CURS 1 PSIHANALIZA

DOMENIUL SI ISTORICUL PSIHANALIZEI

1.20 de concepte de psihanaliza tema scrise de mana (dictionar de termeni)

2. o carte de psihanaliza de facut recenzie 2 pag

Def psihanalizei ca domeniu de cercetare

Termenul de psiho-analiza a fost utilizat prima data in anul 1894 de catre Sigmund Freud in
lucrarea “Psihonevrozele de aparare”(mecanisme de aparare a eului).
Psihanaliza ca domeniul de cercetare este adoptata de Daniele Lagage in urmatoarele perspective:
1. psihanaliza reprezinta o met de investigatie a proceselor psihice si mai ales a celor de
natura afectiva.
2. psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice
3. psihanaliza este o doctrina de cunoastere psiholocica, morala si culturala a omului si a
societatii .

4 etape din istoria curentului psihanalizei:

1. 1885-1900 cand Freud realizeaza primele descoperiri ale psih: conceptual de refulare, motivatie
si inconstient;
2. 1900-1910 Freud, parintele psihanl propune in prima structura a aparatului psihic si elaboreaza
prima teorie despre instincte si despre sexualitatea infantile (etapele dezvoltarii libidou-lui);
3. 1910-1925 elaborarea celei de a 2 teorii despre instincte si despre structura aparatului psihic.
Este si etapa in care apar primii dizidenti: Yung, Adler.
4. 1925 – prezent constiutuirea marilor scoli psihanalitice moderne : E. Jones in scoala engleza,
franceza : Hesnard, D. Lagache, J. Lacan,
E. From –studii despre iubire, E. Erickson, K. Horney – scoala americana

Viata si opera lui Sigmung Freud

Nascut la 6 mai 1856 in Moravia - Cehia

18.10.2010

Curs 2. Dinamica personalitatii in psihanaliza

1. Structura aparatului psihic (Freud)

Teoria psihanalitica a personalitatii accentueaza rolul proceselor intrapsihice care se deruleaza la

nivel mental si rolul tendintelor inconstiente care actioneaza inca din copilaria timpurie. Freud sustine ca
inca de la nastere, copilul este guvernat de forte instinctuale care il imping catre cautarea si obtinerea
placerii. Acesta considera ca aceste forte au o natura sexuala dar si agresiva .
Organizarea aparatului psihic.
In varianta initiala, aparatul psihic, era alcatuit din 3 instante: constientul, preconstientul,
subconstientul si inconstientul.
 Constientul include lucrurile sau actiunile pe care individual le desfasoara intr un mod rational si
doar o mica parte din gandurile, emotiile si actiunile noastre sunt constiente.
Preconstientul include gandurile, automatizate, stereotipurile si deprinderile.
Inconstientul este sediul instinctelor sexuale si agresive inscrise in structura somatica a
organismelor. Inconstientul este rezervorul pulsiunilor si al energiei psihice, este depozitarul trairilor si
actelor refulate.
In aceasta topica rolul essential ii revine inconstientului. Freud “majoritatea impulsurilor
inconstiente sunt inacceptabile din punct de vedere rational si social si atunci inloc sa se exprime la nivel
constient, satisfacerea lor este amanata de catre cenzura constiintei. Astfel, o parte dintre tendintele
inconstiente apar intr o intr o forma deghizata de descarcare energetica sau Chatarsis.
Atata timp cat intre cele 3 instante exista un echilibru se desfasoara in limita normalitatii.Daca
exista blocaje, se pot dezvolta comportamente patologice .
In 1992 Freud publica Eul si sinele. In a doua topica, aparatul psihic este structurat in 3 instante:
sine sau id, ego sau eul si super ego (supraeul). Sinele corespunde incnstientului, ego include
inconstientului si subconstientului si supra eul reprezinta constiinta morala.
Id-ul (sinele) contine impulsurile biologice de baza, nevoia de a manca, de a bea, nevoia de a evita
durerea si de a obtine placerea. Aceste nevoi organice, “sunt incarcate de o anumita tensiune si prin
satisfacerea lor individul se detensioneaza” . daca nu sunt satisfacute tensiunile cresc in intensitate. Sinele
functioneaza dupa principiul placerii cautand descarcarea si satisfacerea imediata a nevoii.
Eul functioneaza dupa principiul realitatii, si indeplineste urmatoarele functii:
1. fata de sine . eul controleaza impulsurile si hotareste asupra satisfacerii amanarii sau
reprimarii impulsurilor .
2. Relatia eului cu supraeul . Supraeul se raporteaza la cazul moral, la normele si valorile
sociale asa cum sunt ele transmise de catre parinti.
3. functiile eului fata de realitate. Recepteaza si transforma influentele mediul extern.
Supraeul consta in reprezentarea interiorizata a valorilor parentale si sociale. Se constituie prin
preluarea influentelor materne sau paterne si a influentelor mediului social general. Supraeul
functioneaza dupa principiul moralitatii. Exista 2 stadii ale formarii constiintei morale: a) stadiul moralei
heteronome “trebuie”.
b) stadiul moralei autonomei :vreau, pot.

