Ce este inteligenta

emotionala?
Inteligenţa emoţională este
capacitatea personală de identificare şi
gestionare eficientă a propriilor emoţii în
raport cu scopurile personale (carieră,
familie, educaţie etc). Finalitatea ei
constă în atingerea scopurilor noastre,
cu un minim de conflicte inter şi intra-
personale.
• Termenul „inteligenta emotionala” a fost folosit pentru
prima data intr-un articol din anul 1990 de catre psihologii,
Peter Salovey si John Mayer Cu toate ca acest termen
este relativ nou, componentele conceptului, inteligenta
emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a
lui lui Socrate (470 – 399 iHr)„Cunoaste-te pe tine insuti”.
In Biblie, atat in Vechiul cat si in Noul Testament „Nu fa
altuia ce tie nu-ti place” si „Iubeste-ti aproapele ca pe tine
insuti” pot fi vazute ca elemente de Inteligenta
Emotionala.
 Elementele inteligentei
emoţionale:
1. Cunoaşterea emoţiilor personale
2. Gestionarea emoţiilor
3. Direcţionarea emoţiilor către scop
4. Empatia
5. Capacitatea de a construi relaţii
interpersonale pozitive
1. Cunoaşterea emoţiilor
personale
Cunoaşterea emoţiilor personale presupune
identificarea şi exprimarea lor coerenta, într-un
context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii,
sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este
greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau
simţim - nu suntem coerenţi, iar alteori ne este
greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia
care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste
situaţii sunt generatoare de conflict.
2. Gestionarea emoţiilor
Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea
noastră de a alege modalitatea prin care ne vom
exprima într-o anumită situaţie.
Pentru a ne gestiona emoţiile este important
să ţinem cont de:
Ce exprimăm?
Cum exprimăm?
Când exprimăm?
Unde exprimăm?
Cui exprimăm?
 3. Direcţionarea
emoţiilor către scop
Scopul este criteriul după care ne
gestionăm emoţiile. Este important să
ţinem cont de ceea ce vrem să facem sau
să obţinem, în mod concret:
• durata în timp - când vrem să atingem
scopul
• participanţi - de cine avem nevoie
• strategie - ce paşi trebuie urmaţi
• resurse - de ce avem nevoie
 4. Empatia
Este capacitatea de a intui sau de a
recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu
înseamnă să trăim emoţiile altor persoane,
ci să le înţelegem pornind de la
experienţele noastre.
Empatia e capacitatea de a te pune in
pielea celuilalt .
• Persoanele empatice pot identifica usor emotiile
celorlalti ;
• Oamenii empatici vad dincolo de masti, cu
usurinta;
• Au capacitatea de a isi imagina foarte exact
cum trebuie sa se simta persoana respectiva
chiar daca ei nu au trecut niciodata prin exact
aceeasi situatie;
• De asemenea, empatia ii ajuta pe oameni sa
citeasca mai usor limbajul corpului sau sa vada
acele sclipiri in ochii oamenilor;
• Oamenii empatici sunt de obicei intelegatori cu
cei din jur si dau dovada de compasiune.
 Cum recunosti un om
empatic?
E cald si afectuos, nu se simte stanjenit sau
incurcat atunci cand te vede plangand si nu are
o problema cu a plange el insusi.
Recunoaste cu usurinta ca si el are
sentimente puternice si greu de controlat si iti
impartaseste o parte dintre ele.
Are incredere in tine si in faptul ca poti
depasi situatiile dificile prin care treci si iti
aduce aminte de punctele tale tari atunci cand
tu uiti ca le ai.
Incearca sa inteleaga ce inseamna un anumit
lucru pentru tine chiar daca a se gandi la acel
lucru ii face pe ei sa sufere.
 Parti proaste ale
empatiei
Lumea isi imagineaza ca totul e roz, ca
oamenii empatici beneficiaza de niste bonus-uri
pe care ceilalti nu le au si atat, ceea ce e fals.
Oamenii empatici sunt in general persoane
care gandesc mult, carora le place sa rezolve
probleme si merg in general pe ideea ca acolo
unde a aparut problema se afla si raspunsul,
rezolvarea acelei probleme. Sunt cei care nu
adorm noaptea pana cand nu gasesc raspunsul la
o intrebare ce ii macina. Iar de multe ori,
problemele la care se gandesc nici macar nu
sunt ale lor.
 Empaticii se consuma mai repede
decat oamenii obisnuiti si de multe ori
functioneaza ca un burete: absorb din
emotiile celorlalti ceea ce ii ajuta sa
inteleaga si sa se puna in locul acelor
persoane insa, in momentul in care
interactiunea s-a incheiat, in loc sa
renunte la tot ce au absorbit, pastreaza
in ei o parte din acele emotii.
5. Capacitatea de a construi
relaţii interpersonale pozitive
Arta inteligentei emoţionale se rezumă în
cadrul acestei componente.
Astfel, avem posibilitatea de a ne crea
propriile relaţii folosind elementele menţionate
până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam
energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind
empatia ca instrument), ne exprimam şi
identificăm emoţiile într-un mod coerent. Vom
fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a
celorlalţi în relaţiile interpersonale. Acest lucru
ne va ajuta să reducem conflictele şi să
comunicăm eficient.
 Jocuri psihologice

