de evitare a oricarui contact cu managerul care le-a facut observatie. Atunci cind au fost sup'usi aceluiasi microscop emotional pe care I-a folosit John Gottman in cazul cuphrrilor, acesti angajati nemultumiji au dovedit ca se socotesc victime nevinovate sau pI" buna dreptate indignati, cxmsiclera ei, Ia fel ca sotii sau sotiiIe ce s~~m simtit pe nedrept aLacati sau atacate_ Da~a fiziologia lor ar h fost unnarita, ar fi aparut :;;i acel potop care aecentueaza asemenea ginduri. $i totu:;;i managerii erau ;;i mai nemultumiti ;;i se simteau provocati de asemenea reactii, intrindu-se astfel intr·un cerc infernal, care in lumea afacerilor sfir:;;e:;;te prin

190

l n iel igcn.i a ernot.ionala apl icai a

faptul di angajatii dernisioneaza san sint concediaji - ceea ce este echivalentul unui divort lanivelul unei afaceri.

Intr-adevar, Inrr-un studi~ facut asupra a 108 managcri si sefi in general, criticile nefondate au dus la neincredere, la adevarate batalii de personalitate si Ia dispute asupra puterii, precum ?i la un motiv de conflict la locul de munca". 0 expericnta facuta la Rensselaer Polytechnic Institute arata cit de dauriatoare este 0 asemenea retnarca laioasa In cadrul rclatiilor de munca. In cadrul unei experiente, voluntarilor li s-a dat sa realizeze 0 reclama pentru un nou ;;ampon. Un alt voluntar (un complice) ar fi trebuit sa judece aceste reclame: voluntarii primeau de fapt unul dintre reprosurile gata formulate. 0 critica era politicoasa si foarte la obiect. Dar cealalta presupunea amenintari si 'irrvinovatiri la adresa incapacitatii innascute a persoanei respective, faciridu-se remarci de genu1: oN-are rost nici macar sa iricerci. De nimic nu esti in stare" si: "E dar d'i n-ai nici un pic de talent. 0 sa rog pe altcineva.sa faca treaba asta."

Evident ca persoanele care au fost atacate au devenit tensionate si furioase si au avut reactii antagonice, sp unind d'i refuza sa colaboreze sau sa coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat. Multi au su stiriut ca pur si simplu vor evita orice contact cu persoana in cauza - cu alte cuv inte, s-a ajuns la zidul despre care vorbeam. Criticile aspre i-au facu t pe cei care le-au primit sa se demoralizeze si sa riu semai zbata ca pilla atunci, dar :;;i rnai gray este cit nu s-au rnai sirntit capabili sa faca macar ceva ca lumea. Atacul la persoana a fost devastator peritru rnoral ul Ior.

Multi manageri sint mult prea d ispusi sa critice si prea zgirciticu Iaudele, lasiridu-si angajatii sa auda doar ea fac vesnic gre:;;eli. Aceasta I.endinta spre 0 critica permanenta este 0 componenta In caz.ul rrianager ilor care nu au riici un fel de feedback pe perioada indelungata. "Majoritatea problernelor legate de feIul in care muncesc angajatii nu apar br'usc: ele se dez.volta incetul cu incetul", observe J.R Larson, psiholog la Universitatea Illinois. "Atunci cirid seful nu este in stare sa-si exp rirne prompt sentimentele spre a Ie face cunoscute imediat se ajunge la 0 stare de frustrare tot mai acuta. Apoi, irrtr-o buna zit el pur si simplu explodeaza. Daca acea crihca ar fi fost adusa mai devreme, angajatul ar fi putu.t sa corecteze problema vizata. Din pacate, Inuit prea adesea oamenii critica doar atunci cind nu se mai poate face nirnic; cind lucrurile deja tierb, cind sint ant de suparati,

Co n d.u.cirid cu. irtirna

191

incit nu se mai abtiric. Si atunci criticile pe care 112 aduc se fac cum nu Sf:' poate mai rau, eu sarcasm si rautate, irisiriridu-se 0 lunga Iista de nornu lturnir i neexprimate pma atunci sau tredndu-se direct la amenintari. La asemenea atacuri exista coutraatacur i. Ele smt primite ca un afrorit, astfel iricit eel carula i se face reprosul se infurie 1a rindul sau. Cea mai nefericita modalitate de a motiva pe cineva."