Stadiul dezvoltarii sexualitatii

1. Stadiul oral 0-1 an vizeaza satisfacerea trebuintelor orale ale copilului si in special suptul la
san. Se considera ca persoanele carora nu le sunt satisfacute aceste nevoi pot dezvolta la varsta adulta,
fixatii orale. (mancat in exces, fumat, vorbire logoreica). Deprivarea fata de gratificatia orala poate da
nastere si altor probleme la varsta adulta:
a) neincrederea in altii, frica si inabilitate in a practica relatii sexuale sau practicarea sexului oral.
b) stadiul anal 1-3 ani . Zona anala are o semnificatia importanta deoarece se invata controlul
sfincterian. In cursul adoptarii acestui comportam exista o multitudine de situatii in care copilul resimte
ostilitate, furie, ura si alte sentimente negative.
 c) stadiul falic 3 – 6 ani. Freud descrie in aceasta perioada existenta complexului Oedip exprimata
prin dorinta incestioasa a copilului fata de parintele de sex opus. In aceasta etapa un rol important il are
conturarea si acceptarii de sex rol.
d) latenta 6-12 ani stadium de linistire a impulsurilor sexuale
e) stadiul genital 12-18 ani cand adolescentii cand intervine o investire a energiei sexuale in
relatie cu partenerii.

1. Actionez ca un lider 2
Sunt agresiv/a 1
Sunt ambitioasa 2
Sunt analitic/a 2
Sunt afirmativa, bataioasa 3
Am o constitutie atletica 1
Sunt commpetitiva 2
Imi apar propriile credinte si valori 3
Sunt dominanta 3
Sunt puternica 2
Sunt independenta 2
Sunt individualist 1 femininitate/masculinitate
Iau decizii cu usurinta 2
Sunt masculin/a 2
Ma bazez pe mine 2
Imi sunt autosuficient/a 2
Sunt o personalitate puternica 3
Sunt saritoare la nevoie 3
Imi asum riscuri 2
Am abilitati de conducere 3
Sunt afectuoasa 3
Sunt vesela 3
Sunt copilaroasa 3
Sunt miloasa, intelegatoare 3
Nu folosesc cuvinte grele sau jignitoare 1
Sunt gata sa impac sau sa alin sentimentele ranite 2
Sunt feminin/a 3
Sunt usor de flatat 2
Sunt bland/a, amabil 2
Sunt naiva, usor de tras pe sfoara 1
Iubesc copiii 3
Sunt loial/a 3
Sunt sensibila la nevoile celorlalti 3
Sunt timid/a, rusinos/a 1
Sunt calma in exprimare 1
Sunt empatic/a 3
Sunt tandra 3
Sunt intelegatoare 2
Sunt generoasa, calda 2
Sunt docil/a 2

3 – ma caracterizeaza in f mare masura

2- ma caracterizeaza oarecum
1 – nu ma caracterizeaza

Ce valori v-au fost transmise de catre fiecare dintre parinti, in mod constient si inconstient?
Descrieti 3 calitati ale fiecaruia dintre parintii vostrii.
Ce calitati ati imprumutat de la fiecare dintre parintii vostrii? Sinceritatea, feminitatea, loialitatea.

CURS 3 Inconstientul si pulsiunile

Nucleul inconstientului = inconstientul personl (Freud) Acesta suporta influenetele

incosntientului familial (Szomdi), iar acesta la randul lui suporta influentele inconstientului colectiv
(Jung).
Inc personal este sediul experientelor individuale, sediul pulsiunilor. Dupa freund, este
depozitarul amintirilor, al imaginilor penibile refulate sau uitate.
Inc familial cuprinde mecanismele trangenerationale. Sunt acele modele de comportament
pe care in mod inconstientle mostenim de la parinti sau antecesori.
Se dezvolta anumite relatii si scenarii captante. Ex: “situatia fiului risipitor”
Inc colectiv = sediul arhetipurilor sau al imaginilor primordiale.

Termenul de “pulsiune” isi are originea in conceptia lui Seneka -> pasiunile si reactiunea
sunt concepte antiterice porniri naturale ale omului, primele fiind involuntare si necontrolabile pe
cand celelalte sunt constiente, voluntare si orientate catre un scop précis.
Freud -> pulsiunea isi are originea intr-o stare de tensiune si individual manifesta nevoie de
descarcare tensionala, a exprimare a acelei tensiuni.
Daniel Lagache identifica 3 momente in manifestarea pulsiunii:

1. sursa = este cauzata de o stare de excitatie din interiorul corpului individului

2. obiectul (instrumental) = cu ajutorul caruia este obtinuta descarcarea pulsiunii.
3. scopul = nevoie de detensionare sau de exprimare tensionala

Pulsiunea = concept frontiera intre biologic si mental.

Szondi – >urm grupe de pulsiuni:

- pulsiunea agresiva: grupa pulsiunilor orientate catre moarte in masura in care ele sunt
indreptate spre exterior. Scopul pulsiunilor agresive este distrugerea obiectului asupra caruia
se realizeaza descarcarea pulsionara.

- pulsiunea de distrugere

- pulsiunea de dominatie: pulsiune sexuala care nu se uneste decat in mod secundar cu

sexualitatea si al carui scop este de a domina obiectul prin forta. Ac pulsiune se poate
asocial cu 2 instincte: instinctul de posesiune si instinctul de stapanire.

