Sunteți pe pagina 1din 2

Cum reactionam corect cand copilul se manifesta agresiv.

De ce nu este indicata
izolarea lui
Andreea Vilcovschi,

Un tipat, o vorba urata, o muscatura ori o palma aplicata fratelui sau colegului de clasa sunt cateva dintre
manifestarile agresive prin care copilul incearca sa exprime emotiile negative pe care le simte la momentul
respectiv.

Agresivitatea copilului ca raspuns la situatiile frustrante poate fi invatata din mediul in care traieste. Daca un
parinte raspunde cu violenta atunci cand pruncul sau se comporta inadecvat, copilul va intelege ca, atunci cand
traiesti o astfel de experienta, o gestionezi cu agresivitate, sustin psihologii. Cel mic va primi un astfel de mesaj
chiar daca mama ori tatal nu il lovesc, ci doar il ameninta cu bataia ori cand, spre exemplu, aflati la volan, se
infurie si formuleaza diverse injurii la adresa celorlalti participanti la trafic care au gresit.

Manifestarea agresivitatii indica lipsa sentimentului de compasiune, punerea propriilor nevoi mai presus de ale
celuilalt. Compasiunea se invata, iar pentru asta copilul trebuie sa traiasca intr-un mediu in care este practicata.
Comparandu-l permanent cu fratii ori cu colegii sai, cu standarde prea inalte pe care nu le poate atinge, cel mic
nu se va simti iubit si inteles asa cum este si va trai intr-un mediu agresiv, axat pe competitie, pe demonstrarea
valorii.
Exista situatii cand agresivitatea indica absenta unor limite clare.

"Agresivitatea nu trebuie acceptata ca metoda de rezolvare a problemelor. Dar, concomitent cu impunerea


limitei, parintele va pune accent pe organizarea emotiilor copiilor. Daca a fost umilit, daca i s-a facut o
nedreptate, este important sa facem distinctie intre emotie si comportament, accentuand faptul ca orice emotie
este permisa, dar asta nu inseamna cu avem voie sa lovim",

explica Smaranda Stan, psiholog clinician si psihoterapeul pozitivist.

Potrivit spuselor sale, o interventie inspirata si sanatoasa a parintelui intr-o situatie de acest gen poate suna
astfel: "Inteleg ca esti furios; fara indoiala si eu m-as fi simtit umilit in locul tau. Dar nu iti dau voie sa lovesti.
Putem sa simtim toate emotiile din lume, este in regula sa le simtim si sa le identificam, dar asta nu inseamna ca
avem voie sa lovim". Un lucru esential de care parintele trebuie sa tina cont dupa ce stabileste limitele este ca ei
sa fie primii care le respecta.

Dupa ce copilul loveste, el trebuie scos din interactiunea cu celalalt, insa sub nicio forma nu va fi izolat si nici
nu i se va adauga un sentiment cu conotatie negativa suplimentar, atrage atentie psihologul. In opinia sa,
trimiterea copilului in "time-out" sau asezarea lui pe "scaunul rusinii" sunt metode ce nu fac altceva decat sa
sporeasca frustrarea copilului si care nu il vor invata cum sa isi gestioneze emotiile negative.

"Este important sa intelegem ca atunci cand un copil loveste, comportamentul nu spune nimic despre el ca
persoana, ci despre cum se simte; daca a lovit, acest comportament nu il face <<copil rau>>, ci un copil care, in
momentul respectiv, a simtit furie, frustrare, suparare, umilinta si nu a stiut cum sa gestioneze aceasta stare",

mai spune Smaranda Stan. Aceasta recomanda ca discutiile cicalitoare privind derularea evenimentului violent
si intrebarile despre ce a vrut sa obtina prin agresivitate sa-i fie adresate copilului numai dupa ce ii potolim
emotia. "Altfel, riscam sa ne expunem unor tratamente similare din partea copilului, fapt care va spori
intensitatea emotiiilor si gravitatea situatiei", atentioneaza pshihoterapeutul.

Pentru a veni in sprijinul odraslei, adultul ii poate oferi alternative care sa il ajute sa isi descarce furia: o bataie
cu perne, o bucata de hartie si o carioca cu care sa mazgaleasca, o activitate care consuma energie fizica sau
chiar un exercitiu de respiratie, in care cei doi sa inspire si sa expire lent si treptat. "Important este sa fim langa
copil si sa ii transmitem ca merita iubirea noastra si atunci cand simte acele emotii", subliniaza Smaranda Stan.

Deloc de neglijat sunt desenele animate pe care cei mici le vizioneaza si care pot cuprinde metode de rezolvare a
conflictelor prin violenta. Si intrucat copiii cresc imitand comportamente, este indicat ca parintele sa faca o
selectie a acestor filme, dar si sa stabileasca limite de timp pentru vizionarea lor.

Va mai recomandam:

Cum gestionam furia copiilor si de ce emotiile lor trebuie sa se consume pana la capat - sfaturile
specialistilor

Cum sa crestem un copil responsabil si echilibrat. Cinci convingeri pe care parintele trebuie sa le
transmita

Cum sa corectam copilul fara sa se simta umilit. ,,Rusinea este sentimentul profund ca nu merita sa fie
iubit"