Arta criticii

Dar exista si 0 alternative asupra careia ar trebui sa ne opr'im. Critic a poate fi facuta cu rnulta ada si atunci devine un me-

saj de mare ajutor transmis de manageruI respectiv. De exen::pl u, ce ar fi putut sa-i spuna vicepre:;;edintele de care am vorbit inginerului specialist in software - dar n-a ~facut-o - ar ~suna cam. asa: "Principala dificultate in faza actuala este faptul ca p.lanul v ostru v-a luat prea rn ul t timp si v or create astfel costur ile . A~ vrea sa va rnai ginditi la propunerea voastra, mai ales la a~ma" nuntele de design pentru soft-ttl respectiv, spre a vedea dac~ rru exista 0 cale de rezolvare rriai r-ap i da ." Un asemenea mesa) are un impact contrar unui repros distructiv: in Ioc sa creeze 0 senzatie de neajutorare, de rnirue, de revolta. pasrreaza speranta ca se 'poate si rnai bine si sugereaza lnceputul unui plan d: realizare.

Acest tip de critica facuta cu arta se concentreaza asupr~ ~~ ceca ce persoana a facut :;;i poate face si nu asupra rernarcarn unui defect dintr-o treaba prost facuta. Cum observa si Larson:

Un atac - cum. ar fi acela sa faci pe cineva prost sa.u incompetent -este total Iipsit de sens. Cel vizat intra imediat in defensiva deci nu mai este receptiv la ceea ce ai sa-i spui ?i cum ar putea ~a indrepte lucrurile." Acest sfa+, evident, este 'valabil ~iAin cazul cuplurilor casatorite, care trebuie sa-~i dezamorseze nem-

telegerile. . A ., v'

In pr iv inta morrvatiei, atunci cmd oa merur cr~d ca ~~a!un_s~~ rile lor se datoreaza unei deficierrte ce nu poate fi depasita-ei 1~;1 pierd sper arita si nu rnai l:ncearca. Trebuie sa nu uitati di acea convingere care sta la baza optimismului consta in faptul di obstacolele sau esecurile se datoreaza intimpHirilor pI" care le putern modifica,·obtinind solutii rria i bune.

Harry Levinson,psihanaiist, devenit consultant al unei com.panii, a dat urmatorul sfat in privinta artei d.e a critica, legata intr;nsec de arta de a lallda:

192

Lnt cligeru a e mot ion al a apl icat a

.! Fiti la obiect . Alegeti 0 Intirnp lare semnificativa, un lucru care ilustreaza 0 problema cheie ce trebuie modificata sau un model de dificultate, cum ar fi incapacitates de a face bine anumite lucruri. Pe oameni ii dernoralizeaza sa auda doar ca gre~esc "ceva", Hira sa afle exact ee anume, pentru a putea modifica situatia. Concentrati-va asupra unor date precise, mentionati-i persoanei ce a facut bine si ce a facut prost si cum s-ar putea modifica situatia. Nu va ascuricleti dupa deget, nu faceti eomentarii indirecte sau evazive; in final, mesajul va fi mult prea neclar. Acesta searnana cu sfatul dat cuphrrilor in legatura eu felul in care trebuie precizate motivele de neintelegere "X'{Z": spurieti exact care este problema, ce arrurne nu va con vine, ce ati simtit si ce poate fi schimbat.

Levinson subliriiaza di: "Precizarea la obiect este Ia tel de importanta atit cind laud am, cit si atunci cind criticam. N-a9 spune chiar eEl 0 Iauda vag a n-are nici un efect, dar tara in9-0iala ca nu este uriul de arnploare si nu se poate invata mare Iucru din ea."7

u Oferiti 0 soluiie. Critica, Ia fel ca oriee feedback util, trebuie sa in dice 0 cale de rezolvare a problemei. Altfel, eel care 0 primeste rarnine frustrat, demoralizat sau hpsit de motivatie. Critica poate deschide 0 usa spre anumite posibilitati de care persoana respectiva nu si-a dat seama ca ex isfa sau pur si simplu 0 poate sensibiliza asupra arrurnitor neajunsuricare, cu pu tina a ten ~ie, pot fi drese - dar pentru asta trebuie sa existe si sugestii ill legatura cu rezolvarea problemelor,

., prezenii. Cr iticile, ca si laude Ie, aint mai eficierite atunci

cind sint fZicute fara in fata si intre patru ochi. Cei care evita sa aduca reprosuri - sau laude - VOl' sa-$i uaureze povara comunicind de la distanta, ca, de exernplu, in scris. In acest fel ins a cornurucarea va fi prea impersonala si Iipseste persoana vizata de sarisa de a da un raspuns sau de a clarifica lucrurile.

