Parazitarea emoional

Unii oameni supravieuiesc furnd energia psihic a altora. Acest fenomen este larg rspndit n mediul rural, n fabrici i uzine la nivelul personalului de joas calificare, n Orient, Africa, lumea slav i mai puin n occident i mediul urban. i are originea n stima de sine sczut, trauma de abandon, agresiuni suferite n copilrie sau poate fi pur i simplu nvat la vrst adult prin contaminare (parazitare). Fanita English a creat cuvntul parazitare pentru a descrie tipul de tranzacii pe care le utilizeaz oamenii ca mijloc de a smulge stroke-uri pentru sentimentele lor parazite4. Cel care este parazitat i invit pe alii s intre n schimburi n care i exprim un sentiment parazit, n scopul de a obine stroke-uri. Tranzaciile se desfoar atta vreme ct ceilali accept. Dup Fanita English, parazitarea se efectueaz n dou moduri, ambele antrennd tranzacii paralele ntre Printe i Copil. n Tipul I, cel care este parazitat, ocup iniial poziia de Copil. Poziia sa de via este: Eu nu sunt OK, tu eti OK (ha, ha). n Tipul II, vine din Printe, cu poziia de via: Eu sunt OK (ha, ha), tu nu eti OK. n Tipul I, cel care este parazitat are un aer trist i patetic. Fanita English denumete acest tip de parazitare: Neajutoratul i l clasific Tipul I a. Iat un exemplu: Cel care este parazitat (C-P): Sunt din nou deprimat azi. Partenerul (P-C): mi pare ru, drag. Cel care este parazitat: Iar am avut probleme cu eful. Partenerul: , , asta e ru! Exist o alternativ, n care Copilul celui care este parazitat, poate veni dintr-o poziie plngcioas, nemulumit. Este Tipul I b, Neastmpratul. Partenerul reacioneaz prin stroke-uri care eman din Printele Normativ negativ n loc de Printele Grijuliu: Cel care este parazitat: i nici tu nu mi eti de prea mare ajutor. Partenerul: Hm! Nu poi s te descurci de unul singur? Cel care este parazitat: Ce vrei s fac? El e eful, nu? Partenerul: Bine, de ce nu te plngi la sindicat?

i Tipul II are dou modaliti de operare. n Tipul II a, Serviabilul, cel care este parazitat adopt poziia de Printe Grijuliu negativ, cu scopul de a obine stroke-uri de recunotin de la Copilul celuilalt: Cel care este parazitat (P-C): Sigur ai mncat destul? Partenerul (C-P): Oh, da, mulumesc! Cel care este parazitat: Ce-ar fi s termini i bucata asta de plcint? Partenerul: Sincer, a fost grozav, dar nu mai pot. n Tipul II b, Autoritarul iniiaz tranzaciile din Printele Normativ negativ, cutnd stroke-uri sub form de scuze de la Copilul celuilalt: Cel care este parazitat: Ai ntrziat din nou! Partenerul: mi pare ru! Cel care este parazitat: Ce vrea s nsemne mi pare ru? Este a patra oar sptmna aceasta... Chiar dac Fanita English nu o spune, noi sugerm c oamenii pot parazita i din Printe ctre Printe, pe teme ca: Nu e aa c e groaznic i din Copil ctre Copil, printr-o escaladare n schimbul de sentimente. Parazitarea este un fel de structurare a timpului, n care schimburile implic sentimente parazite. Tranzaciile paralele nu se opresc pn cnd partenerul nu se retrage sau nu ncrucieaz tranzacia. Cel parazitat este de obicei cel care ncrucieaz tranzacia, deoarece dac sunt experimentai, devin foarte buni n a repera momentul n care cellalt este pe punctul de a se retrage. i dect s-i vad sursa de stroke-uri retrgndu-se, prefer s ia iniiativa. Acest lucru duce deseori la transformarea parazitrii n joc. (Ian Stewart - Analiza Tranzactionala astazi, o noua abordare, pg.141). Definiia timpurie a lui Berne pentru jocurile psihologice fr comutare, Un joc este o serie de tranzacii ulterioare, care cuprinde o stratagem i care conduce la un beneficiu, n general ascuns, dar bine definit a fost descris deja n AT modern printr-un alt concept: parazitarea. Daca apare comutarea de roluri in triunghiul dramatic, parazitarea devine joc psihologic. Exemplu: In parazitarea de tipul II a, Serviabilul, cel care este parazitat adopt poziia de Printe Grijuliu negativ, cu scopul de a obine stroke-uri de recunotin de la Copilul celuilalt ns n final poate cumuta n persecutor (Printe normator/critic negativ): Cel care este parazitat (P-C): Sigur ai mncat destul? Partenerul (C-P): Oh, da, mulumesc!