Fiecare dintre noi avem anumite forme

automatizate de comportament (jocuri) ce urmează
anumite reguli:
-presupune interacţiunea dintre două sau mai multe
persoane
-implică întotdeauna tranzacţii ulterioare
se termină întotdeauna cu un beneficiu secundar
se desfăşoară fără ca starea de adult să fie conştientă
-sunt repetitive
De obicei, jocurile sunt utilizate în dorinţa noastră
de a fi recunoscuţi de ceilalţi.
 Componente ale Inteligentei
Emotionale

• Auto–Constientizarea
• * Determinarea punctelor forte si a limitarilor
* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra
comportamentului, precum si de impactul acestora asupra
celorlalti.
* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva
introspectiva.

• Managementul Emotiilor
• * Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient
stresului si frustrarii.
* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.
Imaginea proprie si Auto–motivarea
* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de
a face fata cererilor.
* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia
de dezvoltare personala.

Abilitati sociale
* Ascultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra
capacitatii de ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea conflictelor
• Beneficiile Inteligentei Emotionale
• * Performante marite
* Motivatie imbunatatita
* Inovatie sporita
* Incredere
* Leadership si management eficient
* Munca in echipa excelenta
 Si cel mai important!!!

Ai incredere in tine!!!
 Definitii
• Karl Albrecht: un set de cinci competențe primare de viață și de conducere :
cunoaștere a situației, prezență, autenticitate, claritate și empatie.
• Ross Honeywill: inteligența sociala este o măsură agregată de conștientizare a
sinelui și pozitiei sociale, a credintelor si atitudinilor sociale și o capacitate și
dorinta de a gestiona schimbările sociale complexe. O persoană cu un coeficient
de inteligență socială ridicat ( SQ ) nu este mai bun sau mai rău decât cineva cu o
SQ scăzut , dar au atitudini, speranțe , interese și dorințe diferite.
• Definiția originală de Edward Thorndike în 1920: capacitatea de a înțelege și de a
gestiona bărbați și femei, băieți și fete și de a acționa cu înțelepciune în relațiile
umane.
• Definitia de mai sus este echivalenta cu inteligența interpersonală , unul dintre
tipurile de inteligență identificate în teoria lui Howard Gardner a inteligențelor
multiple (Inteligenta abstracta (IQ), Inteligenta sociala (SQ), Inteligenta
practica(IP), Inteligenta emotionala(EQ), Inteligenta estetica(IE) si Inteligenta
Kinestetica(IK)).
 Definitii
• Unii autori au limitat definiția doar la cunoștințe privind situațiile
sociale (strategii si tactici de marketing)
• Sean Foleno, inteligența socială este competența unei persoane de a
înțelege mediul sau optim și de a reacționa corespunzător pentru a
obtine succes social.
• Wikipedia: Inteligența socială este capacitatea de a negocia în mod
eficient relațiile sociale complexe.
• SQ este un scor ca si IQ. Spre deosebire de testul IQ standard, nu
exista un test SQ standard. Inteligența nu este un atribut fix, ci o
ierarhie complexa de abilități de procesare a informațiilor care stau
la baza unui echilibru între individ și mediul înconjurător. Un individ
isi poate schimba SQ prin modificarea atitudinilor și
comportamentelor in relatia cu mediul sau social.
• Inteligenta sociala este acea abilitate a omului de a interactiona cu
ceilalti, de a se adapta cu succes mediului, de a influenta viata
celor din jur, de a se integra, de a se dezvolta, deoarece cu totii
suntem incterconectati si fiecare interactiune umana este un fel
de dans al sentimentelor
• ,,Inteligenta sociala se manifesta din plin de la gradinita, pe terenul
de joca, in baraci, in fabrici si saloane comerciale, dar scapa
conditiilor formale standardizate ale unui laborator de analize” (
obsevatia lui Eduard Thorndike – psiholog la Universitatea din
Columbia, care a propus pt prima data acest concept in anul 1920)
• O intelegere mai deplina a inteligentei sociale ne cere sa includem
aptitudinile ,,noncognitive” – talentul, de pilda, cu care o asistenta
sensibila linisteste un copilas care plange cu gestul potrivit, fara a
fi nevoita sa se gandeasca o secunda la ceea ce face.
 Elementele inteligentei
sociale
• Constiinta sociala
– acopera un spectru larg, care merge de la
sesizarea instantanee a starii interioare a
celuilalt pana la intelegerea sentimentelor si
gandurilor acestuia.
• Empatia primara
• Dezinvoltura sociala
– se construieste pe constiinta sociala pentru
a da nastere la interactiuni eficace si fara
probleme.
 Rezonanta emotionala
• A asculta cu rceptivitate maxima; a rezona cu o alta persoana;
atentia care trece de simpla empatie de moment inspre o prezenta
deplina, sustinuta, care faciliteaza raportul.
• Cautam mai degraba sa o intelegem in loc sa ne exprimam doar
punctul nostru de vedere.
• Ca in cazul tuturor dimensiunilor inteligentei sociale, oamenii isi pot
imbunatati abilitatile de rezonanta emotionala prin simplul fapt de
a-si propune sa acorde atentie.
Precizia empatica–
intelegerea gandurilor, sentimentelor si intentiilor altei persoane; se
bazeaza pe empatia primara, dar vine in plus cu intelegerea explicita a
ceea ce simte si gandeste altcineva.

