Structura caracterului

Co-fondator al psihologiei pozitive, adică ştiinţa care se ocupă cu studierea

lucrurilor ce fac viaţa să merite trăită, Christopher Peterson a fost profesor,
cercetător, autor, şi pe deasupra o persoană caldă, modestă şi cu un minunat
simţ al umorului. Aşa susţin cei care l-au cunoscut şi asta se simte din toate
textele lui.
Unul dintre cele mai importante lucruri la crearea căruia a participat este
clasificarea ştiinţifică a trăsăturilor pozitive de caracter (parte integrantă din
domeniul psihologiei pozitive), clasificare cu implicaţii în educaţie,
autocunoaştere, dezvoltare personală, psihoterapie şi multe alte domenii ce
ţin de viaţa socială. Cel mai frumos lucru pe care l-a spus (public) vreodată,
după umila mea părere, este că “ceilalţi contează!”

Christopher Peterson a fost unul dintre psihologii care au participat la

studierea şi aprofundarea noţiunii de caracter, înţeles ca structura unică de
trăsături morale specifică fiecărui individ. Împreună cu Martin Seligman,
despre ale cărui studii de început am scris puţin aici, a publicat în 2004
volumul “Character Strenghts and Virtues: A Handbook”. Nu ştiu să existe
vreo variantă oficială în limba română, dar dacă avem, nu vă sfiiţi să-mi
spuneţi.

Tu îţi cunoşti caracterul?

Clasificarea despre care vă spuneam conţine douăzeci şi patru de

trăsături pozitive de caracter, împărţite în şase domenii mai mari, virtuțile.
Trăsăturile pozitive de caracter, spun Peterson şi Seligman în cartea lor, sunt
acele “ingrediente psihologice – procese sau mecanisme – ce definesc
virtuțile”, şi ele se organizează într-o structură unică fiecărui individ.