Cel care este parazitat: Ce-ar fi s termini i bucata asta de plcint? Partenerul: Sincer, a fost grozav, dar nu mai pot. Cel care este parazitat (P-C): "Totdeauna ai fost ru de mncare" Partenerul (C-P): Eu mananc cat sa ma satur pe mine, sau cat sa te multumesc pe tine? Ultima tranzactie este o incrucisare a comunicarii, inchiderea jocului. Penultima tranzacie este comutarea i posibilul scop incontient pentru care agresorul a iniiat parazitarea. n acest caz, pentru c agresorul nu a obinut recunotiina celuilalt, ncearc s-l coboare pentru a se nla pe sine. Se observ c nainte de comutare, victima mnnc nu pentru a se stura pe sine, ci pentru a-l mulumi pe agresor. Cum nu reuete s mnnce suficient nct agresorul s se simt satisfcut sau onorat, acesta comut n scopul de a obine stroke-uri mai puternice, persecutnd. Acest exemplu de parazitare se poate observa la majoritatea ranilor romni. Copiii parazitati de parinti dezvolt un sine fals, compliant pe dorintele parazite (secrete) ale parintilor. Sinele original se poate manisfesta in rabufniri de violenta, asupra jucariilor, animalelor, oamenilor. Ori adolescentul se poate refugia in lumi ireale, imaginare, (tv, jocuri pc), sau de droguri, psihoza. Cantitatea de sentimente parazite pe care poate ajunge sa le traiasca un copil parazitat de bunici, parinti, poate fi atat de mare, incat viata devine imposibila alaturi de familie. Asa apar cazurile de fuga de la domiciliu, de suicid, a unor copii. O modalitate de a distruge spiritul de initiativa al cuiva se cheama furtul intentiei sau rapirea deciziei. E vorba de un sablon relativ des intalnit. De exemplu...ai un scaun in fata. Si vrei sa te asezi. Sau o canapea, nu conteaza. Si atunci eu/ mama ta/ persoana "rea" /agresoare etc te invita sa te asezi. Si tu te asezi. Dar pentru public, tu te asezi ca ti-a zis ea, nu ca asa ai decis tu. In clipa cand vrei sa faci ceva, cealalta persoana iti spune ce sa faci, si anume exact ce tu te pregatai sa faci. In mintea ta are loc un blocaj / confuzie. Pentru ca te lipseste de responsabilitatea deciziei. Nu mai decizi tu ci celalalt. Ti-a furat decizia. Atunci poti sa te opresti si sa spui: fac x pt ca asa am decis eu, nu pt ca imi zici tu sau "tocmai asta faceam, nu e nevoie sa imi spui asta". Dar daca faci asta cu cineva in stilul "picatura chineazeasca", cedeaza psihic si se lasa in voia sortii (neantizare). E o forma extrema de parazitare si una din modalitatile prin care parintele grijuliu negativ face ca copilul victima sa nu mai plece de acasa (It`s beautiful, I`m gonna stay...!). Aceasta forma de parazitare extrema a fost descrisa de Jacques Salome. S-ar putea crede ca cel care paraziteaza astfel, o face pentru ca e in supraadaptare. Ei bine, la inceput s-ar putea sa fie din supraadatare. Dar pana la urma el descopera ca e o sursa buna de stroke-uri, asa ca o transforma in o parazitare, sau untr-un joc de tipul Salvatorului necerut. Refuzati sa va lasati parazitat asftel, pentru a vedea daca apare comutarea in persecutor, cand serviabilul va reprosa satisfactut, Si eu care voiam s-i fie bine...!