.. Fiii seneibili. Acestlucru se refera Ia empatie. Reglati-va impactul a ceea ce veti spune si cum ii Yeti spl.me persoanei respective. Managerii care nu au destula empatie, subliniaza Levinson, sint sortiti sa ajunga sa of ere un feedback in mod jignitor, priri puneri la punct excesive. Ca urrnare, acest tip de cr itica este urrul distrugator: in loc sa deschida 0 cale de coreetare a situatiei, se creeaza loc pentru resentimente ernotionale puternice, pentru srrpara ri serioase, pentru 0 atitudine de fensiva t;;i pentru 0 distantME' gren (ie reCHperat.

Con d ucirid cu irtirna

193

Levinson mai ofera si 0 consiliere pe probleme ernotioriale celor care sint criticati. Critica trebuie socotita 0 inforrnatie valoroasa pentru a iridrepta lucrurile, $i EU un atac Ia persoana. 'Irebuie evitat imptilsul de a reactiona in mod defensiv in loc de asumarea raspuriderii. Daca se ajunge la suparari majore, e mai bine sa se ceara 0 aminare a intilnirii respective, pentru a se inghiti acest mesaj dureros si pentru putina Iinistire. De asemenea, el Ii sfaruieste pe oarnerii sa considere critica 0 ocazie de a lucra impre'lma cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei si nu pentru a se ajunge Ia 0 situatie de adversitate. Acest sfatintelept evident ca i;;i gasc)ite ecou rile si In sugestiile pentru cuplurile disa+orite, care Incearca sa-s! stap'irieasca riermr ltrrrrri r ile fad!. a-si distruge permanent relatia, La locul de munca este la fel ca In casnicie.

CUM TE DESCURCI CU DlVERSITA..TEA

Sylvia Skeeter, care a fost capitan in armata cind avea 30 de ani, a ajuns sef de tura la restaurantul Denny's din Columbia, Carolina de Sud. 1ntr-o dtipa-amiaza; cirid nu prea era clientela, au intrat citeva perso;;me de culoare - un preot, un pastor asistent si doi cintareti drntr-un cor religios - ca sa manince ;;i au a;;teptat, In vrerne ce chelneritele i-au ignorat. Skeeter 19i arninteste ca ospataritele "stateau cu ochii in jos, vorbind irrtre ele ca si cum persoanele de culoare care se aflau la un rnetr u de ele rrici n-ar fi existat" .

Inclignata, Skeeter le-a infruntat pe chelrier ite si s-a p lins directorului, care le-aaparat, spunind: "A~a au fost crescute, n-am ce sa fac." Skeeter si-a dat demisi a imediat. $i ea era de culoare,

Dad) acesta arfi fost un incident izolat, 0 asemenea prejudecata rasiala ostentativa ar fi trecut probabil ncobservata. Numai ca Sylvia Skeeter a facut parte dintre sutele de persoane care au venit sa depuna marturre in legatura cu discrirninartle rasiale de care s-a-dar dovada in intregullant de restaur ante Denny's, ceea ce a dus Ia un proces eu despagubiri de 54 de milioane de dolari in numele a mii de clienti de culoare care au avut de suferit asemeriea jigniri.

Depozttiile au indus si relatarea a sapte ageriti afro-americani de 1a Secret Service care au stat si au asteptat 0 ora sa Ii se serveasca rnicul dejun, In v rerrie ce colegii lor albi de Ia rna sa de alahlri au fost servip imediat - de!?i cu totii urmau sa asigure

194

Inteligenta ern.oi iortala apl icat a

paza in cadrul unei vizite a pre$cdintelui Clinton la Ac~demia Naval."! a Statelor Unite din Annapolis. Deasemenea, mal exista si cazul unei fete de culoare paralizate din Tampa, Florida, care a ramas in scaunul ei rulant doua are, astep tirid sa i se aduca de mincare intr-o seara r d upa un bal de absolvire. Discrirrunarile care au dus la a:cest proces au avut Ioc in toate Iocalurile Denny's- in specialla nivelul managertlor d~s~ric:uali si ~e r~mura -, pentru ca se spunea ca negrll pr~JudlClaza afacen~e:~ prezent, in mare parte ca urmare a acestul proces ~a a pubhcitatii care i .s-a facut. lantul de restaurante Denny's si-a mdreptat pozitia fata de comunitatea de culoare .. Toti angajatii, ~ spe.cial managerii. trebuie sa faca unele curs un despre avantajele chen-

telei muitirasiale.

