EMOTIVĂ ŞI
COMPORTAMENTALĂ REBT
• Epictet – suferinţa provine din a încerca să
controlezi ceea ce este incontrolabil; stăpânirea de
sine aduce fericire şi forţă; condamnă să cedezi
poftelor; a-ţi conduce viaţa în raport cu raţiunea;
• Epictet: „ Omul înţelept nu suferă pentru ce nu are
ci se bucură pentru ceea ce a primit deja”
• Epictet: „ Pe oameni nu îi tulbură lucrurile ci părerile
lor despre lucruri”
• Epictet: „ De dragostea oamenilor răi şi de ura celor
buni să fugi”
• Epictet: „ Norocul, ca şi roadele toamnei, trebuie
cules la timpul lui”
• Epictet: Controlează-ţi pasiunile căci altfel se
vor răzbuna pe tine!
• Epictet: „ Dacă se vorbeşte rău despre tine şi
o fi adevărat, îndreaptă-te, dacă sunt
minciuni, râzi!”
Marc Aureliu:
• „Daţi-mi liniştea de a accepta lucrurile ce nu
le pot schimba, curajul de a le schimba pe
cele ce se pot schimba, şi înţelepciunea de a
le putea distinge unele de altele."
PĂRINTELE REBT :
ALBERT ELLIS
4. Toleranţă
să ne rezervăm nouă şi celorlalţi dreptul de a
face bine dar şi de a greşi, acest lucru ne
ajută să nu condamnăm persoana pentru
greşeala pe care o face.
5. Flexibilitate
gândirea rigidă minimalizează fericirea, de
aceea sănătatea corelează cu o gândire
flexibilă.
6. Acceptarea incertitudinii
o certitudine absolută nu există, lumea noastră
este caracterizată printr-o anumită rată de
şansă şi probabilitate, este indicată
căutarea ordinii, dar asta nu înseamnă că
va fi posibilă o predicţie completă.
7. Angajamentul - mai mulţi oameni, în special
cei educaţi şi inteligenţi tind să fie mai
fericiţi dacă se angajează în diverse
activităţi, un interes creativ şi implicarea în
relaţii interpersonale cu persoane
saemnificative ajută individul să fie mai
fericit. Este ceea ce adlerienii subliniau - o
viaţă fericită implică muncă şi dragoste.
8. Acceptarea de sine: indivizii sănătoşi sunt cei
care recurg la acceptere de sine
necodiţionată.
9. Asumarea riscului: sănătatea mintală
înseamnă asumarea riscului şi un anumit
spirit de aventură.
10. Expectanţe realiste: o viaţă lungă şi fericită nu îşi
istoveşte timpul pentru a urmări scopuri nerealiste,
de neatins.
11.Toleranţă ridicată la frustrare: accepterea
condiţiilor pe care nu le putem schimba.
12. Responsabilitate proprie: mai degrabă decât să-i
blameze pe alţii sau soarta, indivizii sănătoşi îşi vor
asuma responsabilitatea pentru propriile gânduri,
comportamente şi emoţii.
SCOP FINAL: ATINGEREA HEDONISMULUI
RESPONSABIL
Hedonism – căutarea plăcerii şi evitarea durerii
Responsabil – urmărirea acestora pe termen lung
nu scurt
ETICI REBT
– nu există un bine şi un rău absolut –
impunerea acestor categorii conduce la
sentimente de vină, anxietate, ruşine, depresie.
- Ceea ce este etic este specific fiecărei situaţii
- O gândire matură recurge la etici situaţionale
Teoria schimbării în REBT – susţine că
schimbarea se poate produce la mai multe
nivele.
a) A te simţi mai bine – feeling better
b) A fi mai bine – getting better.
Exemplu:
Colegii de clasă mă resping.
a) Mă simt mai bine dacă: îi evit, schimb
clasa, te prefaci pentru a le fi pe plac.
b) Mă fac mai bine dacă – accept că e posibil
ca unii oameni să mă respingă şi nu cred
că trebuie să fiu plăcut sau aprobat de
toată lumea.
PRINCIPIILE REBT
Emoţiile şi comportamentele umane sunt
rezultatul modului în care persoanele
gândesc cu privire la sine, alţii şi lume.
SIMŢIM CEEA CE GÂNDIM!
1. Cogniţia este cel mai important determinant
al emoţiei umane; nu evenimentele sau
celelalte persoane ne induc emoţiile şi
comportamentele aferente;
2. Gândirea disfuncţională este determinantul
major al distresului emoţional.
3. Cel mai bun mod de a depăşi distresul este
de a schimba modul de gândire.
4. Accentul este pus pe prezent – înlăturăm
distresul prezent schimbând modul prezent de a
gândi cu toate că el putea să existe în trecut.
5. Există 2 categorii majore de cogniţii: raţionale
şi iraţionale.
6. Schimbarea cogniţiilor iraţionale nu se produce
în mod necesar uşor.