- Pulsiunea sexuala: isi are originea la nivelul libidoului si este determinate de catre principiul
placerii. Se poate manifesta normal sau patologic. Formele de manifestare patologice sunt
formele de devianta sexuala. Exista autori care vb despre 3 tipuri de devianta sexuala:

1. devianta sexuala normala

2, dev sexuala patologica
3. devianta de grup

1. -> se refera la acele cazuri de sexualitate caracterizate de o corespondenta scazuta intre

normele sociale, restritiile juridice si comportamentele indivizilor. In familia traditionala,
sexualitatea premaritala, comportamentul de masturbare si homosexualitatea erau considerate
drept comportamente deviante dpdv sexual. In societatea contemporana sunt acceptate
sexualitatea premaritala si chiar comportamentele de masturbare.
Masturbarea permite satisfacerea unor fantezii sexuale fara comiterea unor violente
reprezentand un mijloc de descarcare pt acei indivizi care nu au un partener sexual stabil.
Raporturile sexuale premaritale pot conduce la cresterea gradului de intimitatea sexuala a
partenerilor.

2. -> include violurile, agresiunile sexuale indreptate impotriva copiilor si actele de incest.
Principalele cause ale incestului dintre tata si fiica sunt:
- tendinta de alcoholism cronic care caracterizeaza pe unii tati aflata in corelatie cu incapacitatea
fizica sau mentala a mamei care determina asumarea de catre fiica a rolului de sotie surogata.
- tulburarile de comportamentsi de personalitate care definesc pe acei tati dominate de tendinte
pedofile si care si-au pierdut interesul sexual si afectiv fata de propriile sotii.
- lipsa din camin a mamei care determina asumarea rolurilor ei de catre fiica.

3. -> prostitutia si homosexualitatea

Pulsiunile de autoamanare – ansamblul nevoilor legate de functiile corporale.

Pulsiunile de moarte – pot fi heteroagresive sau autoagresive
Pulsiunile de viata – denumite eros, de aici fac parte puls sexuale si cele de autoconservare
 Violul ca forma de agresiune sexuala

- in cazul violurilor, majoritatea victimelor nu-l recunosc

CURS 4 1.11.2010

COMPLEXELE IDEOAFECTIVE SI CAILE LOR DE MANIFESTARE

Termenul a fost introdus pentru prima data de catre Breuer in 1895 si preluat apoi de catre Yung
in psihologia psihanalitica “complexele sunt conglomerate de reprezentari ideo affective catre tradeaza
existenta lor prin perturbari tipice ale experientei. La Planche si Pontaus definesc complexul ca fiind un
ansamblu organizat de reprezentari si amintiri cu o mare intensitate afectiva partial sau total inconstiente.
Un complex se formeaza pe baza relatiilor interpersonale in cursul istoriei infantile si el poate structura
toate nivelurile psihologice : emotii, atitudini, sau comportamente adaptate .

mi-as fi dorit ca mama sa :

- sa ma lase sa ma imbrac cu ce haine vroiam eu
- sa comunice mai mult cu mine
- sa ma ajute la teme

mi-as fi dorit ca tata sa:

- sa stea mai mult pe acasa

- sa nu fie atat de dur
- sa ma lase mai mult afara sa ma joc

Sigmund Freud considera ca omul nu trebuie sa lupte pentru a si elimina complexele si a se pune
deacord cu ele caci ele comanda legitimarea comportamentului sau in aceasta lume.
Complexele reprezinta sinteze ideo affective refulate care se formeaza la varsta copilariei in
complexul relatiei pe care si le construieste individul.
Mjoritatatea complexelor isi au originea in inconstient dar le recunoaste prin manifestarile lor
exterioare.. Aceste manifestari pot fi de ordin somatic, somportamental sau atitudinal. Analistii considera
ca exista 3 cat: complexele obiectului, subiectului si cele de atitudine.

Complexele obiectului

Ex. Complexul lui Oedip. Acest complex germineaza de timpuriu in opera freudiana odata cu
propria sa autoanaliza. Fenomenul este explicat de Freud initial sub denumirea de complex nuclear. Se
refera la un ansamblu de trairi affective polare pe care copilul le resimte fata de parintii sai. Apogeul se
inregistraza in stadiul Falic 3-5, 6 ani dar cunoaste o anumita semnificatie si in stadiul pubertatii.
Incheierea complexului Oedip faciliteaza dobandirea identitatii sexuale intr un mod sanogen. Favorizeaza
evolutia individului catre genitalitate, eveniment considerat ca o consecinta a maturizarii biologice dar si
a maturizarii psihologice. Formarea complexupui O. are efecte formative asupra personalitatii intr ucat
alimenteaza constituirea eului si a supraeului.
Ex. Complexul Cain Si Abel sunt generate de rivalitatea fraterna si apare la fiecare copil din
dorinta de a acapara si monopolize afectiunea parintilor.
Ex. Complexul distrugerii sau sadic anal intre 1 si 3 ani prin refularea placerii copilului de a
distruge , de a demonta.
Ex. Complexul spectacular a fost introdus de Baudeine dupa 3 ani - refularea curiozitati
exacerbate pe care o manifesta copilul.