Aceasta e de fapt mult trmbiata ospitalitate romaneasca, de care fac bascalie peste ocean cei care au plecat fara a se mai uita inapoi.

Un alt fel de Triunghi Dramatic

Paternul jocului agresional ia nastere sub influenta figurilor parentale (tatal agresor, mama victima sau invers, etc.). Copilul decide inconstient daca va adopta in viata preponderent pozitia de inferioritate (victima), sau de superioritate (agresor ori salvator necerut) ns unii vor incerca mereu o pozitie de superioritate pe diferite ci. De regula este preluat modelul parintelui de acelasi sex (dar exista si exceptii). Un copil care invata paternul victima-agresor, cu greu va fi un salvator cinstit, ci mai degraba unul necerut, sau conditionat ("te-am salvat dar...acum astept rasplata"), de aceea ar putea fi numit in triunghiul dramei Manipulator (in loc de Salvator). Atunci cand o victima isi percepe inconstient situatia de inferioritate la un nivel insuportabil, va incerca cu insisten s joace rolul de salvator necerut ori sa ofere ajutor in situatii imaginare ori poate sa presupun mereu ca ai nevoie de ajutor cand real nu ai (am vazut situatii cand oamenii s-au coborat sub orice limita a demnitii umane, pentru ca nu-i asa, e vorba de supravietuire, ori fara stimulare emotionala, nimeni nu poate trai la nesfarsit, si cand dragostea nu mai vine de nicaieri, si nu stim cum sa o obtinem, am face orice sa capatam recunoasterea c existm). Unii i numesc "sufocani", alii "posesivi". Sufocanii i posesivii (care sunt aceiai cu cei care manifesta gelozie patologic sau invidia pe persoane) i pierd relaiile. Trauma lor primara este frica de abandon si tocmai acest lucru incearca sa-l obtina, abandonul si retrairea traumei, confirmarea ca "nimeni nu-i iubete". Mecanismul patologic de compensare, ar putea fi (sau chiar e) parazitarea emoional. O victima in stare de disperare, poate alege s joace intens Salvatorul Necerut cu orice persoana pe care o percepe ca fiind o victima (de aceea atitudinea corecta vis-a-vis de aceste persoane este de a ine garda sus). Acest simptom face parte din fenomenul numit parazitare si se poate observa la majoritatea btrnilor de la ar dup o via mincinoas, n slujba propriului ego, fr dragoste n relaia de cuplu (i implicit fr dragoste real fa de copiii lor) n care au rulat cele 3 roluri: victim, agresor i salvator necinstit. n limbaj popular, se spune c i bag pe gt ajutorul de care literalmente nu ai nevoie. Poziia de salvator necinstit este una de superioritate in triunghiul

dramei al lui Karpman, i de fapt reprezint un rol de agresor mascat. Dac refuzi ajutorul necerut, de cele mai multe ori riti s vezi agresorul real (cade masca). Prin jucarea rolului de Salvator Necerut ori necinstit (vezi, te-am salvat, acum e timpul sa ma rasplatesti), un individ caut s ctige n mod forat recunoaterea celor din jur (i chiar afeciune, dragoste). Rolul de salvator necerut este un joc patologic n infinite forme. In capcana salvatorilor necinstiti intr oamenii naivi i goi afectiv, care au nevoie de dragoste. Dup ce Salvatorul necerut si-a convins victima de loialitatea sa, este creat terenul propice pentru agresiune (Salvatorul devine Agresor, i poate agresa cu lovituri sub centur, greu de parat, pentru c victima naiv, deja i iubete agresorul, creznd ca jocurile sale manipulative sunt expresia dragostei autentice). Ca s mpiedice aceste jocuri de parazitare, unii au construit ziduri n propria cas, pentru a se separa de ceilali membri ai familiei (atunci cnd mijloacele materiale nu au permis o separare real). Ruperea dependenei fa de cel care paraziteaz, reducerea dialogului la un minim necesar sau chiar ignorarea, sunt mijloacele de a tia jocurile manipulative (soluia este independea material i locativa, deci separarea). Dac refuzai s participai la jocurile agresorului, acesta va tri un sentiment de abandon (trauma sa primar), s-ar putea s v lase n pace, ori s treac la jocuri mai dure (jocuri de putere, de interzicere a existenei). Dac vei participa la jocurile de parazitare, vei intra ntr-o beie a simurilor i sunt anse mari s ajungei chiar dvs. un manipulator, agresor sau victim. Odat ce manipulatorul ctig ncrederea victimei, i transmite prin model, propriul patern, propriile interdictii (interdictie la dragoste, la bucurie, nencrederea n oameni, etc. mai exact repertoriul nvat anterior n familia de origine). Aa apar copiii paranoici, care nu mai au ncredere n oameni.

