Competena emoional (Claude

Steiner)
http ://www.claudesteiner

. com/2000.htm

S-a demostrat (Fowler) ca fiinele umane au o foame inascuta pentru stimulare care conduce si este la originea comportamentului uman. Deprivarea senzoriala are efecte perturbatoare dramatice asupra psihicului uman avand ca rezultat voiaj e similare celor care apar in urma utilizrii de LSD. Conform lui Beme foamea de stimuli motiveaza si directioneaza activitatea umana la fel de puternic ca foamea, setea si nevoia de oxigen. Este nevoia de stimuli aceia care genereaza "patologia sociala" - tranzaciile clandestine, jocurile si scripturile, toate in efortul de a obine stimularea pe care nu o putem obine uor in forma ei sanatoasa, ca intimitate. Beme a numit activitatea umana de schimb de recunoatere, "stroking" si unitatea acestui schimb "stroke". "Oamenii au nevoie de stroke-uri. si daca nu le obin, nervii spinali vor fi afectati" Stroke-urile sunt puternice, bogate in informaie, surse de stimulare; stimulare umana. Stroke-urile sunt procurate prin intimitate, munca, timp de recreere si jocuri, Stroke-urile si stroking-ul definesc intr-un simplu si strlucitor concept, cele mai fundamentale evenimente umane, iubirea si ura. Competenta Emoionala este o sursa de putere personala indispensabila pentru succesul in lumea de azi. Urmatoarele aseriuni trebuie sa fie intelese pentru a aprecia aceasta lucrare. 1. Competenta emoionala este inteligenta emoionala centrata pe iubire 2. A iubi (pe sine si pe alii) si a fi iubit (de sine si de alii) sunt condiiile eseniale ale competentei emoionale. 3. Capacitatea de a da si a accepta iubirea, pierduta la majoritatea oamenilor, poate fi recuperata si invatata cu cinci, simple si precise exerciii tranzacionale. 4. In plus fata de imbunatatirea capacitatii de a iubi, antrenarenamentul in inteligenta emoionala implica trei abilitati de o dificultate crescut; si fiecare este sustinuta de un set de exerciii tranzacionale. 5. Aceste abilitati sunt: a. A vorbi despre emoiile noastre si despre cauza lor, b. A dezvolta intuitia noastra empatica, si c. A ne cere iertare pentru neplcerile cauzate de greelile noastre emoionale Doua concepte cheie: strile eului, si in special "Copilul Natural" din interior, si conceptul de strokes. Copilul este partea creativa si emoionala a sinelui, Adultul este un "computer uman" rational, si starea de Printe este compus dintr-un set de atitudini protective cu privire la oameni. Strokurile pot fi fizice sau verbale si sunt definite ca unitati de baza ale recunoaterii umane. Cand oamenii se iubesc pe ei si pe alii, tranzaciile lor vor fi guvernate de inimile lor iubitoare si ei nici nu vor da si nici nu vor accepta stroke-uri negative. Stroke-urile si Iubirea De trei ori pe saptamana "Stroke City" a adunat in jur de 20 de oameni care timp de doua ore au putut sa dea stroke-uri, sa accepte stroke-uri, sa ceara stroke-uri, si chiar sa-si dea strokeuri intr-un mediu sigur, protejat. 1