Complexele subiectului:
- castrarii sau a mutilarii (trebuie pus in legatura cu sezizarea de catre copil a diferentei anatomice
dintre cele 2 sexe) freud acorda o importanta conceptului de falus ; regretul de a nu apartine
sexului masculin ( homosexualitate feminine platonica- dezvolta tendinte de frigiditate )

- narcisismului; (iubire exacerbate, iubire si admiratie fata de propia persoana- nevoia de

confirmare a eului). Se poate dezvolta in 2 exemple : complexul de inferioritate ce desemneaza
ansamblul de atitudini reprezentari si comportamente care sunt expresii mai mult sau mai putin
deghizate ale sentimentului de inferioritate si complexul de superioritate – individual are f buna
imresie despre sine in raport cu ceilalti semeni ai sai.

Complexul de culpabilitate este o varianta a complexului de inferioritate- sent de vinovatie cu

consecinte morale dezagreabile sau catastrofice pentru individ. Aceasta persoana poate dezvolta stari
depressive sau anxioase, impresia de inutilitate care se poate solda in situatii severe cu crize suicidale.

- nasterii. Se structureaza in urma refularii imrioasei curiozitati infantile de a stii

cum se nasc copii.. parintii care incurajeaza acest tip nu fac altceva decat sa aplifice complexul sis
a aplifice dificultati de a daptare la sexul sau.

Complexele de atitudine:
- intarcarii; se instaleaza o data cu refularea dorintei de a suge, dorinta ce persista si
dupa intarcare. Ea poate imbraca mai multe forme de manifestare : rosul unghiilor, suptul
degetelor, fumatul si alcoolul si consumul excesiv de mancare.

- regresiunii. Traumatismul afectiv provocat de intarcare sadeste la individ nostalgia

perpetua de a se reintoarce la “sanul matern” , locului de origine. Prin refularea acestei trairi apare
complexul regresiunii care se poate manifesta prin melacolie, refugiu in amintiri.

Erhetipuri – reprezinta pentru constientul colectiv corespondenta complexelor pentru

inconstientul individual. Acestea sunt forme prin care se manifesta instinctele collective. Pentru Yung,
arhetipurile sunt imagini premordiale care depoziteaza inteaga experienta traite de umanitate de la
inceputurile sale pana astazi. Sunt arhetipuri care tin de componenta masculine – animus si de
componenta feminine – anima. Arhetipurile se exprima cel mai bine prin simboluri.
Limbajul inconstientului este un limbaj symbolic prin care se opereaza cu scheme arhetipale ale
pulsiunii.
 Tema - suicid

Curs 5

Rationalizarea

O persoana care face ceva inaccetabil sau care are ganduri inspaimantatoare, poate scapa de
anxietate sau de vna gasind scuze perfect rationale pt comportamentul sau.
Serveste la 2 scopuri principale:
- ne usureaza dezamagirea atunci cand nu reusim sa atingem un scop sa ne protejam imaginea de
sine;
- ne ofera motive acceptabile pt comportamentele noastre;
Formatiuni :
- se refera la faptul ca uneori indivizii pot sa ascunda fata de ei insasiun sentiment cu putere tocmai
sentimentul propus.
- Exprima modalitatea de scapa de un impuls inaccetabil exagerand opusul in gandire si comportament.
Ex, o persoana agresiva este de fapt o persoana excesiv de timida. Un indicator important pt
formatiunea reactiva este persistenta sau excesivitatea comportamentului.

Proiectia
Proiectia – ne protejeaza sa ne cunoastem trasaturile indezitabile, impulsurile sau dorintele
inaccetabile inlocuindu-le cu pretentiile exagerate fata de ceilalti sau atribuidu-le altora in cantitati
excesive. Ex, sotul gelos care isi acuza sotia ca ii este infidela, de fapt e este cel care isi doreste o astfel
de relatie.
Priectia implica 3 pasi:
1. Reprimarea impulsului inspaimantator
2. Proiectia impulsului asupra altei persoane
3. Distantarea fata de acea persoana

Cum se manifesta proiectia si transferul in terapie

- Transferul clientului interactioneaza cu transferul clinicianului. In aceasta situatie, ambii se pot

folosi unul de celalalt pt asi satisface propiile nevoi.
- Transferul clientului interactioneaza cu contratransferul clinicianului.
 - Transferul clinicianului interactoneaza cu contratransferul clientului dar clinicianul foloseste
clientul pt asi satisface propiile nevoi.
- Atunci cand contratransferul terapeutului contraactioneaza cu contratransferul clientului.
Fiecare are propiile sale proiectii si le este greu sa se intelegeaga unul pe celalalt.
Definita ca un proces inconstient, umbra contin impulsuri, dorinte si emotii primitive evaluate ca
imcompatibile cu standardele sociale si idealul de personalitate la care aspira. Umbra contine toate
acele aspecte psihologice ale fiintei noastre pe care le ascundem nu doar de toti ceilalti, ci si de noi
insine.
Umbra contine toate acele aspecte din noi insine care le legam, pe care nu le iubim, de care
nu este rusine sau teama, tendinte, emotii sau gandiri care part cumva de neacceptat si de care se
simtim uneori vinovati.

Negarea sau anularea - se produce atunci cand o realitate externa este prea neplacuta pt a fi
infruntata. Atunci persoana poate nega ceea ce s-a intamplat sau exista deja. Negarea poate fi un
mecanism adaptativ care permite persoanei sa se confrunte cu realitatea neplacuta intr-o naniera
gradata. Este cazul persoanelor care sufera de boli severe ireversibile si care ar putea renunta definitiv
la lupta pt supravietuire daca ar fi deplin constienti de gravitatea conditiei lor. O alta situatie este cea a
persoanelor care amana solicitarea persoanelor medicale de teama de a recunoaste seriozitatea
problemei de sananate.