Triunghiul dramei in jocul agresional (in loc de Salvator, exista doar Manipulator) In Analiza Tranzacional, Salvatorul Necerut este denumit Printe Grijuliu Negativ, care prin temerile, ingrijorarile, diminutivele, exagerarile lui, induce in subconstientul copilului interdicia de a crete, de a gndi, de a face ceva ("totul e atat de periculos, incat mai bine nu face nimic, lasa ca fac eu totul"). In spatele acestui tip da parinte, sta de obicei o mama cu patern de victima, care nu-si iubeste sotul si nu e iubita de sot (cei care ruleaza paternuri victima-agresor nu pot, nu simt, nu stiu sa ofere acceptare, intelegere, libertate de alegere, venire in intampinare, pe scurt iubire). Acest tip de parinte, de cele mai multe ori cauta despagubire prin copil (de regula o rezolvare a propriilor traume, de abandon "nu ma parasi, ai grija de mine la batranete", traume sociale - sa ajunga copilul ce nu a putut fi parintele "doresc sa ajungi om mare", insa comenzile care sunt date de PGN sunt disjuncte, si pot duce la schizofrenizarea copilului; programarea disjuncta inseamna a trata copilul ca si cum ar ramane vesnic la varsta de 8 ani, dar a-i pretinde rezultate adulte). Compulsia de a juca Salvatorul Necerut, vine parte din copilarie (copilul ignorat sau care nu a primit recunoastere si apreciere decide "ma vedei, exist, sunt i eu bun la ceva si daca nu vreti sa ma vedeti, va oblig, oferindu-va ajutor necerut"), si parte prin invatare, model parental, program, "iata cum se obtine atentie si recunoastere daca vrei neaparat". De aceea consider ca acesti "copii btrni" nu trebuie vzui ca adulti, pentru c vrsta lor emoional posibil sa fie undeva ntre 3-5 ani. Ai vedea ca i cnd ar fi aduli, nu produce dect frustrare. Unii sunt att de goi afectiv, nct nu mai pot fi mulumii ori consolai (mai ales cei dependeni de jocuri, care comut n "ha, ha, te-am pclit s m iubeti" ori agreseaza in diverse forme dupa ce le e satisfacuta nevoia de atentie). A nu permite cuiva sa joace Salvatorul Necerut (care e o parazitare), este echivalent cu a-i interzice dreptul la existent. De aceea intr-o familie unde nimeni nu da permisiune de existenta celuilalt, parazitarea atinge culmi inimaginabile. Membrii unei asemenea familii se pot separa prin ziduri interioare, ori pot ajunge la sinucidere. De regula, se refugiaza in alcool ori droguri pentru a nu mai simti durerea sufleteasca (uneori cauza