Participanii au descris experinta lor ca pe un sentiment pervaziv de iubire. Ei au declarat ca "iubesc pe toata lumea din camera". Ei au vorbit de sentimente de dragoste, de o inima deschisa, despre o experinta transcendenta a iubirii, despre un sentiment oceanic. A devenit clar ca stroke-urile si sentimentele de iubire sunt intim legate unul de altul. Printele critic, pig parent, este opresorul intern, acea voce interioara care ne impiedica sa gndim lucruri bune despre noi si alii. Printele critic este interesat in special in a-i impiedica pe oameni sa obtina stroke-uri. O parte a muncii in Stroke City a fost de a recunoate si neutraliza Printele Critic care ne ataca stima de sine a noastra si a celor din jur. Cele patru idei care sunt pietrele unghiularea ale trainingului competentei emoionale sunt: 1) legtur dintre stroke-uri si dragoste 2) importanta luptei cu Printele Critic 3) utilitatea siguranei contractelor cand invatam competenta emoionala. 4) validarea cuseelor paranoide ca o cale de a antrena intuitia si curatarea relaiilor de teama, suspiciune, si influentele Printelui Critic. Pentru a fi competent! emotional trebuie sa fi capabil sa manipulezi emoiile intr-un mod care va imbunatateste puterea personala si imbunatateste calitatea vieii pentru voi si cei din jur. Competenta emoionala creeaza posibilitati de iubire intre oameni, face lucrul cooperativ posibil intre oameni, si faciliteaza asentimentul de comunitate. Prin acest training veti deveni un gurmand emotional contient de textura, aroma si gustul emoiilor. Astfel veti deveni mai bun in orice facei impreuna cu alii: parenting, parteneriat, munca, joc, invatat, dragoste. Antrenamentul in Competenta emoionala este centrat pe inima si consta in cinci abilitati principale. 1. Cunoaterea propriilor sentimente. 2. Simul empatiei. A recunoate sentimentele altora. 3. A invata sa gestionam propriile emoii 4. Repararea problemelor emoionale. Stiti cum sa va cerei scuze sau sa impuneti scuze ? 5. A le pune pe toate la un loc. Interactivitate emoionala capacitatea de a va acorda cu oamenii din jurul dvs., de a le simi strile emoionale si a stii cum sa interactionezi cu ei. Antrenarea competentei emoionale este o metoda directa si eficienta de a restabili contactul cu sentimentele noastre si sursa lor de putere, in special puterea dragostei. Odata ce o persoana este capabila sa vorbeasca despre emoiile sale cu alte fiine umane apropiate el poate sa-si dezvolte o contiina crescut a sentimentelor sale. Contienta este partea eseniala a competentei emoionale. Va puteti interoga pentru a va plasa pe o scara a contientei emoionale pentru a vedea unde sunteti. Scala de la cel mai jos nivel pana la cel mai inalt este: Lipsa senzaiilor: nu avei nici o contienta a sentimentelor voastre. Senzaii fizice: Experimentai emoii haotice (sentimente parazite) dar nu stiti ce sunt ele. Nu poti sa le discui sau sa le intelegi. Diferenierea: Trecnd bariera verbala si vorbind despre sentimentele voastre, invatati sa difereniai intre suparare, iubire, ruine, bucurie si ura. Cauzalitate: Nu numai ca intelegeti emoiile separat dar

intelegeti si ce le provoaca. Empatie: Sunteti contient de emoiile altora. Interactivitate: Sunteti sensibil la variaia emoiilor din jurul vostru si cum interactioneaza ele. Cea mai eficienta poarta prin barierele noastre emoionale este expresia naturii noastre iubitoare. Antrenamentul in competenta emoionala incepe si sfarseste cu inima. Utiliznd tranzacii de antrenament in competenta emoionala puteti vorbi despre sentimentele voastre pentru ceilali, sa va aratati supararea, temerile profunde, si cele mai mari sperane. Pasi in procesul de instruire: 1. Deschiderea inimii. ncepei prin a elibera acest centru al emoiilor de impulsuri restrictive si influente care ne tin departe de a ne arata dragostea unii altora. 2. Survolarea peisajului emotional: Odata ce taramul bazai al unei inimi deschise este stabilit puteti sa va uitati in jur si sa luai nota de terenul emotional in care traiti. Puteti invata sa cunoasteti care sunt sentimentele voastre, cat de puternice sunt si de ce. Devenii contient de fluctuaiile emoiilor voastre. Cu sentimentele voastre de iubire ca baza sigura observai emoiile care sunt experimentate de alii si vedei cum sentimentele lor sunt influentate de aciunile dvs. 3. Asumarea responsabilitate: oamenii fac greeli in relaiile lor, greeli mici si mari. Cand faci o greeala pagubitoare trebuie sa-ti ceri scuze si sa-ti asumi responsabilitatea pentru aciunile tale. Foarte putini oameni sunt suficient de abili pentru a-si cere sincer scuze fara sa intre in defensiva (se spune "imi cer scuze pentru..." in loc de "scuzama" care e o impunere) Un proces energizant Noi risipim un uria stoc de energie emoionala cand blocam exprimarea emoiilor noastre. Fie ca pstrm tacerea cu privire la o trauma umilitoare, sau ascundem o amintire dureroasa, noi epuizam mari cantitati de energie reprimand sentimentele noastre. Lasand sa apara aceste sentimente nu numai ca eliberam puterea emoiilor noastre, dar primim inapoi energie pe care o cheltuim pentru a nu le tine blocate. Exersnd aceste strategii emoionale invatam sa practicam o abordare a puterii personale centrata pe iubire intr-o societate care se mica in direcia lipsei de incredere, singuratatii, anxietatii si depresiei (si in prezent chiar a psihozei, asa cum e acum in Orientul Mijlociu). Pasi in antrenarea competentei emoionale 0. A cere permisiunea Stadiul intai: deschiderea inimii 1. A da stroke-uri 2. A cere stroke-uri 3. A accepta stroke-uri 4. A rejecta stroke-uri (putem rejecta atat stroke-urile false, asa zisele "nalbe", dar si pe cele negative necondiionate; stroke-urile negative condiionate, cand sunt obiective, ne ajuta sa ne corectam aciunile greite, aici intervine propriul spirit critic; un paranoic nu va accepta nici un fel de critica legata de aciunile sale, motiv pentru care e incorigibil si neterapiabil) 5. A ne oferi noua insine stroke-uri Stagiul al doilea: A supraveghea peisajul emotional 6. Declaraii de actiuni/sentimente 7. Acceprarea de Declaraii de actiuni/sentimente 8. Revelarea senzaiilor noastre intuitive 9. Validarea senzaiilor intuitive Stadiul trei: asumarea responsabilitatii 10. A ne cere scuze pentru greelile noastre (unii agresori ignora sa-si ceara scuze si in schimb fac cadouri, incearca sa-si mituiasca victima, lucru care nu tine, ci e tot un joc bolnav) 2