• Cognitia sociala
• – reprezinta cunoasterea modului in care functioneaza lumea
sociala.
• Oamenii extrem de priceputi la acest gen de cognitie stiu care sunt
asteptarile in majoritatea situatiilor sociale, de pilda care sunt
bunele maniere intr-un restaurant de cinci stele; si sunt extrem de
priceputi la siometrica, decodificand semnalele sociale care
dezvaluie, de exemplu, cine ar pute afi cea mai puternica persoana
dintr-un grup.
• Sincronia
– interactionarea fara probleme la nivel nonverbal; ne face sa
plutim alaturi de o persoana intr-un gratios dans nonverbal.
Esecul sincroniei submineaza componenta sociala si face
interactiunile imposibile. Pentru a ne sincroniza e nevoie ca ambii
parteneri sa sa citeasca intantaneu indiciile nonverbale si sa se
comporte in functie de ele – dar sa fie nevoiti sa se gandeasca la
ceea ce fac.
Cei care nu reusesc sa intre in sincronie pot in schimb sa se agite
nervosi, sa ia un aer glacial sau pur si simplu sa nu-si dea seama
de neputinta lor de a tine pasul in acest duet nonverbal.
• Imaginea de sine
– prezentarea eficienta a propriei persoane; la acest capitol sunt
foarte priceputi actorii profesionisti deoarece au capacitatea de
a prezenta astfel inacat sa faca impresia dorita.
Capacitatea de a ,, controla si masca” exprimarea emotiilor este
considerata uneori cheia imaginii de sine. Oamenii care stiu sa se
controleze in acest fel sunt siguri pe ei insisi in aproape orice
situatie sociala.
• Daniel Goleman descrie foarte bine in studiile sale;
inteligenta sociala se poate invata la orice varsta iar prin
aceasta; una din cheile succesului nostru in viata este
indeplinita asa cum o arata aceasta scurta interactiune:
Trei baieti de 12 ani se indreapta spre un teren de fotbal la
ora de sport. Doi dintre ei, cu o infatisare atletica, merg in
spatele celui de-al treilea, un coleg un pic mai dolofan, pe
care il iau peste picior.
„Si zici ca incerci sa joci si tu fotbal” ii spune sarcastic unul
dintre cei doi, iar in glasul lui se simte dispretul. E un
moment care, datorita codului social al acestor elevi de
gimnaziu, ar putea degenera usor intr-o bataie.
Baiatul dolofan isi inchide o clipa ochii si trage aer in piept,
ca si cum s-ar intari pentru confruntarea pe cale sa
izbucneasca. Se intoarce apoi spre ceilalti doi si raspunde pe
un ton calm, banal:
“Mda…am de gand sa incerc- dar nu prea ma pricep.”
• Dupa o pauza lunga adauga:
“Dar sunt foarte bun la desen-arata-mi orice si iti desenez
imediat…”