e o trauma de abandon, care inseamna moarte, non existenta pentru copil, alteori nu e vorba de vreo trauma, ci de vampirism emotional, rularea unui program orb, la nesfarsit, cu consecinte care pot fi grave pentru cei parazitati). Daca sunteti victima parazitarii, incercati sa constientizati ce vi se face si sa va construiti un scut (nu rezonati emotional cu ceea ce spune cel care paraziteaza), reduceti dialogul la minimum necesar si parasiti camera ori de cate ori puteti. Uneori, in situatia cand vampirul emoional mai are o urma de onestitate in el, un mesaj de speranta, de incurajare, o mangaiere, e bine venit (in orice caz, nu incercati sa provocati, atitudinea neutra este de preferat). Insa aveti grija pentru ca e un joc (nevoile emotionale pot fi sincere, insa modalitatea de a le satisface plus "bonusurile" oferite sunt necinstite), care include o pacaleala, dupa ce vampirul a obtinut simpatia si compasiunea voastra, va dori mai mult, de exemplu sa deveniti clona sa (transfer de personalitate). Aici trebuie sa va opriti. Jocul poate fi reluat la nesfarsit, pentru ca acesti oameni nu sunt constienti de traumele lor. Asa ca ramane la alegerea fiecaruia ce decide sa faca functie de cat de toxic e jucatorul (ce mesaj incearca sa transmita de fapt). De reinut ca prin parazitare nu dau drept de existenta celuilalt, ci caut sa obtin recunoastere in mod necinstit, incerc sa obtin fortat persmisiunea de a exista (pentru ca real nu am primit-o de la patintii mei). Cel care ruleaza o asemenea trauma, nu stie ca isi poate acorda singur permisiunea de a exista prin urmare o cere mereu si mereu, tot mai insistent, de la ceilalti. A intra in jocurile care fac parte din fenomenul parazitarii, inseamna pe termen lung contaminare, intoxicare si preluarea intregii sau a unei parti din patologia vampirului emotional. De aceea un copil cu structura slaba (cu discernamant scazut bine/rau) preia cam toate mesajele ascunse servite de parinti prin mecanismul parazitarii emotionale. Exemple de contaminare prin parazitare: sa crezi ca viata exista numai in rahat, sa speri ca va muri si capra vecinului. In familiile unde nu exista dragoste, ci doar parazitare, e un eveniment cand trece cineva pe drum, cand se schimba vremea, cand se anunta un iminent sfarsit al lumii. Se intampla ceva in viata acestor oameni, bine, rau, nu mai conteaza, dar e un eveniment, pentru ca in familie nu mai exista prtie/intimitate, ci doar parazitare (toti cauta dragoste pentru ei inisi, nimeni nu cauta sa mai si ofere, si patologia consta in faptul ca cel care

incearca sa ofere, este luat in batjocura sau exploatat, de aceea cei mai multi spun ca singura solutie este separarea). Cand parazitarea nu mai ofera suficiente satisfactii, urmeaza agresiunea directa (fie crima, fie sinucidere fie evadare in psihoza). Evolutia spre agresivitate directa poate fi anticipata daca vampirului emotional i plac jocurile de putere, de interzicere a existentei (a bucuriei, dragostei). Daca vampirul se rezuma doar la parazitare prin ajutor necerut, este posibila calmarea situatiei cu putina dragoste si atentie si "ochii deschisi" pentru a nu prelua si bonusurile (defecte caracteriale, cum ar fi "hai sa ne bucuram de raul altora, ca sa nu mai simtim noi raul nostru"). Eu nu m-a bucura cu un vampir emoional n mod sincer, a simula, i a limita parazitarea. Medii sociale unde se paraziteaza intens sunt zonele rurale, si mediile muncitoresti (fabrici si uzine). Mai vad parazitarea si ca pe un mod de despagubire pentru un sentiment acut de inferioritate sociala (sa-l cobor pe celalalt mai jos, ca sa ma simt eu mai sus). Cand cineva joaca Salvatorul Necerut, il pune fortat pe celalalt in postura de victima neajutorata (ceea ce e o desconsiderare). De aceea cei care sunt parazitati in diverse moduri, ajung sa traiasca tot felul de sentimente de inadecvare (au sentimentul ca li s-a furat ceva, si pe buna dreptate). Prerea mea, e c vampirii emoionali sunt de fapt mori-vii, reiau la infinit aceleai jocuri, se nvrt n cerc, sunt ca un disc zgriat. Unii pluseaz spre jocuri tot mai dure (semnal de alarm), alii pot fi pe moment stopai prin psihologie invers (Provocative Therapy), iar cei mai inconstienti nu mai pot fi opriti decat cu internare psihiatric i tratament de specialitate. Desigur, cand efectul tratamentului dispare, se reia procesul patologic. Am constatat ca unele persoane odata scoase din mediul bolnav, isi revin, altele nu. Cei care nu-si revin, vor fi purtatorii, vectorii patologiei. Victimele lor vor fi persoanele vulnerabile emotional (care au nevoie de afectiune) si cu un discernamant scazut bine/ru. Cand ambii parinti sunt patologici, sansele unui copil depind de structura sa, de modelele sociale pe care le va prelua in adolescenta. Decompensarea la copiii si adolescentii contaminati, vine si datorita respingerii sociale (sunt respinsi datorita patologiei lor). Lipsa tranzactiilor interumane cinstite, atat in familie cat si in afara ei, cauzeaza decompensarea psihiatrica infantila. Mai exact spus, oamenii care ursc oamenii, vor avea copii care vor ur