Apropo de structură, trebuie să vă spun că fiecare dintre noi are, într-

o măsură sau alta, toate cele douăzeci şi patru de trăsături, iar diferenţele
individuale sunt date de felul în care acestea se combină şi de măsura în
care se exprimă. Iată-le mai jos pe toate, ordonate în funcţie de virtutea
căreia i se subsumează:
Înţelepciune şi cunoaştere
– atribute cognitive care au de-a face cu folosirea cunoştinţelor –
• Creativitate (originalitate, ingeniozitate) – are de-a face cu găsirea unor căi
noi şi productive de-a conceptualiza şi de a face lucrurile. Include
realizările artistice, dar nu se limitează la ele.
• Curiozitate (interes, căutarea noului, deschiderea spre experienţă) –
interesul pentru experienţă de dragul experienţei, fascinaţia pentru
diferite subiecte, explorare şi descoperire.
• Gândire critică (judecată) – evaluarea atentă a lucrurilor şi examinarea lor
din toate punctele de vedere. Răbdarea de-a nu trage concluzii pripite.
Capacitatea de-a te răzgândi când primeşti dovezi contrare credinţei
tale. Evaluarea cinstită a tuturor dovezilor.
• Dragoste pentru cunoaştere/învăţare – învăţarea de noi aptitudini, subiecte
şi acumularea de cunoştinţe, pe cont propriu dau în cadru formal.
Legată de curiozitate, dar mai mult decât ea, în sensul în care individul
are tendinţa să adauge permanent la propriul fond de cunoştinţe.
• Înţelepciune (perspectivă) – Abilitatea de-a da sfaturi celorlalţi. A privi
lumea în feluri care au sens pentru sine şi pentru ceilalţi.
Curaj
– forţă emoţională ce implică exercitarea voinţei de a-ţi atinge scopurile în
ciuda obstacolelor externe sau interne –
• Îndrăzneală – a nu te da înapoi din faţa ameninţărilor, provocărilor,
dificultăţilor sau durerii. Să spui ce ţi se pare că e bine, chiar dacă alţii
nu sunt de acord. Să acţionezi în virtutea convingerilor tale, chiar dacă
ele sunt nepopulare. Include îndrăzneala fizică, dar nu se limitează la
ea.
• Perseverenţă (persistenţă) – a termina ce începi, a continua pe cursul pe
care l-ai ales, în ciuda obstacolelor. Să-ţi facă plăcere să duci la bun
sfârşit ce-ai început.
• Onestitate (autenticitate, integritate) – să spui adevărul şi să te prezinţi pe
tine însuţi cu sinceritate, autentic, să te comporţi la fel. Să nu fii
prefăcut, să-ţi asumi răspunderea pentru ceea ce simţi şi pentru ceea ce
faci.
• Entuziasm (vitalitate, vigoare, energie) – să fii entuziast şi bucuros, să nu
faci lucrurile pe jumătate sau cu strângere de inimă. Să trăieşti viaţa ca
pe o aventură, să te simţi viu.
Omenie
– trăsături pozitive de caracter ce ţin de relaţiile interpersonale, grija şi
prietenia pentru ceilalţi –
• Iubire – valorizarea relaţiilor apropiate cu ceilalţi, mai ales pe acelea în
care grija şi atenţia sunt reciproce. A fi aproape de oameni.
• Blândeţe (generozitatea, grija, compasiunea, iubirea altruistă,
agreabilitatea) – a face favoruri şi fapte bune pentru ceilalţi şi pentru
sine, a-i ajuta, a-i îngriji.
• Inteligenţă socială (inteligenţa emoţională, inteligenţa interpersonală) – A
fi conștient de motivele şi sentimentele celorlalţi şi ale tale însuţi. A şti
cum să te adaptezi în diferite situaţii sociale şi a înţelege ce e important
pentru ceilalţi.
Dreptate
– trăsături de caracter ce au legătură cu spiritul civic ce stă la baza unei
societăţi sănătoase –
• Munca în echipă (a fi un bun cetăţean, a-ţi asuma răspundere socială, a fi
loial) – lucrezi bine în echipă, în grup, eşti loial coechipierilor şi-ţi
asumi partea ta din munca pe care-o faceţi împreună.
• Echitabilitate – îi tratezi pe toţi oamenii la fel, conform cu noţiunile de
dreptate, cinste şi justeţe. Nu laşi emoţiile personale să-ţi influenţeze
deciziile în legătură cu ceilalţi. Acorzi tuturor şanse egale.
• Spirit de conducător – încurajezi grupul din care faci parte să muncească
şi în acelaşi timp păstrezi relaţiile bune în interiorul grupului.
Organizezi activităţi de grup şi te ocupi de desfăşurarea lor.
Cumpătare
– trăsături de caracter ce te protejează de excese –
• Iertare – îi ierţi pe cei care au greşit, accepţi defectele celorlalţi, oferi o a
doua şansă şi nu eşti răzbunător.
• Modestie – laşi realizările să vorbească pentru ele însele şi nu te priveşti
ca fiind mai bun decât sunt alţii.
• Prudenţă – eşti atent la alegerile pe care le faci, nu îţi asumi riscuri inutile
şi nu spui sau faci lucruri pe care s-ar putea să le regreţi mai târziu.
• Autoreglare (autocontrol) – poţi să-ţi reglezi emoţiile şi comportamentul,
eşti disciplinat, îţi controlezi dorinţele şi emoţiile.
Transcendenţă
– trăsături ce ţin de legătura cu universul şi dau sens existenţei –
• Apreciere pentru frumuseţe şi excelenţă (uimire, minunare) – observi şi
apreciezi frumuseţea, excelenţa, performanţa de top în diferite domenii
ale vieţii, de la natură, la artă, matematică, ştiinţă şi experienţa de zi cu
zi.
• Recunoştinţă – eşti conştient de şi recunoscător pentru lucrurile bune care
se întâmplă, spui mulţumesc atunci când e nevoie.
• Speranţă (optimism, orientare spre viitor) – te aştepţi ca viitorul să fie bun
şi munceşti ca să-l faci aşa, crezi într-un viitor pozitiv.
• Umor (spirit ludic) – îţi place să râzi, să tachinezi, să-i faci pe ceilalţi să
zâmbească, să vezi partea luminoasă a lucrurilor. Să faci (nu neapărat
să spui) glume.
• Spiritualitate (credinţă, sens) – ai credinţe coerente legate de scopul şi
sensul universului, ştii care ţi-e locul în schema universală, ai
convingeri legate de sensul vieţii, convingeri care-ţi modelează
comportamentul şi-ţi oferă confort emoţional.
Pe situl institutului “VIA (virtuţi în acţiune) pentru caracter” găsiţi, pe
lângă clasificarea de mai sus în original, un chestionar foarte interesant, ale
cărui rezultate vă arată care e structura voastră personală de virtuți şi trăsături
pozitive de caracter. Mi-ar plăcea să reveniţi aici şi să-mi povestiţi ce-aţi
aflat despre voi înşivă din chestionar, dacă vă face plăcere.

Peterson, C., & Seligman, M. E. P. (2004). Character strengths and
virtues: A handbook and classification. New York: Oxford University
Press and Washington, DC: American Psychological Association.