Regresia

= angajarea in comportamente asociate cu placerea obtinuta intr-nu stadiu timpuriu de

dezvoltare psiho-sexual. Ex: rosul unghiilor, expresii infantile, culcatul excesiv, comportamente
impulsive si compulsive. Astfel de manifestari regresive apar mai ales atunci cand persoana se simte
insecurizata se gaseste intr-un mediu nefamiliar sau ostil si are nevoie de intoarcerea la senzatia de
securitate si confort specifice relatiei mama – copil de la varste timpurii.

Compensarea

= a plati intr-o maniera simbolica sau prin acte rituale pt o fapta inaccetabila comisa sau
contemplata.
Deplasarea

= mecanismul primar in cazul fobiilor. Fobia debuteaza cu o teama fata de ceva sau cineva
care nu poate fi evitat. Contactul repetat cu stimulul temut produce o crestere a anxietatii. Pt a evita
sau reduce anxietatea, persoana deplaseaza teama catre o alta tinta care poate fi usor evitata si care
este relationata simbolic cu stimulul anxiogen.

Identificarea

= un proces fundamental in dezoltarea functiilor supraeului si in rezolvarea complexului

oedipian. Ca mecanism de aparare, identificarea consta in preluarea caracteristicilor altei persoane pt a
reduce anxietatea si alte emotii negative.

Intelectualizarea
= incercarea de detasare fata de situatiile stresante tratandu-le in termeni abstracti
intelectuali. Ex: medicii care au de-a face permanent cu pacienti care sufera si care nu trebuie sa se
implice afectiv.

Sublimarea
= metamorfozarea impulsurilor indezirabile prin schimbarea lor in comportamente
accetabile social sau chiar admirate. Freud sustinea ca religia, stiinta si arta sunt principalele forme de
sublimare.

Curs 6

Consilierea familiara a gravidelor:

- intarirea eului si a capacitatilor integrative ale personalitatii gravidelor

- Rezolvarea sau restructurarea conflictelor
- orientarea in vederea obtinerii unei funtionari mai mature a personalitatii cu o capacitate de adaptare
mai eficienta la mediu si la noile situatii impuse de viata familia cu copiii.
- reducerea sau inlaturarea a acelor conditii care produs sau mentin comportamentele de tip
dezadaptativ.
- modificarea opiniilor eronate ale femeilor despre ele insele si despre lumea inconjuratoare.
- dezvoltarea la femeile gravide a unui sistem clar al identitatii personale.

Consilierea psihologica perinatala urmareste ca pacientele

Winnicott – autoare care a lucrat foarte mult cu gravide si s-a centrat pe psihanalize. Considera
ca existe o continuitate intre viata intrauterina si cea postuterina.
 In timpul somnului se realizeaza o stare de relazare psihica si somatica cu efecte restauratoare.
Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viatza prenatala creanduse astfel conditii similare a acelui
tip de existenta reprezentata prin caldura, intuneric, izolare, absenta excitatiiloe externe si sentimentul
de protectie.
Visul nu este un fenomen psihoc izolat, el face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti
intime traite de persoana umana. Elementul central al experienteleor traite de individ in conceptia lui
Freu, il reprezinta pulsiunile, motiv py care ele vor conctitui factorul central al schematicii si dinamicii
viselor.
Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului constituit
dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin
coerenta.
Visele pot fi inteligibile sau confuza, chiar absurde uneori in contradictie flagranta cu realitatea.
Visul = o experienta sufoleteasca, vie si intens traita de individ.
Freud afirma ca visul reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale
inconstientului unei persoane prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera simbolica.

Jung distinge 2 categorii de vise:

1. Vise net conturate bogate in detalii care se raporteaza la o problema strict individuala a
individului. “ sunt cosiderate vise “mici” si isi au originea in sfera personala si suiectiva a inconstientului
personal.
2. Vise mai putin clare – reprezentand simple imagini in raport cu marile probleme ale lumii
si ale vietii. Acestea sunt denumite vise mari si isi au originea in inconstientul colectiv.

Functiile visului:

a. Retrairea amintirilor “uitate” de individ ca pulsiuni refulare

b. Aducerea in sfar a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii
psihice a inconstientului
c. Stimularea productiei imaginatiei
d. Oferirea unoe solutii compensatorii in situatiile conflictuale ale vietii individuale
e. Trairea plenara libera a universului afectiv uman.
f. Sublimarea unor solutii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale
g. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar
h. Contribuie la maturizarea individului.

Structura si continutul viselor:

1. Continutul manifest reprezentat prin imagini onirice propiu-zise
2. Continutul latent cu caracter simbolic reprezentatnd semnificatia continutului manifest al
sensului imaginilor
 Imaginile onirice provin prin transmormarea figurativ simbolica a continutului latent al
voisului (pulsiuni refulate), complexe ideoafective, arhetipuri, situatii conflictuale sau simtome
mevrotice. Procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliul oniric.

Mecanismele care stau la baza viselor dupa FREUD sunt:

1. Comdensarea si aglutinarea constau in formarea unor imagini noi din elementele disparate
oferite de experienta anterioara a individului.
2. Deplasarea – transferul unei incarcturi afective, a unui obiect catre un alt obiect de substitutie.
3. Dramatizarea – formarea unor idei abstracte printr-o imagine cu o mare incarcatura afectiva.
4. Simbolizarea
5. Neomortizarea – crearea unor imagini noi care nu au un corespondent in realitate.