Asemenea seminarii se tin in aproape toate companiile din

America, deoarece chiar $i cei care au prejuclecati trebuie sa 1:n~ teleaga ca ele trebuie dcpasite. iar angajatii sa rea.qioneze ca $1 cum nu le-ar avea. Motivele. dincolo de cele ce till de decenta umana s'in t de ordin pragmatic. Unul d intre ele ar fi faptul ca piata de munca s-a rnod ificat, barbatii albi ne~a!fiind gr~pul dominant, ci devenind 0 Ill.iIlOritate. Un soridaj facut la citeva sute de cmnpanii americane a aratat d\ peste trei sfe.r~ri dintre noli angajati nu erau albi - 0 modificare demograflca ~e se r~flecta in mare rnasura in comporienta clientilor". Un alt motrv este nevoia crescinda a companiilor internationale de a ave a angajati care nu doar sa lase Ia a pa~te prejudedWte si sa aprecieze celelalte culturi (:;;i piete), ci ch iar sa transforme aceste apr~cieri in avantaje corrctrrertti ale. A treia motiva~ie ar fi l~~rea diversitate in privinja colectivitatilor creatoare ~l a eriergrer antre-

prenoriale. . . .'

Toate acestea arata ca deprinderile culturale ale unei orgam-

zarii trebuie scl rirnbata in sensul stimularii tolerantei, chiar dad! prejudecatile individuale ra~. Darcu~A ar putea face :ompaniile acest lucru? Tris~a realIt.ate este"ca "mt:e~ga panoph.e de cursuri video, de cursun de 0 zr, de 0 saprarruna "asupra diversitatii" duc cu adevarat Ia a iridepartare a prejudeditilor angajetilor ~are p articipa 1a aceste pregatiri, fie ca este vorba de .ur~ ~a~ siala iL,tre albi ;;i negri, Intre negri si asiatici sau intre astaticist hispanici. Intr-adevar, efectul real a1 cursurilor in~pte de ~i:er~ sitate culturala - acela ca duc 1a false a:;;teptari prm promlslunv prea mari sau pur ~i simplu creeaza 0 ayn~lsfera de.((.mfru:,tare, in loc de intelegere - poate lenslulule care dlvlzeaza grw·.

Co n d u ci n d ell i n irna

195

purtle Ia locul de rnunca, detcrminind chiar 0 mai mare atentie acordata diferentelor. Pentru a iritelcge ce se poaie face, treb~ie mai irrtii sa intelegem natura prejudecatilor insele.

Racilicinile prejud ecatrlor

Dr. Varnik Volkan este in prezent psihiatru la Universitatea din Virginia, dar l:;;i am intcste foarte bine cum a crescut 'irrtr-o farrulie de origine turca in Insula Cipru, unde existau mari rteirrtelegeri iritre turd si greci. Copil fiind, Volkan a auzit zvonul ca preotul grec din parte a locului facuse cite 0 gaura in cingatoare pentru fiecare copil turc pe care II strangulase si Isi aminteste tonul de dispret en care i s-a zis ca vecinii lor greci maninca pore, carne considerata mult prea necurata spre a fi consumata de catre cei de etnie turca. Apoi, studiind conflictele etnice, Volkan subliniaza aceste arnintiri din copilarie pentru a arata cum poate fi mentinuta ura de-a lungul an ilor in cadrul unei comunitati, astfel Iricit sa ajunga pina la genera}iiie mai recerrte''. Pretul psihologic al Ioial itatii fara de propriul grup poate consta in antipatia fata de ceilalti, mai ales cind exista 0 lunga istorie a d'usmaniei dintre anun~ite grupuri.

Prejudecatile sirit un fel de date cmotionale dobiridite Inca de la cele mai fragede vir'ste, facind ca aceste reactii sa fie Ioarte greu de eradieat 'in intregime r chiar si in cazul adllltilor care lsi dau seama ca gre:;;esc gindind astfel. "Emoria ce insoteste prejudecata se forrneaza in copilarie, cind corrvingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce urmeaza", explica Thomas Pettigrew, psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din California, care a studiat prejudeca+ile zed de ani. "Ulterior in viata, poti sa-ti doresti sa-ti schirnbi prejudecatile, dar este mall u:;;orsa-'ji schirnbi convingerile intelectuale decit sentirnentele profunde. Muilte persoane din sud rn i-a u rnar+ur isi+, de exem-· plu, ca nici rnacar in gind nu rnai au prejudecatifata de cei de culoare, dar Ii se pare uxor ciudat sa dea rniria cu acestia. Aceste sentimente sint rarnasite a ceea ce au irrvatat infamilie, in copiIatie,"10