Pe urma, aratand spre adversarul sau, spune:
“Pe cand tu…tu chiar te pricepi la fotbal, esti absolut fantastic! Mi-
ar placea sa fiu la fel de tare, dar nu sunt. Poate ca o sa mai invat
cate ceva daca tot incerc.
La care primul baiat, complet dezarmat, spune pe un ton prietenos:
“Pai…nu esti chiar atat de nepriceput. Cred ca o sa-ti arat cateva
lucruri despre cum sa joci”
Cum usor se poate observa, exprimarea unei replici sarcastice de
inceput, care ar fi putut degenera foarte lesne intr-o bataie s-a
transformat intr-o interactiune de prietenie cu ajutorul
inteligentei sociale…si astfel…baiatul dolofan prin maiestria sa…s-a
mentinut in starea sa de comunicare si calm si prin abilitatile sale a
reusit sa-l traga si pe baiatul mai agresiv in emotiile potrivite unei
prietenii…
• Prin aceasta, baiatul dolofan a castigat o alta lupta mult mai profunda si
mai subtila la nivelul creierelor celor doi baieti. Ramanand calm si
refuzand sa se lase atras in manie la auzul vorbelor dispretuitoare, baiatul
dolofan a reusit sa-l atraga el pe celalalt in propria zona emotionala care
era mult mai prietenoasa.
In realitate, baiatul dolofan a sesizat instantaneu starea interioara a
celuilalt, intelegandu-i sentimentele si gandurile si in acelasi timp si-a
constientizat proprie stare interioara si si-a gestionat emotiile ramanad in
zona de calm si normalitate, pentru ca apoi sa contruiasca un dialog cu
celalalt acceptandu-si limitele sportive si stabilind o punte de comunicare
si sa-i prezinte unul din talentele sale, completand apoi cu recunoasterea
calitatilor sportive ale celuilalt…
Raspunsul celuilalt la acest sir de stari emotionale pozitive a fost unul
prietenos si chiar intelegator, prin care amandoi au calcat in zona
prietenoasa a starii.
Simpla cunoastere a emotiilor si intentiilor celuilalt nu garanteaza
interactiuni fructuoase. Succesul este asigurat de interactiunea la nivel
non-verbal, de prezentarea eficienta a propriei persoane, de modelarea
interactiunilor sociale si de luarea in calcul a nevoilor celorlalti si
actionarea in consecinta .
• Adesea, fiecare dintre noi trecem prin asemenea momente
in care ne este supusa la o testare abilitatea noastra de
obtine interactiuni fructuoase, iar succesul sau esecul
acestora depind de inteligenta noastra sociala.

• Bibliografie
Daniel Goleman - ,, Inteligenta sociala [SQ]''
Irene V. Blair - ,, The Malleability of Automatic
Stereotypes and Prejudice''
 Si cel mai important!!!

Ai incredere in tine!!!