Categorii de vise:
1. Visurile compensatorii
2. Visele conflictuale
3. Vise penibile
4. Cosmaruri
5. Vise absurde
6. Vise profetice (cu caracter de premunitie)

In interpretarea viselor Freud recomanda utilizarea metodei liberei asociatii.

Curs 7

Cura psihanalitica
FROID:cura psihanalitica se desfasura 5 ,6 zile pe sapt in setinte 50 min pana la 2 ore.durata totala dura
de la un an la mai multi ani.pacientul sta intins pe canapea…Avantaje:pozitia(intins pe spate)permite
pacientului sa intre intr-o stare de relaxare totala…Dezavantaje:nu facilita empatia,nu se realizeaza o
relatie terapeutica autentica.
Tehnicile psihanalizei:
1 met.asociatiilor libere
2.analiza viselor
3.analiza actiunlor pacientului
4.analiza transferului si a rezistentelor si a contransferului
5.analiza Eului
6.interpretarile si prelucrarile asupra materialului produs de pacient.
Etape successive in analiza insight’ului pacientului:
1)etapa pregatitoar- caract.prin trairea sentimentului de frustratie,de anxietate,sentimentului de vid si
disperare.aceasta este urmata de cautarea unei solutii la problema proprie si apoi de recadere in vechile
modele de comportament si gandire in care subiectul nu pare sa intrevada nici o solutie de iesire din
situatia sa.
2)etapa de incubatie sau de renuntare- de multe ori ,cand se manifesta la subiect dorinta de a fugii de
problema sa,acesta manifestand lipsa de motivatie sau rezistenta la rezolvarea propriilor problem
3)etapa dei luminare- ,cand probl devine mai clara pt pacient
4)faza de incercare de evaluare a problemei- de elaborare a unei solutii.Pacientului I se recomanda sa
nu faca schimbari radicale in existenata sa familiakla sau profesionala cel putin in fazale incipiente pana
cand motivatiile care genereaza aceste schimbari nu sunt analizate.
Procesul therapeutic dinamic este marcat de momente de catharsis si insight.
Catharsis’ul reprezinta –o descarcare a tensiunii si anxietatii prin retrairea pe plan psihic al experientelor
trecute.
Metoda asociatiilor libere- subiectul ales este la latitudinea clientului fara sa ii se ceara sau se incurajeze
coerenta asociatiilor.tehnica asociatiei libere consta in a lasa mintea sa vagabondeze a.i. pacientul sa
spuna absolute ce ii trece prin capindiferent de conveniente de jena si fara a pune in actiune dorinta de
a face o impresie buna.
Produsul asociatiilor libere pot fii :amintiri,dorinte neexprimate,imagini,ganduri acuzatoare,sentimente
neexprimate sau chiar reprosuri.
Ca tipuri de intrebari se folosesc intrebari deschise:la ce te duce gandul acesta?,cati ani aveai cand s-a
intamplat?,cum te simteai atunci?NU intrebam DE CE?!(pacientul se poate bloca..)
Chiar si at cand persoana incearca sa dea frau liber gandurilor sale pot intervenii blocaje.
Analiza viselor:
De multe ori in cursul asociatiilor libere ,pacientii se pot referi in mod spontan si la visele pe care le-au
avut.
Exista 2 nivele ale continuturilor visului:
-manifest/constient pe care persoana il poate povesti
-latent/inconstient acesta reprezentand semnificatia reala a visului.
Continutul manifest al visului,analistul si clientul incearca sa ajunga la continuturile inconstiente.
Analiza actiuniilor pacientului(interpretarea comportamentului verbal si nonverbal intentional si
neintentional si neintentional al clientului).ex:grija excesiva a pacientului de a nu-si sifona
pantalonii...ticuri ce se pot accentua in stare de nervozitate etc.
In afara sedintei pot sa apara modificari ale comp.pacientului si manifestarea unor comp.neintentionate
precum(erorile de pronuntare a unor cuvinte,formele de logonevroza de balbaiala asociate cu o
anumita stare de tensiune emotionala,ticuri,acte ratate,comportament de flirt cu terapeutul care pot fii
explicate intr-un mod nevrotic.
Analiza rezistentei:conceptul de rezistenta poate fii de natura constienta sau inconstienta.
Rezistentele inconstiente sunt cele mai semnificative pt ca ofera informatii importante despre structura
de personalitate a pacientului.dupa FROID:rezistentele au o natura duala:pe de-oparte interfereaza cu
tratamentul,pe de alta parte constituie o sursa de informatie esentiala pt analist.
Tranferul se manifesta in sit in care clientul dezvolta reactii emotionale puternice fata de psihanalist
care pot avea coloratura pozitiva(dragoste ,admiratie,respect)coloratura negativa(ura,repulsie..)
Reactii:atata vreme cat psihanalistul isi mentine neutralitatea majoritatea reactiilor emotionale ale
pacientului nu sunt rezultatul sit prezente ci izvorasc din propriile tendinte si dorinte ascunse
Transferul poate fii considerat ca cea mai importanta forma de rezistenta inconstienta.analiza
transferului in conduce pe client sa-si puna problem a originii comportamentelor sale.transferul nu este
altceva decat o repetitie a unor experiente trecute ale pacientuului,experiente pe care le transfera
asupra terapeutului.
Repetarea modelelor nevrotice de comportamnet in relatie cu psihoterapeutul poarta numele de
NEVROZA DE TRANSFER.
Relatia se fixeaza le un nivel irational,emotional si redresiv.analistul e privit de catre pacient omnipotent
si isi doreste sa fie iubit de catre psihoterapeut.Sentimentele sale fiind frustrate in constiinta pacientului
deceptionat apar anxietatea si furia,daca predomina anxietatea pacientul incearca sa obt favoruri,dak
predomina furia->plin de resentimente.