• Asumpţii de bază ale terapiilo cognitiv -
comportamentale:
• Indivizii sunt agenţi proactivi, autonomi, capabili de
a influenţa mediul înconjurător. Individul nu este
un respondent pasiv la stimulii din mediu, ei
răspund mai degrabă reprezentărilor stimulilor
decât direct stimulilor din jur.
• Cogniţiile afectează comportamentul şi starea de
bine a subiectului, este propusă o relaţie de
cauzalitate între cogniţii şi comportament, nu
numai o simplă relaţionare. Evaluarea cognitivă pe
care individul o face asupra mediului înconjurător
va avea valoare de cauză pentru comportamentul
manifest al acestuia.
• Cogniţiile pot fi monitorizate, evaluate şi modificate. Chiar
dacă unele cogniţii sunt de natură inconştientă, specialiştii
arată că acestea pot fi recunoscute şi modificate de către
subiect dacă doreşte.
IRAŢIONALE RAŢIONALE
DISFUNCŢIONALE FUNCŢIONALE
ANXIETATE ÎNGRIJORARE
DEPRESIE TRISTEŢE
FURIE IRITARE, NEMULŢUMIRE
VINOVĂŢIE REMUŞCARE
GELOZIE PATOLOGICĂ GELOZIE
RUŞINE REGRET
RĂNIRE DEZAMĂGIRE
REGULI DUPĂ CARE OAMENII TRĂIESC SAU
CATEGORII MAJORE DE COGNIŢII
IRAŢIONALE:
1. Am nevoie de dragostea şi aprobarea
tuturor persoanelor semnificative şi trebuie
să evit dezaprobarea cu orice preţ.
2. Pentru a fi valoros ca şi persoană trebuie
să am succes în tot ceea ce îmi propun,
să nu fac greşeli.
3. Oamenii trebuie să fie corecţi iar atunci
când sunt incorecţi sau egoişti trebuie
blamaţi sau pedepsiţi.
4. Lucrurile trebuie să fie aşa cum vreau
eu, altfel viaţa este insuportabilă!
5. Nefericirea mea este cauzată de lucruri
asupra cărora nu am control, deci nu pot
face nimic pentru a mă simţi mai bine.
6. Trebuie să mă îngrijorez cu privire la
lucrurile potenţial periculoase, neplăcute
sau înfricoşătoare pentru că altfel ele s-ar
putea produce.
7. Trebuie să evit dificultăţile, neplăcerile
sau responsabilităţile în viaţă, deoarece
ele sunt greu de suportat.
8. Oricine are nevoie să depindă de cineva
mai puternic decât el/ea.
9. Evenimente din trecutul meu sunt cauza
problemelor mele actuale şi ele continuă să
influenţeze emoţiile şi comportamentul meu.
10. Nu trebuie să simt disconfort sau
durere, nu le pot suporta şi trebuie să le
evit cu orice preţ.
11. Există o soluţie unică, ideală la orice
problemă şi e intolerabil, de neconceput să
nu o găseşti.
GÂNDURI IRAŢIONALE VS.
RAŢIONALE
1. Nu este posibil ca toată lumea să
ne iubească şi să ne aprobe.
- nu putem fi siguri că o anumită
persoană va continua să ne placă;
- ceea ce unei persoane îi place o alta
consideră detestabil;
- atunci când încercăm prea mult să fim
pe placul celorlalţi, al tuturor, ne
pierdem identitatea, nu ne mai auto-
direcţionăm, nu mai suntem siguri pe
noi şi nici foarte interesanţi.
Este de dorit să ne cultivăm propriile
noastre valori, deprinderi sociale , să
ne construim relaţii de prietenie cu
oamenii compatibili cu noi şi nu să
încercăm să fim pe placul tuturor.
2. Nimeni nu este perfect. Toţi avem
slăbiciuni şi toţi greşim.
- Perfecţionismul creează anxietate şi
garantează eşecul.
- Nevoile de atingere a perfecţiunii
pot să ne motiveze dar ne răpesc
bucuria de a trăi şi ne înstrăinează
de oameni deoarece şi lor le cerem
să fie perfecţi.
- Noi (şi ceilalţi) putem să ne aşteptăm
să facem ceea ce ne stă în putinţă
într-un anumit moment din timp şi să
învăţăm constant pe parcursul
procesului.
3. Oricât de rău ar fi un comportament,
există motive care stau la baza sa.
Dacă ne punem pe noi înşine în situaţia
sau condiţia mentală a celeilalte
persoane, am vedea lucrurile din
punctul său de vedere şi am înţelege.
Chiar dacă persoana ar fi tulburată
emoţional, este de înţeles, legitim din
punct de vedere determinist.
A fi tolerant cu comportamentele trecute
nu înseamnă că refuzăm să ajutăm o
persoană să schimbe ceea ce e greşit.
Tot aşa, comportamentele noastre greşite pot
fi înţelese de către noi dar şi de către ceilalţi.