11. Acceptarea scuzelor (face parte din procesul iertrii) 12. Rejectarea scuzelor (inseamna de fapt a nu ierta) 13. A cere iertare 14. A oferi iertare (mai intai iertarea se cere, apoi se ofer,
asta nu inseamna ca daca agresorul nu cere iertare, victima ramane afectata si-i va pasa pentru totdeauna pentru prejudiciul adus) 15. A nega iertarea (a ramane cu resentimente, cu ura, cu sentimentul de pierdere, de neputina, toate acestea ducnd mai trziu la conversia lor in dorina compulsiva de despgubire prin ceva/cineva) Cercetrile tiinifice sugereaza cu putere ca pentru a menine o sanatate fizica si emoionala noi avem nevoie de stroke-uri si trebuie sa stim cum sa le procuram. Dovezi de netgduit arata ca lipsa dragostei si a intimitatii afecteaza sanatatea si recuperarea dupa o boala fizica. Dean Omish in Dragoste si supravieuire: dovezi tiinifice pentru puterea vindectoare a intimitatii. Acesta spune "dragostea si intimitatea este rdcin a ceea ce ne face bine...Nu am cunotina de nici un alt factor medical - nici dieta, nici fumat, nici stress, nici genetic, nici medicamente nici chirurgical - care sa aibe un mai mare impact asupra calitatii vieii noastre, si o mai mare incidena a bolii si morii premature dintre toate cauzele." Omish demonstreaz ca intimitatea personala si alte aspecte ale buna-starii emoionale - toate elementele care fac ceea ce noi numim dragoste sunt importante pentru condiia nostra fizica si sanatatea mintala cu efect direct asupra corpului, intarirea sistemului imunitar, o mai buna funcionare cardiovasculara, si o mai mare sperana de viata. Dar beneficiile deschiderii inimii, spune acesta, merg dincolo de vindecarea corpului de boala, este primul pas spre vindecarea intregii noastre viei. Prin simplul act al schimbului de stroke-uri pozitive intr-un mediu sigur noi putem cultiva capacitatea noastra inascuta de a iubi. Oamenii cauta iubire. Iubirea este schimbata tranzacional prin stroke-uri. Stroke-urile pot fi fizice sau verbale. Stroke-uri fizice sunt orice forma de atingere: imbratisari, sruturi, mngieri, strngeri de mini. Stroke-uri verbale - sunt orice afirmaii care iau cunotina de o trstur a unei persoane intr-un mod pozitiv. Stroke-urile verbale pot fi despre felul in care arata cineva, imbracaminte, inteligenta, generozitate, creativitate, competenta emoionala, bunatate, integritate, etica muncii, abilitati practice, demnitate, abilitatea de lider, talent artistic, rspuns sau abilitate sexuala, onestitate, intelepciune practica, eleganta, tact sau orice alt atribut pe care o persoana il poseda. Unele stroke-uri sunt superstroke-uri pentru ca ele sunt dorite in mod special. Unele stroke-uri par pozitive dar nu sunt. De exemplu "Tu esti cel mai loial prieten al meu" pare un stroke pozitiv dar nu este pentru ca denigreaza ceilali prieteni ai persoanei. Mult mai bine este sa spui "Apreciez loialitatea ta". Chiar daca absentei stroke-urilor ii este preferata strokurile negative totui strokurile negative sunt toxice. Dar a produce stroke-uri negative este uor si a produce stroke-uri pozitive e greu. Natura noastra fundamentala are nevoie de stroke-uri abundente. Economia Stoke-urilor si regulile sale Ati simtit vreodata o mare dorina de a spune cuiva ca va place de el sau ca il iubii si ati descoperit ca va este foarte greu sa o facei? Printele critic ar vrea ca noi sa trim dupa aceasta Economie a stroke-urilor:

Nu oferi stroke-urile pe care vrei sa le oferi. Nu cere stroke-urile pe care le doreti. Nu accepta stoke-urile pe care le vrei. Nu rejecta stroke-urile pe care nu le vrei. Nu iti da tie insuti stroke-uri. Cand oamenii devin infometati de stroke-uri un efect secundar este ca ei acccepta si stroke-uri negative daca nu pot primi pozitive. In acelai mod in care oamenii care mor de foame vor manca si rdcini si cand mor de sete ar bea si apa poluata. A obine stroke-uri sanatoase, care afirma viata este o cautare umana majora. Muli oameni isi dezvolta de-a lungul timpului capacitatea de a iubi dand stroke-uri, cernd stroke-uri, acceptand strokeurile pe care le vor, rejectand stroke-urile pe care nu le vor, si oferindu-si stroke-uri. Antrenamentul in competenta emoionala Prima tranzactie pentru deschiderea inimii este oferirea de stroke-uri. Tranzacia de competenta emoionala nr. 0: Cere permisiunea Cand vrem sa vorbim despre stroke-uri si alte probleme emoionale trebuie sa cerem permisiunea. - Dati o avertizare ca incepe o comunicare mai dificila si oferii oportunitatea de a se pregti sa asculte. - Permiteri o alegere a momentului. Poate are o durere de cap sau un examen mine. Trebuie sa ne asiguram ca abordarea noastra cade pe un teren fertil si genereaza un rspuns productiv. Cel mai important prim pas in invatarea competentei emoionale este de a gasi una sau mai multe persoane cu care sa o inveti. Cand plnuii sa dati un stroke sau sa abordai o tema emoionala, dati-i o idee de ce dorii sa discutati cu un comentariu de acest tip: "Pot sa-ti spun ceva ce imi place cel mai mult la tine" Tranzacia de competenta emoionala nr 1: A da stroke-uri - a face afirmaii oneste si adevarate de afeciune. Inamicul nr 1 al stroke-urilor: Printele critic Prima problema in a oferi stroke-uri este printele nostru critic care actioneaza ca un paznic de inchisoare emoionala, dandu-ne mesaje care ne impiedica sa intranm in contact cu adevartele noastre sentimente. lata cateva din mesajele printelui critic: - Daca stroke-ul nu e dorit vei parea nebun - Stroke-ul este nepotrivit, cuvintele sunt nepotrivite, inepte. - Va parea ca un avans sexual -Va pare nesincer, nepoliticos oricum si de ce sa ne asumam riscul? - Cineva poate crede ca esti disperat dupa o prietenie. Dand stroke-uri in ciuda avertismentelor printelui critic noi vom vedea aprecierea pentru stroke-urile noastre si vom incepe sa primim stroke-uri inapoi. POEZIA STROKE-URILOR Tranzacia de competenta emoionala nr 2: A cere strokeuri - a cere afeciunea de care avem nevoie Un stroke trebuie sa aspire totdeauna sa fie un poem de iubire. A cere stroke-uri este mai riscant dect de a le da pentru ca nu stim sigur ca vom auzi ceea ce vrem sa auzim. Tranzacia de competenta emoionala nr 3: A accepta stroke-urile pe care le dorim Tranzacia de competenta emoionala nr 4: a rejecta strokeurile pe care nu le dorim -"Mulumesc dar nu am nevoie." 3

