ANALIZA TRANZACȚIONALĂ

Analiza tranzacțională este sisitemul psihoterapeutic care este dedicat dezvoltării și

schimbării personale. Analiza tranzacțională a fost dezvoltată de Eric Berne în a treia decadă
a secolului al douăzecelea. Analiza tranzacțională este ușor de asimillat pentru psihologi,
psihoterapeuți, clienții ai acestora. Mulți dintre termenii folosiți în limbajul terapeutic provin
din teoria analizei tranzacționale. (copil interior, victimă, agresor, salvator, scenariu de viață).
Conceptul scenariu de viață explică modul în care modelele de viață prezente își au originea
în copilărie.
Analiza tranzacțională integrează dimensiunile cognitive, emoționale, comportamentale și
corporale.
OBIECTIVELE PSIHOTERAPIEI
1. Conștientizarea de sine
2. Spontaneitatea în alegerea a ceea ce este potrivit la un moment dat.
3. Intimitatea ca formă de dezvăluire autentică și sinceră
FILOSOFIA Analiza tranzacțională
1. Respect pentru toți
2. Responsabilitate personală constă în decizia de a trăi într-un anumit fel și de a-și asuma
consecințele opțiunii.
3. Schimbarea este posibilă în sensul opțiunilor pentru interacțiunea cu lumea. Opțiunea este
personală, momentană și contextualizată personal. Erorile sunt asumate. Se poate afirma că
analiza tranzacțională eliberează de prejudecăți și dinamizează opțiunile personale.
ETAPELE TERAPIEI PRIN Analiza tranzacțională
1. Clientul își spune povestea. Spunerea poveștii este ghidată de întrebări. este momentul
formării alianței terapeutice.
2. Clientul conștientizează și înțelege în profunzime problemele pe care le are.
3. Preelaborarea se desfășoară prin emergența emoțiilor reprimate și a amintirilor asociate
acestor emoții. Apar sentimentele de anxietate pe măsură ce viața este reevaluată.
4. Redecizia prin asumarea de noi roluri și noi decizii în etapele următoare.
5. Reușita și finalizarea consilierii.
STRUCTURA SOCIALĂ A TIMPULUI ÎN Analiza tranzacțională
1. Izolarea contextualizată în absența tranzacțiilor cu ceilalți.
2. Ritualurile ca formă de începerea unor relații.
3. Discuțiile banale (trecerea timpului) sunt conversațiile pe anumite teme. conversațiile sunt
menite săă stabilească niște legături cu ceilalți.
4. Activitățile relaționare împreună
5. Jocuri psihologice ca formă de relaționare în care nu se caută rezolvarea unor probleme.
6. Intimitatea unde gândurile și ideile sunt exprimate precis și sincer.
secvențele cuprinse între 1-6 au rolul de a duce persoana spre celalalt și de a acoperi cele trei
nevoi, adică de stimulare, recunoaștere și de strucutută a timpului.
ELEMENTE ESENȚIALE ÎN ANALIZA TRANZACȚIONALĂ
a. Analiza stărilor eului
b. Analiza tranzacțiilor
c. Jocurile psihologice
d. Scenariu de viață
a. Analiza stărilor eului
a.1.starea Părinte a eului Cuprinde comportamente, gânduri, sentimente, copiate de la
părinți sau figuri parentale. Sintagma definitorie este cei care au avut grijă de mine
Starea Părinte a eului are trei dimensiuni posibile.
a.1.2.1 Părinte normativ se ghidează după reguli pe care le impune
a.1.2.2. Părinte critic identifică erorile și le pedepsește
a.1.2.3. Părinte grijuliu cultivă independența
a.2. starea Adult a eului Cuprinde comportamente, gânduri, sentimente definibile în aici
acum De reținut faptul că termenul adult nu are legătură cu vârsta biologică
a.3. starea Copil a eului Cuprinde comportamente, gânduri, sentimente preluate din copilărie
și a modului în care subiectul a răspuns la anumite provocări.
a.3.1.Copil adaptat acționează conform regulilor, nu se lasă dominat
a.3.2. Copil liber nu are nevoie de reguli accționează conform circumstanțelor
a.3.3 Copil rebel nu suportă amenințări
ANALIZA TRANZACȚIILOR Tipuri de tranzacții
Tipurile de tranzacții sunt branșate la două dimensiuni. prima este cea legată de vectori stimul
răspuns a doua este legată de stările eului.
1. Tranzacții complementare vectorii tranzacționali sunt paraleli (stimul, răspuns) Starea
eului este adult/adult Comunicarea poate continua a infinit.
2. Tranzacții încrucișate răspunsul trece din starea de adult spre starea de părinte și vizează
starea de copil a receptorului. Comunicarea trebuie întreruptă pentrua schimba statutul eului.
3. Tranzacții ascunse în care se emit două mesaje în același timp. La nivel psihologic
tranzacția ascunsă este de părinte-copil cu răspuns copil-părinte.
4. Tranzacții unghiulare trimite un mesaj al adultului spre copil.
Jocurile psihologice tipar de interacțiune într două persoane, tipar repetabil
CARACTERISTICI
1. Repetitive
2. persoanele care îl joacă nu sunt conștiente de rol
3. Sentimentele trăite provoacă disconfort
4. Jocul are un nivel social și unul psihologic
5. Jocul includ confuzie, surpriză
Triunghiul dramatic
Roluri
1. Persecutor- urmărește satisfacerea propriilor nevoi; comportamental este critic, acuză,
pedepsește, își folosește distructiv puterea. Desconsideră tot ce se referă emoțional și social la
ceilalți
Dinamica rolurilor Se poate transforma în salvator sau în victimă. Devine victimă când cei
persecutați se răzbună. Devine salvator când se simte vinovat.
2. Salvator preocupat de situația grea a victimei, comportamental oferă ajutor dintr-o poziție
de superioritate, nu verifică vulnerabilitățile și nevoile. Desconsideră abilitatea victimei de a
se salva, capacitatea celuilalt de a lua decizii
Dinamica rolurilor Devine victimă când se plictisește să salveze și apoi persecutor al
victimei.