oamenii (prin impregnarea modelului parental) si care astfel nu vor putea socializa, si inconstienti de ceea ce li se intampla si de minciuna traita in familie, acesti copii pot ceda psihic (pot ajunge delicventi, cosumatori de droguri). Acestia sunt copiii oglinda, pentru ca ei sunt de fapt expresia inconstientului parintilor lor (daca esti parinte, vezi mai intai ce faci/simti/spui tu, ca sa intelegi ce face copilul tau, pentru ca unii copii vor face exact ce simte parintele dar nu face; un parinte cu pulsiuni criminale, e foarte probabil sa aiba un copil violent sau chiar criminal). Fenomenul parazitarii, a trai viata prin ceilalii, este vast i in forme infinite. Este o forma de agresiune. De la ranii scitori care ntreab lucruri personale i chiar intime (care te primesc ca pe nepotul lor ca pe urm s te brfeasc pe nelipsita banc din faa casei), care i indeas mncarea pe gt cu fora (cat vor si cand vor ei, iar daca refuzi, cad in disperare confirmandu-si scenariul "nimeni nu ma iubeste" al victimei), pn la hackerii care intr n computerul altora, activndu-le webcamul pentru a-i filma in situaii intime, toate acestea fac parte din fenomenul parazitarii, al vampirului emoional. Cine paraziteaz? Oamenii care au interdicii severe la bucurie, dragoste, care nu stiu s-i creeze singuri condiii mulumitoare de via, care au relatii mincinoase cu partenerul de viata, contracte necinstite cu copiii lor, si prin urmare nu primesc confirmari reale (confirmarea cea mai intensa a faptului ca existam o primim prin dragoste, ori pe fundament mincinos, nu poate exista dragoste; nu e dragoste unde exista un interes sau o conditionare; problema se poate corecta prin "un nou inceput" si un nou contract al relatiei, uneori chiar un contract notarial, pentru ca un parinte care isi iubeste copiii, nu-i santajeaza sa spunem cu casa parinteasca contra servicii de azil fara nici o garantie scris; santajul lasa loc la abuzuri, inclusiv psihologice; un contract ferm nu lasa loc la abuz, ceea ce evident nu e deloc pe placul unei persoane patologice). Un copil parazitat de prini (care l-au fcut pentru a-i trai viaa prin el), va ajunge gol afectiv, secat (si trebuie sa reinvete sa se umple singur). Cel care paraziteaz, caut modaliti de a se bucura emoional/spiritual prin ceilali sau prin ceea ce fac alii, fr a oferi ns nimic emoional/spiritual n schimb - nu sunt constienti de nevoile sufletesti ale celorlalti (de exemplu, prinii care i nrobesc copiii - pe principiul "te-am fcut ca s ai grij de mine" - dar