Cel mai evident exemplu de stroke-uri nedorite sunt cele sexuale. Trebuie sa stopam stroke- urile nedorite pentru a evita situatii neconfortabile sau daunatoare. Tranzacia de competenta emoionala nr 5 - Sa ne oferim noua stroke-uri - o iubire de sine sanatoasa Desi nu exista un substitut real pentru primirea strokeurilor de la alii, a stii cum sa ne oferim noua insine stroke-uri este o abilitate importanta care este foarte utila cand suntem in situatii in care suntem departe de oameni care sa ne ofere strokeuri. AUTO-STROKE-uri PENTRU A COMBATE PRINTELE CRITIC Noi in mod special avem nevoie de capacitatea de a ne oferi stroke-uri pentru a contracara stroke-urile negative pe care le primim de la Printele nostru Critic care ne spune ca suntem stupizi, rai, urai, bolnavi... Pentru asta trebuie sa stim cum sa rspundem cand printele critic ne ataca. In analiza tranzacionala sursa acestui mod de "autolimbaj" este denumita "Printele Hrnitor". Deschiderea inimii Noi incepem acest antrenament cu deschiderea inimii deoarece inima este sediul iubirii in jurul careia se construiete competenta emoionala. Noi ne deschidem inima si strngem legaturile cu alii dand si primind stroke-uri. SUPRAVEGHEREA PEISAJULUI EMOTIONAL Fiecare emoie are o cauza si trebuie sa intelegem aceste cauze daca vrem sa fim competenti emotional. Eu pot sa te fac sa simi, tu poti sa ma faci sa simt. In acest stadiu noi exploram contienta noastra emoionala, care este intelegerea a cum emoiile ne afecteaza zilnic. Noi vom examina ce simim noi si ce simt alii, cat de puternic simim aceste sentimente si de ce. Telul acestui stagiu este sa ne faca confortabili si bine orientati in peisajul emotional. Vom privi la: - Legtur dintre aciunile unei persoane si sentimentele altei persoane - Legtur dintre sentimentele unei persoane si aciunile lui Tranzacia de competenta emoionala nr 6 Declaraiile de actiune/sentiment Este o metoda libera de judecai care exploreaza legtur dintre aciuni si sentimente. Este o propoziie care descrie emoiile pe care le avem ca rezultat al aciunilor altei persoane. Cand tu (aciune), eu simt (emoie). Stnd departe de orice judeci sau acuzaii ("Dzeu sta in fapte, dracu in vorbrie" sau "Nu judeca ca sa nu fi judecat"), ajuta si sa evitam plasarea oricrei acuzaii sau de a face pe cineva defensiv. Putem insa constata ce face celalalt vis-a- vis de noi, in concordanta sau in discordanta cu ceea ce emitem noi. E chiar indicat sa constatam pentru a putea evita sa fim abuzai. Nu este insa indicat sa acuzam, sa reproam, sa ne plngem. Este ineficient. Eficienta este doar ieirea din joc (a intoarce spatele). Desigur, cand e vorba de jocuri de gradul 1,2. Pentru ca la jocuri de gradul 3, intervine legitima aparare, cand ne suntem datori noua insine sa ne aparam viata. Action/feeling error nr 1: confundarea aciunii cu motivaia. Adaugarea unei judecai sau interpretri. Este suficient a constata ce face cineva, pentru a ne apara de ceea ce face. De ce face ce face o anumita persoana presupune o analiza, o speculaie, care poate dura la infinit. De exemplu ce ar fi sa analizam de ce face un psihotic cutare si cutare lucru? In cazul nevrozei/depresiei se mai poate specula de unde sare iepurele (desi nici aici nu merita munca de analiza dect daca nu avem ce face si cochetam si noi cu nevroza), dar in cazul psihozei, deja e prea mult (aici merge zicala cu "din calea nebunului doar sa te

fereti"). Cand ai ajuns trziu .. Poate deveni Cand m-ai umilit ajungand trziu. Action/feeling error nr 2: Confundarea sentimentelor cu gndurile Cand tu ai intrerupt conversaia, am simtit ca tu esti furios. Pentru a construi o buna propoziie action/feeling trebuie sa te concentrezi pe ce simi tu, nu pe ceea ce suspectezi sau presupui ca alta persoana simte sau gndete. Action/feeling error nr 3: Ignorarea intensitatii unei emoii. Action/feeling error nr 8: Revelarea bnuielilor intuitive, ascunse. Obinerea unei validari (false) a propriei realitati funcie de aciunile si intentiile altei persoane. Pentru a evita aceasta eroare, e bine sa ne limitam a constata ce face celalalt si sa nu analizam de ce face ce face. Fiind capabili sa discutam reciproc sentimentele poate aduce rezultate spectaculoase, in special cand ambele persoane sunt deschise spre o comunicare emoionala deschisa. Astfel, validarea realitatii va fi una reala, valabila pentru toate persoanele implicate, si nu una speculativa, funcie de ce anume speculeaza fiecare individ in mintea sa. JOCURILE PE CARE LE JOACA OAMENII Cand oamenii joaca jocuri ei schimba stroke-uri negative. Cand conversaiile sunt libere de jocuri, tranzaciile sunt pozitive si stroke-urile sunt bune. Daca urmreti oamenii din jurul tau si conversaiile lor vei vedea ca anumii oameni au aceleai tranzactii

neplcute mereu si mereu.