Curs 8

Transfer si contratransfer

Analiza transferului il ajuta pe client sa analizeze originea comportamentelor sale. Psihanalistul

poate manifesta reactii emotionale fata de client. Aceste reactii emotionale se nu,esc reactii
contratransferentiale si pot afecta negativ relatia pacient analist reducand obiectivitatea terapeutului.

Tipuri fundamentale de contratransfer nefavorabi – Wilson si Lindy

Paternuri de contratransfer necontrolat la terapeut:

1. Dezechilibrarea eforturilor empatice cu nesiguranta, vulnerabilitate si afecte nemodulate

2. Retragere afectiva insotita de comportament de fatada, intelectualizare si perceptie
gresita a dinamicii relatiei.
3. Refularea empatiei, coportament de retragere a terapeutului, negare si distantare.
4. Supraangajarea terapeutului si dependenta reciproca.

Tipuri de pacienti:

1. Tipuri adolescentine – clientul poate sa fie sau nu adolescent sub aspectul varstei cronologice
dar el a parcurs o serie de experiente care i-au afectat imaginea de sine. Acesti pacienti se tem foarte
tare sa manifeste orice semn de vulnerabilitate. Orice solicitare de ajutor este privita de ei ca o
amenintare serioasa la adresa imaginii de sine. Schema cognitiva de baza a acestor subiecti se
structureaza in jurul conceptelor de pierdere, dependenta si teama.
2. Tipul izolat – acesti indivizi au pierdut motivatoia de a initia contacte sociale. Situatia de criza
graviteaza in jurul interactiunilor sociale sau a lipsei de implicare sociala. Problemele lor principale
constau in absenta abilitatilor sociale teama de respingere, pasivitate si apatie.
 Schema cognitica postuleaza faptul ca daca nu vor primi garantii absolute de recunoastere si
sprijin ei vor refuza sa se imploice in plan social.
3. Tipul disperat – persoana care a avut o trauma legata de o pierdere. Subiectul de afla in stare de
soc si are nevoie disperata de ajutor imediat. Socul poate reprezenta consecinta unui dezastru natural
sau aunei pierderi psihologice. Terapeutul trebuie sa ramana stabil dpdv emotional, sa fie stapan pe sine
si in acelasi timp sa fie capabil sa-l ajute pe client sa-si gestioneze emotiile. Acesti clienti solicita spijinul
terapeutic dupao serie de evenimente stresante care au actionat asupra lor.
4. Clientul care accidental se afla intr=o stare de criza – acele persoane care au iluzia ca se afla intr-
o stare de criza dar este o situatie.

Analiza eului

Analistul trebuie sa-l ajute pe client sa-si construiasca o atitudine pozitiva fata de trecut pt a-l
ajuta sa-si stabileasca scopuri realista pt viitor.

5. Interpretare si prelucrari asupra materialului

Tehnicile propuse de Jung in cura psihanalitica

JUNG se foloseste in terapie de analiza simbolurilor acestea manifestandu-se sub forma viselor
ale imaginilor din reverii sau a simptomelotr. Jung propune tehnici de imaginare in care pacientii sunt
incurajati sa poarte un dialog cu personajele din vis - Modelarea de imagini, utilizarea constructiilor sau
colajelor si a psihodramelor.

Curs 9
Modelul META (1997)

Contine o viziune teoretica asupra limbajului si o serie de intrebari si o serie de intrebari menite
sa conduca eliminarea generalizarilor distorsiunilor si lipsurilor informationale. Limbajul nu poate tine
pasul in nici o situatie cu viteza, varietatea si senzivitatea gandirii el neputatnd fi decat o aproximare a
acestuia.
Vorbitorul dispune de o idee, o imagine completa a ceea ce doreste sa spuna numita structuta
profunda. Pt a vorbi oamenii scurtcircuiteaza structura profunda iar ceea ce spun de fapt se numeste
structura de suprafata.
In trecerea de la structuta profunda catre cea de suprafata in mod inconstient punem in functie
3 structuri operationale:
 a. Selectam doar o parte a informatiilor disponibile in structura profunda ceea ce conduce
la lipsuri si stergeri de informatii.
b. Generalizari (specificarea tuturor conditiilor si exceptiilor ar face conversatia mult prea
plicticoasa).
c. Distorsiuni (oferim o viziune simplificata aceea ce dorim sa spunem care inmod inevitabil
modifica intelesul.

