"Tria odat ntr-un sat un btrn foarte srac. El avea ns un cal foarte frumos.

Att de
frumos nct primarul vroia s i-l cumpere. Dar btrnul l-a refuzat spunndu-i:
entru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. !um a" putea s mi
vnd prietenul#$ Dar% ntr-una din zilele urmtoare% cnd btrnul a mers la &ra'd% a vzut
c i-a disprut calul. To(i stenii i-au spus )i-am spus noi* Trebuia s i vinzi calul
primarului. Dac nu ai acceptat% precis el (i l-a furat* !e mare &+inion.$
,+inion sau noroc% zise btrnul% cine "tie#$
To(i au rs de el% spunand ca este nebun. Dup cateva zile nsa calul s-a ntors. -i nu era
sin&ur% avea n spate o mul(ime de cai slbatici. El a scpat din &ra'd% a curtat o tnr iap
"i% cnd s-a ntors% restul cailor s-au luat dup el.
!e mai noroc*$ stri&ar stenii.
,+inion sau noroc% cine "tie#$spuse batranul.
.trnul% mpreun cu fiul su% a nceput s mblnzeasc acei cai noi veni(i. Dar% o
sptmn mai trziu% fiul btrnului "i-a rupt piciorul n timp ce ncerca s dreseze unul
dintre cai.
!e &+inion*$ i ziser prietenii btrnului: ce ai s te faci acum% fr a'utorul fiului
tu# Tu e"ti de'a n pra&ul srciei*$
,+inion% noroc% cine poate "ti#$ le rspunse btrnul.
Dup cteva zile de la tra&icul accident%incepu razboiul in acea tara% iar solda(ii trecur prin
sat "i i obli&ar pe to(i barbatii tineri s li se alture. Doar fiul btrnului a scpat datorit
piciorului su rupt.
!e noroc pe tine*$ stri&ar vecinii. To(i copiii no"tri au fost dusi n rzboi% doar tu ai
avut "ansa s l pstrezi ln& tine. /iii no"tri ar putea fi uci"i.$
,+inion% noroc0 cine poate "ti#$ ridica batranul din umeri."
recis si tu ai pierdut o iubire% doar ca sa dai peste o alta mai potrivita. recis
ai pierdut un loc de munca si ai considerat la momentul respectiv ca este o mare
nenorocire% ca apoi sa iti &asesti un alt loc de munca care sa corespunda mai
bine nevoilor tale de dezvoltare profesionala. 1i cu si&urata ca te ai dat de ceasul
mortii ca ai lasat sa-ti scape printre de&ete ocazii si oferte
despre care nu crezi ca vor mai reveni. 2a fel mi se intampla si mie% in toate
domeniile vietii% pentru ca este firesc% este normal si omenesc. !e am invat% insa% din toate
acestea este ca modul in care privesc lucrurile ma mobilizeaza sa mer& mai departe% sa caut
solutii pentru "tra&edia" mea sau ma poate face sa nu-mi doresc sa mer& mai departe% sa nu
pot vedea rezolvari% nici c+iar daca acestea sunt sub nasul meu. 3n 42% unul dintre
principiile de baza este "4u e5ista esec% e5ista doar feed-bac6.". Acest principiu se refera la
faptul ca atunci cand ne propunem ceva si lucrurile nu ies asa cum ne-am dorit% putem scoate
o invatatura de aici si data viitoare sa ne sc+imbam comportamentul% strate&ia% resursele etc
pentru a reusi. Din acest punct de vedere% copiii sunt cei mai buni invatatori: oare cum ar fi
sa vedem un copilas care invata sa mear&a pentru prima oara% ca renunta de la prima
cazatura sau 'ulitura de &enunc+i% de coate#
Si metafora de mai sus ne mai invata ceva: anume ca viitorul, oricat de mult ne-am dori
noi sa il controlam, ramane misterios si ne poate surprinde in multe feluri. Ceea ce putem face
este sa ii zambim si sa il asteptam cu atitudinea celui care stie cu siguranta ca, indiferent ce i
s-ar intampla, are numai de invatat.
Stiu sigur ca nu am spus nimic nou aici, lucruruile acestea fiind cunoscute si
rascunoscute. Dar....cu practica cum stam?