Majoritatea dintre noi au un astfel de patern, uneori mai mult de unul, pe care il repeta din nou si din nou. Aceste patemuri repetitive se numesc jocuri. Fiti atenti si notati sentimentele care rezulta pentru dvs din aceste conversaii. In conversaiile in care oamenii joaca jocuri unul sau mai muli oameni se simt rau: triti, speriai etc. Acestea se numesc sentimente parazite. Alte conversaii decurg uor si par sa-i faca pe oameni sa se simt bine. Ele sunt probabil libere de jocuri. De ce oamenii joaca aceste jocuri ? Una din teorii este ca un joc este o tentativa mascata de a obine stroke-uri pozitive dar care se intoarce si produce stroke-uri negative in schimb. Oamenii joaca jocuri pentru ca sunt infometati dupa stroke-uri si le vor obine cu orice cost chiar daca obin stroke-uri negative. Insa o persoana joaca jocuri nu doar pentru a obine stroke-uri ci si pentru a-i confirma scriptul tragic (scenariul de via) si a-1 face sa avanseze spre rasplata finala (pucrie, azilul de nebuni, cimitir, spital, etc.) SCRIPTURI: DECIZII CARE NE GUVERNEAZA VIATA Scripturile sunt viziuni asupra lumii. De exemplu: "Sa nu ai niciodata incredere in barbati (femei)", "Pune-te cu mine si vei regreta", "Nici o ans", "Ce rost are?" Acest tip de viziuni ii dau juctorului senzaia ca intelege lumea. Timpuriu in viata oamenii decid asupra expectatiilor lor in viata. Aceste decizii devin narative, machete pentru viata, sau scenarii similare scenariilor de film sau teatru. Muli oameni isi citesc rndurile din aceste scripturi pentru tot restul vieii lor. Chiar daca satisfacia este amara el simte ca stie cine este si care este sensul vieii lui. Cateva afirmaii care din nefericire dau sens vieii uneori sunt: "Nscut pentru a pierde", "Toata lumea ma ureste", "Nimic nu se leaga" "Toti isi bat joc de mine", "Nu sunt bun de nimic". Jocurile sunt parti ale unor scenarii de viata. In jocul "Kick me" (loveste-ma), juctorul are un scenariu de Victima; juctorul suparat are un scenariu de Persecutor. Alcoolicul are un scenariu tragic, auto-distructiv. 4

Jocurile pe care le jucam si stroke-urile pe care le obin pentru noi dau suficienta forma vieii noastre. Un mod de scenariu de decizie pe care o facem devreme in viata are de a face cu emoiile noastre. Uneori mergem in extreme. Oricine se vede pe el insusi ca are probleme cu oamenii dupa o reflexie va vedea probabil ca este prins intr-o serie de jocuri repetitive care formeaza un scenariu de viata, de obicei achiziionat in copilrie. Luai muncitorul care este in mod regulat concediat. Sau femeia care este prsit mereu de iubii mereu si mereu. Sau omul care se imbata mereu. Daca esti mereu intarziat, mereu dator, uiti mereu, mereu luptnd sa-ti acoperi greelile exista sanse ca acestea sa fie parte dintr-un script de o viata intreaga. Noi putem schimba patemurile vieii noastre decizand sa schimbam scenariile noastre si descoperind intelesurile intr-un plan de viata diferit in care noi suntem buni cu noi si cu alti oameni in loc sa producem suferina. Aceasta este o decizie in favoarea competentei emoionale si poate avea un efect transformator asupra noastra si asupra celor din jur. SALVATOR, PERSECUTOR SAU VICTIMA Cum sa scapam de aceste capcane emoionale ? Scenariile nu sunt irevocabil scrise in creierele noastre; ele sunt bazate pe deciziile noastre si de aceea noi nu suntem blocai in ele. Noi le putem schimba schimbandu-ne gndurile si actionand intr-un nou si mult mai productiv mod. Prima cerina pentru a schimba scripturile noastre este de a intelege cele trei roluri distructive principale pe care oamenii le joaca in jocurile si scenariile lor de viata. Aceste roluri sunt: Salvator (necerut, de ocazie), Persecutor si Victima. Ele sunt comune tuturor jocurilor. Cand jucam de pe un script vechi alegem unul din aceste roluri pentru a le juca. - Salvatorii au grija de oamenii care ar trebui sa aibe grija de ei insisi impiedicandu-i sa faca propriile lor decizii sau sa gaseasca propriul lor drum. - Persecutorii critica, judeca, predica si pedepsesc. - Victimele sunt incapabile sa ia decizii, lasand pe alii sa le conduc viata. De ce ne fixam pe aceste roluri? Pentru ca am invatat ca obinem stroke-uri jucandu-le si deoarece rolurile dau inteles vieii noastre. Beme a descoperit ca cineva care joaca un rol joaca in ultima instanta toate rolurile jocului (roata vieii se intoarce si agresorul poate deveni victima in final, sau, poate anticipa singur rastumarea inevitabila de situatie dandu-se singur victima atunci cand...nu mai are puterea de a agresa; asa apar batranii "enigmatici si cumini", cand dupa o viata de agresare a celor din jur, stau cumini, linitii, triti, cu fiica, emind mesajul "nu as vrea sa imi facei acum ce v-am fcut eu voua cand erai voi mici si eu in putere"; insa exista si excepii, unii se agata cu disperare de rol pana inchid ochii). Oamenii trec de la un rol la altul la nesfarsit. Cum sa oprim aceste jocuri? Trebuie sa abandonam rolurile de Salvator, Persecutor si Victima avand grija sa nu trecem de la unul la altul. Pentru a face schimbrile necesare fiecare persoana trebuie sa gaseasca centrul OK in el insusi si sa-1 recunoasca in persoana de alaturi. Nimic nu ne poate elibera mai bine de greelile anterioare dect gestul de a ne cere scuze din inima primind o compensaie pentru ele (iertarea). ASUMAREA RESPONSABILITATII Dupa ani de probleme emoionale acumulate multe relaii devin reci sau se termina. Pentru a aduce o schimbare trebuie sa ne asumam partea noastra de vina in proces (acest lucru este important mai ales pentru victime care in procesul lor de victimizare tind sa se considere fara vina). O persoana matura emotional va admite ca a greit si isi