Puterea stereotipurilor care alirnenteaza prejudecatile consta ih.parte In.dinarruca neutra din rnintea care creeaaa aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirma 11. Oarnenii lsi amintesc m'ai u$or exemplele care sustin aceste stereotipuri~tunci cind sa rezolve situatii de cumpana. Atull.ci dnd intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere

196

l nt cligcn t a crnot ion al a apl icat a

emotional si de cald, el nar uie prejudecata potrrvit careia britanidi sint reci si rezerv ati, de exe-rnp lu. dar oamenii i;;i spun di acest lucru este uefiresc, adica e1 fie este un tip mai special, fie ,,03. baut ceva".

Teriacitatea acestor prejudecati subtile ar putea explica de ce tn ultimii pat ruzeci de ani atitudiriile rasiste ale americanilor albi fapi de negri au devenit tot mai tolerante, luind insa forme mai subtile; oamenii dezaproba atitudirrile rasiste, dar inca actioneaza in functie de prejudecati12. Cind sint iritrebati, ei sustin ca nu sint intoleranti, dar In situatiile ambigue reactioneaza inca staptniti de prejudecati - desi gasesc cu totul alte explicatii logice. Asemenea reactii iridirecte pot ap area, sa spunem, Lll cazul unui director alb - care este convins ca nu are p rejuclecati, dar refuza cererea de angajare a unui negru nu din motive rasiaIe, ci pentru ca stu dirle si experienta sa "Btl sint tocrnai potrivite " pentru slujba respectiva ;;;i angajeaza un alb care vine din exact acelasi medin. Sau poate Iua forma unor informatii ajutatoare in cazul urrui agent de v'inzari alb, caruia i se da un pont, in vrerne ce in caz ul unui indrvid de culoare sau de origine hispanica se neglijaza aceasta informatie.

Tol eranta zero perrtru rntolcranta

Daca prejudecatile oamenilor nu pot fi taiate din radacini prea usor..ceea ce se poate schimba este ceea ce [ac oamenii ell e1e. La Denny's, de exemplu, chelnerii sau sefii de unitate care au hotarit sa faca d iscrirninriri in functie de rasa au fost rareori apostrofati.Tn schimb, unii sefi rnai mari chiar i-au incurajat. eel putin tacit, sa faca discriminari, sugerind diversestrategii cum ar fi plata consumatiei in avans doar in cazul clientilor de culoa- . re, refuzul de a se oferi rnese gratuite de aniversare pentru eei de culoare, desi ele existau pentru ceilalti, sa u ineuierea usjlor ;;i punerea semnului de inchis in geam daea se apropia un grup de clienti de culoare. Sau a;;a cum spunea [ohn P. Reiman, avocatul care a dat in judecata firma Denny'S in numele agentilor secreti de culoare: "Conducerea Ianruhri de restaurante Denny's inchidea ochii Ia ceca ce facea personalul, Cu siguranta a existat un fel de mesa] ... care Ie dadea mina libera in cazul acestor impulsuri rasiste." 13

Dar tot ceea ce ;;;tim despre rad~'.cinile prejudecatilor ;;i despre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereaza di tocn"1ai aceasta atitudine - inchiderea ochilor in fata prejudeca-

Conducind cu in.inui

197

tiler - duce Ia aparitia discrtminarilor..In contextul dat, a nu face nirnic are consecinte grave deoarece insearnna a lasa microbul prejudecatii sa se iritinda fara sa Intilneasca 'vreo rez isterita. Mult mai important decit cursurrle de instru+re .,- sau poate chiar decit ceea ce este esential in eficienta lor - este ca normele de operare ale grupului sa fie schirnba te in mod decisiv, prin luarea unor masuri active irnpotriva actelor de discriminate, de catre esaloanele cele mai inalte de coriducere. Poate di nu vor disparea prejudecatile, dar macar actele in sine vor fi blocate, iar atmosfera in sine va fi schimbata. Sau cum spunca un director de la IBM: "Noi nu tolerarn insultele de ruci un fel: respectul pentru persoana este centrul culturii IBM.:'14