Modelul META contine un set de intrebari care incearca sa clarifice toate lipsurile, distorsiunile si
generalizarile limbajului.
1. Substantive nespecificate – subiectul activ al unei propozitii este anulat. Ex: “omul spune
casa a fost construita” in loc de “X a construit casa”. Acest aspect poate implica o viziune a lumii ca
aspect a tot pasiv in care lucrurile se intampla fara nici o responsabiliate din partea persoanei. In acest
caz se solicita informatia lipsa intreband cine este subiectul actiunii. Deci intrebarea este “cine? Ce?”.
2. Verbele nespecificate – ex: “ea isi face rau singura”. “El m-a ajutat”. “Incerc sa-mi
amintesc ceva” lipsteste “cum?”
3. Comparatii – sunt propozitiiin care apar teme precum “cel mai bun, mai rau …” .
comparatiile pot fi facute numai daca dispunem de ambii termeni ai comparatiei. Daca unul lipseste,
trebuie sa intrebam in comparatie cu ce sau cu cine. Ex: clientul: trebuie sa fiu intotdeauna cel mai
bun”…in comparatie cu cine? Foarte des termenul des al comparatiilor este nerealist si poate conduce
persoana la sentimente de inferioritate, inadecvare si neputinta.
4. Judecatile (evaluarile) – “sunt un egoist” -> care sunt motivele? E util sa stim cine face o
judecata, cui ii apartine si care sunt motivele, argumentele pe care se intemeiaza. Ex: “sunt um om rau”
-> cine a spus asta?
5. Substantivarile – apar in situatia in care un verb care descrie un proces aflat in
desfasurare sau actiune a fost transformat, inlocuit cu un subtantiv static. Daca un substantiv nu poate
fi vazut, auzit, atins, mirosit, gustat, deci nu este obiectiv, el este o substantivare. Ex: ce inseamna cand
cine spune “am o memorie slaba”? ->ce informatii sunt dificil dememorat? Cum procedezi pt a le
memora? Ex: invatarea si disciplina aplicate cu respect si fermitate sunt esentiale in procesul eductaiv.
“ce inseamna disciplina?”
6. Operatori modali ai personalitatii – sunt reguli de conduita dincolo de care nu putem sau
nu trbuie se trecem exprimate prin cuvinte ca: a nu putea sa …, nu trebuie sa… Acestea limiteaza, creaza
o stare de incopetenta si incapacitate. O posibilitate de a intreba mai clar, de a reformula mai putin dur
fara a rupe ezonanta cu clientul este “ce s-ar intampla daca ai face…?” nu pot refuza “ce te opreste sa-ti
exprimi sentimentul?” sau “cum faci sa te opresti singur de la …?” cand cineva spune ca nu poate face
ceva el si-a definit un obiectiv si apoi l-a facut de neatins iar identificarea barierelor este primul pas pt a
le trece.'
7. Operatori modali ai necesitatii – “trebuie”, “am obligatia sau nu” etc. Ex: trebuie sa tin
cont de ceilalti mai mult decat de mine”, “nu trebuie sa-l contrazic” etc. -> “ce s-ar intampla daca…?”
odata ce consecintele si ratiunea lor devin explicite ele pot fi asimilate constient si evaluate critic, altfel
ele doar limiteaza alegerile si comportamentul.
 8. Cuantificatori universali – prin generalizare unul sau mai multe exemple sunt considerate
reprezentative pt o multitudine de posibilitati. Pericolul este acela de a deveni incapabili sa admitem
existenta exceptiilor ceea ce ne indeparteaza de realitate (tot, toti, intotdeauna, niciodata, nimeni).
Astfel sunt create filtre perceptuale ce coducla profetii autoimplinite “niciodata nu fac nimic cum
trebuie” -> poti sa-ti amintesti o situatie in care ai facut ceva bine? “nimeni nu ma iubeste”, nu o sa
reusesc nimic niciodata”. Alta modalitate de abordare -> prin exagerare si reducerea lor la absurd.
Aceasta este o interventie paradoxala acare atrage un raspuns de aparare in directia opusa.
9. Echivalenta complexa – este vb de situtia cand 2 informatii sunt legate in asa maniera
incat par sa semnifice acelasi lucru. Ex: “daca nu te uiti la mine cand vb cu tine inseamna ca nu-mi
acorzi atentie” “daca nu…inseamna ca nu…” -> ce te face sa crezi acest lucru? Cum anujme faci aceasta
legatura? – sunt generalizari ale propiilr experiente asupra tuturor celorlalti oameni care exclud faptul
ca oamenii gandesc diferit.
10. Presupozitiile – toti dispunem de credinte si asteptari provenite din propia experienta
care ne permit sa fim liberi sau ne limiteaza foarte mult. Apar adesea sub foarma intrebarilor “de ce?”
ex: de ce te uiti urat la mine? -> ce anume te face sa crezi asta? O alta forma – falsele alternative de
alegere care presupun acceptarea principalei presupozitii continuta in respectiva afirmatie.
11. Cauza – efect – “m-ai facut sa ma simt prost”, ”m-ai ranit”, “m-ai enervat” etc. A crede ca
cineva este responsabil pt propia stare emotionala implica ai acorda un fel de putere asupra mea pe
care el in mod real nu o are -> cum face exact sa te simti…cand celalalt …? Cum anume procedezi pt a te
face sa te simti sau sa raspunzi intr-un anumit fel?
12. Citirea gandurilor – mecanismul prein care o persoana presupune ca stie ceea ce
gandeste si stie celalalt -> cum anume stii ca…? cum anume ai ajuns la concluzia asta?