va cere scuze. Obstacole in asumarea responsabilitatii 1. Sa admitem ca am fcut o greeala (cum ar fi aceea ca a fost comod sa fiu victima, pentru ca am avut nite avantaje indirecte): a decide sa admitem ca am fcut o greeala este foarte dificil pentru majoritatea dintre noi pentru ca atunci devenim vulnerabili printelui critic. 2. Sa admitem greelile noastre in fata altora: admiterea faptului ca am greit este o experiena purificatoare. 3. A simi un regret real. 4. In final a admite ca sunt necesare compensaii sau reparaii. Tranzacia de competenta emoionala nr. 10: Sa ne cerem scuze pentru o salvare. A invata sa nu salveze (necerut) este foarte important pentru cineva care vrea sa conserve si sa hraneasca relaii semnificative. Tranzacia de competenta emoionala nr. 11: A-ti cere scuze pentru persecutare Trei puncte eseniale pentru a face o scuza efectiva: 1. Sunt necesare ambele parti pentru o scuza completa. Scuza trebuie sa fie auzita, contemplata si sa primeasca un rspuns. O scuza este o tranzactie intre doi. Scuzele nu trebuiesc acceptate formal. Daca nu exista rspuns scuza este incompleta in sens tranzacional. 2. Pentru a fi eficienta o scuza trebuie sa descrie ofensa. Uneori oamenii isi cer scuze pentru ceva care nu a creat probleme si omit ceva care a creat. 3. In plus descrierii comportamentului ofensator, scuzele trebuie sa includ recunoaterea mrimii ofensei sau prejudiciului. Erori: 1. Scuze superficiale (din vrful buzelor fara a specifica ofensa si marimea prejudiciului) 2. Blamarea victimei. Dupa ce am jucat rolul de salvator este foarte uor sa trecem la blamarea lui ("pi vezi, dac

V. Nu permitei altora s-i impun dorinele i gusturile personale cu fora asupra dvs. Uor dar ferm refuzai s facei ceva din ceea ce nu ai dori s facei din proprie voin. VI. Respectai ideile, sentimentele i dorinele altora la fel de mult pe ct le respectai pe ale voastre. Respectarea ideilor altora nu presupune c v supunei acestor idei. Ci doar c le ascultai, fr a critica sau judeca valoric persoana sau ideile sale. Aceasta porunca e similara cu "a nu emite judecai de valoare" sau "a nu judeca persoana si ideile sale". VII. Cerei-v scuze i rectificai pe ct posibil prejudiciile aduse altora prin greelile dvs. Aceasta atitudine v va ajuta cel mai mult s cretei. VIII. Nu acceptai scuzele false (din vrful buzelor). Acestea valoreaza mai puin dect dac nu ar fi fost rostite deloc. IX. Iubii-v pe voi niv, pe ceilali i adevrul n egal msur. Nu sacrificai una pentru cealalt. X. Urmai aceste porunci n acord cu propriul vostru discernmnt. La urma urmei, nu sunt scrise in piatr. Referina: Emotional Literacy - Claude Steiner XI. Regul general de bun sim: "NU
DISCUTAI DESRPE RELIGIE, POLITICA, BANI, PSIHOLOGIE, FILOZOFIE, VIATA PERSONALA, STATUT SOCIAL in societate" Asemenea discuii ar genera inevitabil desconsiderri (jocuri). Fiecare are pasiunile sale, gusturile sale, drumul sau, funcie de scriptul ales in copilrie, fiecare pasare piere pe limba ei ori se va salva prin alegerile sale.