Pentru ca aceste cercetari asupra prejudecatilor sa duca Ia adevarate lectH de comportement la nivelulcompaniilor, care sa devina rnai tolerante, trebuie ca oarnerut sa fie incurajatt sa demaste chiar si aetele minore de djscrirniriare sau de har+uire ~ gru~ele jignitoare, de exernplu, sau afisarea calendarelC:r cu femei goale, ceea ce este uri afront faFi de colegele de serviciu. Conform unui studiu, s-a constatat ca atuncicind intr-un grup se fac rernarci nelalocul lor din punet de vedere etnic, aces tea Ii fae pe alti oameni sa prolifereze altele similare. Simpla reactie a numirti acestor prejudecati sau a refuzarii lor pc loc duce la 0 atmosfera sociala de descurajare a lor; a nu spune nimic le amplifica 15. In aceasta directic, cei care sint intr-o pozitie de autoritate au totodata un rol de pivot: sirnpla omitere a condamnarii acestor acte de discriminare duce la mesaje tacite, conform carora asemenea acte ar fi in regula. In schimb, un refuz categoric al lor rcprezinta un mesa] puternic, prin care se da de lnte1es ca prejudecatile nu sint un fleac, ci un lucru series, cu-o valoare negativa si cu consecintele de rigoare.

In ceca ce pr iveste aptitudiriile de inteligenta emotional a, ele constituie un avantaj mai ales priri aceea ca dau un exemplu nu nurnai I'n ce prrveste mornentul, ci si modul cum trebuie reactionat in mod productiv impotriva discrtminarilor, Un asemenea feedback trebuie sa existe si trebuie dat printr-o critidi eficienta si fina, incit sa fie receptat fara ura. Daca d irectori i ~i colegii 0 fae LTl mod firesc san invata s-o faca, aserneriea incidente nu vor mai aparea ,

Cursu rile de pregMire In abordarea diversitatii culhlrale au stabilit noi date de pornire la nivel organizatoric, ceea ce izoleaza toate tipurile de discriminare ;>i-i incurajeazape cei care au

198

Inteligenja emotional a apl icaia

fost martori tacuti sau irtdirecti s<"H;i exprime rterrutlt urrur ile S;i obiectiile Un all elcrncnt activ in cadrul acestor cursuri este acea perspectiva de abo rdare. acea stare care lI1curajeaza empatia si toler anta , Astfel, oamenii vor putea sa inteleaga -suferirtta eelar afecrati de discriminari si atunci vor vorbi deschis impotriva acestui sistern.

Pe scurt, este mai practic sa 'incercam sa arrularn exprimarea prejudecatilor dedi sa elimiriam atitu diriea insasi. StereotipuriIe se schimba faarte greu, in cazul in care se schimba vreodata. Punerea la un Ioc a stereatipurilor din diverse grupuri culturale nu ajuta prea tare Ia scaderea intolerantei, asa cum se dovedeste In scoli, unde ostHitatea creste in loc sa scada. In majoritatea cazurilor, aeeste curstrri de instruire speciale si programe de la nivelul companiilor urmaresc un scop foarte pragmatic, schimbarea norinelor prin care se ajunge Ia prejudecati sau la hartuiri: asemenea programe pot ajuta mult la coristieritizarea ideii di intoleranta sau hartuirea nu sint si nu vor fi acceptate. Insa ideea ca un asemenea program ar putea sa dezradacineze prejudecatile este una nerealista.

Torusi, avirid in vedere ca prejudccatile sint 0 forma invatata emotional, este posibila 0 reirrvatare a datclor -- desi dureaza ceva vreme, iar rezultatul nu poate fi asteptat imediat ce se terrnina un seminar <;ie specialitatc. Ceea ce coriteaza ins5. enorm ar fi 0 camaraderie sustinuta si eforturile zilniee spre un scop comun ale unor persoane venite din medii diferite. Lectia aceasta poate fiinvatata din ceea ee se intimpla in scoli: atunci cmd diverse grupuri nu re'usesc sa corrvieruiasca din punct de vedere social, se ajunge la bande os tile, in care stereotipurile negative se iriterisifica. Dar cind elevii au muncit cot la cot ca egali pentru a a tinge rrn scap corru m, ca de exemplu in echipele sportive sau ill forrnati ile rnuzicale, stereatipurile dispar - asa curn sejintimpla il. mod firesc $i la locul de rrumca, aturici cind oamenii Iucreaza cu cei aserneni lor ani de z ile-".

Refuzul datorat prejudecatilor al unei diversitati culturale la locul de rnundi Insearrma ratarea unei mari ocazii: avantajul urior p osib il.itati creatoare $1 iratreprinzatoare, care ar oferi 0 forta de murrca diversa" la rind ul sau. Asa cum vom vedea, 0 echipa de lucru fermata din oameni cu diverse culturi si perspective poate lucra in mod arm ani os ~i poate ajunge la solutii mai berne, mai creatoare :;>i mai eficiente decit cei care lucreaza izolat.