3. Victimă suferință, nu se descurcă singură comportamental caută fie un persecutor fie un

salvator. Desconsideră propria sa valoare umană când caută un persecutor și își desconsideră
resursele când caută un salvator.
Dinamica rolurilor face schimb de roluri cu persecutorul sau salvatorul.

ROLUL VULNERABIL
Realitate suferința
Caracteristici menține accesul la logica Adultului, se angajează în rezolvarea problemelor,
simte și gândește în același timp, nu cere ajutor
Abilități rezolvarea problemelor, facilitarea pentru rezolvarea problemelor
ROLUL EMPATIC
Realitate grijă și empatie pentru persoane vulnerabile
Caracteristici respectă abilitățile persoanei vulnerabile, își monitorizează nevoile și emoțiile,
nu se simte obligată să ajute dacă nu vrea acest lucru,
Abilități de a asculta

ROLUL ASERTIV
Realitate folosirea energiei pentru satisfacerea nevoilor și apărarea drepturilor; nu vrea să
pedepsească.
Caracteristici consideră negocierea ca parte a rezolvării problemelor, obține drepturi asertiv
Abilități asertiv fără a pedepsi.
SCENARIU DE VIAȚĂ- PLAN DE VIAȚĂ ELABORAT ÎN COPILĂRIE, ÎNTĂRIT DE
PĂRINȚI, JUSTIFICATE DE EVENIMENTE DEVENIT ALEGERE PRIVILEGIATĂ
Originea-în copilărie ca a. strategie de supraviețuire, emoțiile și maniera de a vedea
realitatea.
Perceperea realității și emoțiile timpuri furie, disperare, teroare, extaz. Realitatea este
percepută evenimențial și clasificată în vinovăție/nevinovăție. mesajele transmise sunt
verbale/nonverbale. mesajele stârnesc emoțiile. Mesajele structurează scenariu de viață.
mesajele vin din partea Starea Părinte a eului. Ele se numesc contrainjoncțiuni. Starea
Copil a eului va transmite injoncțiuni și permisiuni.

POZIȚII DE VIAȚĂ Suma credințelor UNEI PERSOANE DESPRE SINE ȘI ALȚII.

A. Scenariu învingătorului în care eu și tu au aceleași atribute.
B. Scenariul banal unde eu nu se valorizeazăă pe sine ci doar pe tu
C. Scenariul de viață al falsului învingător unde eu este superior și tu este inferior.
D. Scenariul învinsului eu și tu sunt devalorizați.
Contaminarea adultului
a. cu Părintele- prejudecăți
b. cu Copilul - imagini defavorabile din trecut.