sunt incontieni de sufletul copiilor lor pentru c "aici exist numai un copil, eu"); n genere cei care au fost tratai ca nite obiecte, nu tiu s ofere bucurii ale sufletului ci se preocup exclusiv de nevoile trupului, ajungand uneori la compulsii, cum sunt pervesiunile sexuale, viaa n promiscuitate sau drogurile (se spune ca drogul este o nevoie spirituala, el ajuta sa nu simti lipsa dragostei si incapacitatea de a putea oferi dragoste). Parazitarea nu numai ca nu rezolv carena de afeciune, ci o agraveaz. Cei care sunt parazitai, i cred c ceea ce primesc e dragoste, vor dezvolta tulburri psihice mai mult sau mai putin grave. Cel care paraziteaza (agresorul psihic), se va mentine pe linia de plutire, atat timp cat simte ca victima e receptiva emotional. Agresorul se poate menine mult vreme n nevroz (minciun) ct timp are pe cine bga n psihoz (ct timp exist victime care s cread ca jocurile manipulative sunt dragoste). Cand nu mai exist victime in jur, agresorul poate decompensa ori se poate "impietri" - acei btrni "senili" pe banca din faa porii care privesc tmp (nu sunt senili, ci goliti afectiv dupa o viata intreaga de rulat jocuri psihopatologice; modul lor de a trai se rezuma la privitul in gol, insa real ei nu mai simt nimic emotional, aceasta e "impietrirea"; tiinific se numeste senilitate, dar cand nu exista cauze organice pot exista cauze psihologice, si anume modul necinstit de a gestiona emotiile, de a incerca sa obtii recunoastere, sentimente. Acest lucru se petrece nu doar la nivel interuman ci si in relatia individului cu el insusi si cu divinitatea din mintea sa; deci, pacea si linistea poate veni pana la urma la acesti oameni, dupa ce au ucis sufletul lor si al altora; impietrirea nu vine la victimele agresate necontenit, ci doar la unii agresori care au reusit s-i fac norma n ce privete agresarea altora; aa c ntr-o familie, agresorul superior ierarhic doarme cel mai bine, iar victima plasat ierarhic pe cea mai joas treapt, doarme cel mai prost, sau deloc. Se spune ca unii dorm pe sufletele altora, ca agresorii dorm pe sufletul victimei, iar victima nu mai poate dormi; se spune ca orice depresiv duce in spate sufletul a cel putin unei persoane, daca nu doua sau patru, prini i bunici). In concluzie, parazitarea este o modalitate necinstita (de aceea se numeste parazitare) de a obine de la ceilali recunoaterea c existm. Ea duce la schilodirea sufletelor copiilor victime care sunt parazitati de parinti, copii care ulterior, incapabili de a creste emotional tocmai datorita parazitarii, ii vor parazita

material pe parinti toata viata. Acest lant incearca psihoterapeutii sa-l rupa. Rezultatele parazitarii pot fi vazute in satele romneti ca de altfel peste tot in Est (femei isterice, brbai alcoolici, copii depresivi ori extrem de agresivi). Oamenii care nu se iubesc pe ei insisi si pe ceilalti (pentru ca nu au fost iubiti, nu au deschis ochii sa invete sa iubeasca, nu au avut de la cine invata, pentru ca asta se invata in familie), mai pot fi recunoscuti si prin aceea ca nu traiesc in prezent, ci ori in trecut ori in viitor ("ce ar fi fost daca..."). Asa ca unii dintre ei au un targ in mintea lor cu D-zeu de genul "Doamne, cat as fi putut iubi, daca eram casatorit cu x , dar asa cu y nu am putut iubi" si spera la un raspuns din partea divinitatii de tipul "Da, in cazul asta, nu te mai judec pentru ceea ce ai facut cu y, ci pentru ceea ce ai fi putut sa faci cu x". Ce nu stiu acesti oameni, e ca cu orice partener ar fi fost, pana la urma s-ar fi terminat la fel, pentru ca sunt goi, nu pot iubi, nu stiu cum, nu au de unde da. Trebuie sa fi nascut si crescut din nou, de un alt parinte, pentru ca totul se face dupa program, "iata cum se iubeste". Este ceea ce incearca sa faca psihoterapeutii.