Co n.d.u cin d ell i nirna

199

TALENTUL ORGANIZATORIC $11Q-UL GRUPULUl

Pina Ia sfirsi+ul acestui secol. a treirne din forta del munca americana 0 constituiau ,Jucratorii in cunoastere", cei a carer productivitate este marcata de valoarea adaugata prin inforrnatie - He ca. este yorba de analisti ai pietei, de scriitori sau de programatori de soft. Peter Drucker, eminentul om de afaceri care a inventat termenul de "luerator in cunoastere", a subliniat ca He care lucrator in parte este mare expert intr-un anurnit domeriiu si astfel productivitatea sa depinde de eforturile coordonate ca parte a unei echipe organizate: scrritorii nu sint editori: prograrnatorii nu sint distribuitori de soft. Cum oamenii au lucrat intotdeauna in tandem, obscrva Drucker, in cazul unei munci calificate in cunoastere, "echipele devin mai importante decit lucrul pe cont proprur"!". Acest Iucru sugercaza de ce intcligenta ernotioriala si aptitud.inile care-i ajuta pe oameni sa se armonizeze ar trebui sa dov ina tot mai pre+uite ca bun la locul de munca, mai ales in anii ce urrneaza.

Forma cea mai rudirnentara de organizare a unei echipe este scdinta, acest lucru careriu poate fi evitat de sefi indiferent ca se tine intr-o sala anume conceputa, intr-oindipere oarecare sau intr-un birou. Seclintele - citeva trupuri in aceeasi camera - sint cele rnai clare exemple si, Irrtr-u n fel, s i cele mai vee-hi aaupra felului in care se impart atrib uti ile in munca. Retelele electroriice, pO$ta elec+rorrica. teleconferintele. echipele de Iucru, retelele neofieiale 51 altele asemenea sint noile entitati functionale din p unct.de vedere organizatoric. Tot asa cum ierarhia explicita, cum este ea conceputa la nivel orgarrizatoric, reprezinta scheletul organizatiei, oamenii, aceste punch; scnsibile, sint sisternul ei nervos central.

De cite ori oamenii colaboreaza, indiiferent daca este yorba . de 0 sed inta de planifieare sau de 0 rnunca in echipa pentru un anumit proiect comun, exista un IQ al grupului, ce lnsumeaza talentele si capacitatile celor irnplicati. Cit de bine reusesc ei sa 'isi duca la bun sfinsit misiunea va depinde $i de cit de mare este acest IQ. Cel mai important element in inteligenta grupului nu este atita un IQ academic, ci mai curind al inteligentei emotionale. Cheia in cazul unui grup cu un IQ ridicat consta in arrnonizarea sa sociala. Capacitatea fiecar ui indtvid in parte de 2. se adapta, considerindu-i pe tori ceila1ti egali, va face ca un grup sa

200

Lnreligenta cmot ion ala apl icat d

fie mai talentat, rnaiprod uctiv ~i sa aiha rnai rrru lte suecese decit un altul- ai carui mernbri en taleritesi a ptit ud ini egale in alte directii nu se descurca la riivel ul in tel.igeritci emotionale.

Ideea ca exista 0 inteligenta de grup vine de la RobertSternberg, psiholog la Yale, ~i de Ia Wendy Williams, 0 absolventa, care au incercat sa inteleaga de ce uriele grnpuri sint mai eficiente decit altele18. La urrna urmelor, cirid oameniirnuncesc impreu..; nil iritr-u'n grup, fieca re vine eu arrurnite calrtati - de exernp lu, o buna J1uenta a cxp rirnjir ii, creativita+e, ernpatie sau expertiza tehnica. In vreme ce un grup poate sa nu fie "mai destept" decit toate aceste calitati insumatc, el poate fi in schimb rnai prost dad, Ia nivcl intern oamenii rru l;;i pot imparta;;i talentele. Aceasta regula a devenit evidenta atunci cind Sternberg si Williams au recrutat oarneru care sa ia parte Ia echipe care ar fi treb uit sa desfa:;;oare 0 campanie promotional a creatoare cit rnai eficierita pentru un Inclulcitor imaginar, despre care se spunea di poate iniocui zaharul.

Surpriza a fost ca aceia care s-au dovedit a fi prea rierabdatori SEi faca parte di ntr-o aserneriea echipa au dat in general rezultate mal slabe: acesti nerabdatori voiau sa controleze ei totul .sau 5i\ domine situatia, Lor le lipsea un element de baza Ia nivelul inteligentei sociale, capacitatea de a recunoaste ce se cade si ce rru in procesul "ia-~i-da". Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grup 0 greutate de dus in spate si care nu au participat direct Ia project.

Cel mai important factor in maximizarea excelentei in a produce cev a a unui grup este gradul in care rnerrib ri i acestuta au fost in stare sa creeze 0 stare de arrnoriie, care i-a ajutat sa profite de mtregul talent al membrilor grupului. Rezultatul general in cazul grupurilor armonioase a fost ajutat de faptul ca a existat de fiecare data cite lID mernbru extrem de talentat: grupurile CLl prea multe fricti uni nu au re usit sa-:;;i foloseasca mernbrii eu rnari capacitaji. Un de exista un nivel crescut de stagnare emoFonala ;;1 sociala -~ irrd ifererit ca provine din frica sau din minie, din riv aii l a ti sau din resentimente - oamenii nu pot da ee au mai bun. Armenia Ie perrnite grupurilor sa profite Ia maxim de calitatile creatoare ale celor rnai talentati mernbri ai lor.

In vreme ce morala acestei pove;;ti ~ cit se poate de limpede pentm cei ce lucreaza in echipa, ea are ~i 0 impIicatie mai generala pentru cei care lucreaza 1a nivelul unei organizatii, a1 unci cornpaniL Multc lucruri pe care oamenii Ie fac la servieiu de-

Conciucin d ell inima

201

pind de capacitatea lor de a apela Ia re teataa dtsporrib ila de Iuera tori; diverse msarcinari pot presupune apelarea Ia diversi mernbri ai retelei. Ca 'urrnare, se creeaza posibilitatea de a forma grupuri ad-hoc, cuprinzirid persoane care sa of ere un s ir op+irn de talente, experienta si eficienta. De fapt, capacitatea de a "funqiona" in retea -- formind 0 echipa terriporara, ad-hoc - este un factor crucial in-reusita m.cariera,

lata un exemplu -- un studiu refer i tor la rnar ile valori de Ia laboratoarelc Belt celebr ul nudeu stiintific de pe Hnga Princeton. Aici Iucreaza ingineri si oarneni de stiintacare au avutrezultate de virf la testele IQ de inteligenta academica, Printre aceste rierrumaratetalerrte, 0 parte au iesit in eviderita, in vrerne cealtele auramas la un nivel relativ medru. Diferenta dintre celebrrtati ;;i ccilalfi nu corista in IQ-ul academic, ci in eel emotional. Ei sint capabili sa se motiveze mai bmesi sa lucreze la riivelul retelelor neoficiale, formjnd u-si echipe ad-hoc.

"Celebritati1e" ce au fost studiate intr-o drvizie a laboratorului au alcatuit 0 unitate care a creat ;;1 a proiectat mtrerupatoare electronice de control al srsternelor teleforrice - 0 inventie de inginerie electronics extrern de sofisticata si de complicata-". Pentru ca aceasta munca nu putea fi facuta de 0 singura persoana, ea s-a desfasurat in echipe care puteau fi formate din 5 pina Ia 150 de ingineri. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur; pentru a reusi, brebuie canalizata experienta In domeniu .a celorlalti. Pentru a constata in ce consta diferenta dintre cei ca-

re s-au dovedit extrem de productivi si cei care au ramas la un nivel me diu, Rohert Kelley si Janet Caplan au avut Ia cli.sp oz.i tie sefi si simpli angajati reprezentind intra 10 si 15% dintre ingmerii considerati celebri.

Atunci cind s-au cornparat "celebritatile" cu or icine altcineva, cea rnai grozava descoperire a fost mai lntli Iipsa diferentelor dintre cele doua grupuri, "Pornindu-se de Ia 0 vasta gama de masuratori cognitive si sociale, de 1a testele standard IQ pina Ia inventarele de personalitate, nu exista diferente serrmificative in privinta talentelor innascute." Kelley si Caplan scriau in Harvard Business Review: "Pe masura ce se dezvolta, talentul academic nu este un indiciu dar al prociuctivitatii in practica." Ca, de altfel, nid IQ-uL

Dupa citeva interviuri detaliate, diferentele esentiale au iesit 1a iveala 1a nivelul strategiilor interne ;;i iu'terperso~ale pe ca~e Ie-au folosit "celebritatileU pentru a-?i face treaha. Una dintre ce-