Povestea Cldicelelor-Molicelelor (Claude Steiner)

Odat ca niciodat, demult, tare demult, au fost doi oameni, Teodor si Sofia, care triau foarte fericii mpreuna cu Ionu si Anuca, cei doi copii ai lor. Ca s nelegei mai bine ct erau de fericii, trebuie neaprat s v povestesc cum se tria la ei pe-atunci. De fiecare dat cnd aprea pe lume cte un copil, i se ddea s poarte pentru toat viaa un scule molicel. In acest scule, de cte ori bga mna, gsea cte-o... CldiceMolicea. Acestea aveau mare trecere, cci oricine le primea, se simea cald, moale i plcut n tot trupul i asta pentru mult timp. Pe vremea aceea era chiar uor s primeti o CldiceMolicea. Cnd cineva i ducea dorul, era de-ajuns s se apropie de tine i s-ti spun: "Ce bine mi-ar prinde o Cldice-Molicea, mi dai, te rog, una?" Atunci numaidect bgai mna n sculeul tu cel moale i scoteai o Cldice-Molicea ct o mnu de copil. i ndat ce i-o aezai pe cap, pe umr sau pe genunchi, Caldicea-Moliceaua cretea si cretea, se ntindea numai zmbet de plcere la lumina zilei. Atunci omul acela simea cum parc i se vra pe sub piele i cum i incalzeste toate modularele. Oamenii cereau unii de la alii i i mpreau fr grij ori sfial Caldicele-Molicele. Cci la toi se gseau din belug. i le druiau, se-nelege, fr plat. Peste tot vedeai strlucind cte una, de-aceea erau cu toii fericii i sntosi i se simeau cldicei i molicei mai tot timpul. ns nu toti erau aa. Cci mai tria prin acele locuri i o vrjitoare urt i ntunecat la suflet. Rbdarea ei ajunsese la margini vzndu-i pe oameni fericii. Intr-o zi mnia i se aprinse de-a binelea cnd bga de seam c nimeni n-avea 5

nu ai fost n stare s...").

Tranzacia de competenta emoionala nr 12: A-ti cere scuze pentru ca ai jucat rolul victimei. Tranzacia de competenta emoionala nr 13: Acceptarea scuzelor A fi iertat este un dar care nu poate fi intotdeuna garantat. Eroarea in acceptarea scuzelor nr. 1: Iertnd prea uor. O scuza nu vindeca daca este acceptata prea uor. Tranzacia de competenta emoionala nr. 14: Rejectarea unei scuze Tranzacia de competenta emoionala nr. 15: Implornd iertare CELE ZECE PORIJNCT ALE COMPETENTEI EMOIONALE fEmotional literacy! I. Plasai dragostea n centrul viei dvs. emoionale. Inteligena emoional centrat pe dragoste ofer ncredere n sine oricrei persoane pe care o atinge. II. Competena emoional necesit s nu minii prin omisiune sau adugare (exagerare). Cu excepia cazurilor n care este vorba de sigurana dvs. personala sau a altora, nu minii. III. Aprai ceea ce simii i cerei ceea ce dorii. Daca nu o facei voi pentru voi, puin probabil sa o faca alii in locul vostru. IV. Competena emoional v cere s nu v impunei dorinele i gusturile cu fora asupra celorlali.

Uor dar ferm cerei ceea ce dorii pn vei fi satisfcut.

nevoie de leacurile ei pentru oameni bolnavi, triti i ri ca ea. i-ntr-o zi puse la cale un plan viclean prin care s-i faca pe oameni sa-i cumpere leacurile. Aa se face c ntr-o bun diminea, pe cnd Sofia se juca fericit n curtea casei cu Anuca ei cea mititic si drgla, zgripuroaica se apropie de Teodor i i opti cu iretenie rece ca de gheaa la ureche: Bag bine de seam ce-ti spun, Teodore! Ia te uit ce de Cldicele- Molicele i d Sofia celei mici! Dac o ine tot asa, ie ce-i mai rmne? Cnd vi se vor termina Cldicelele-Molicelele, ce vei face?! Teodor se mir peste msur. Se-ntoarse iute i niel nfricoat, zise ctre vrajitoare: Cum asa, vrajitoareo?! C eu doar de fiecare dat cnd bag mna n sac, dau de cte una! Doar nu vrei s spui c ele se mai i isprvesc?! Ba bine ca nu, i de-asta am venit, s-i deschid odat ochii! Nu exist pe lume sac fr fund! i odat ce v-ai isprvit Cldicelele-Molicelele, va fi vai de voi! i ncalecand pe mtura ei de vrjitoare, se duse boscorodind i rznd fr noim. Lui Teodor i rmsese gndul la cele ce auzise de la scorpia de vrjitoare. i ncepu s se uite pe furi de fiecare dat cnd Sofia ddea cte-o Cldice-Molicea altora. I se strngea inima, cci tare mult i placeau Cldicelele-Molicelele ei i tare n-ar fi vrut s le vad pentru totdeauna risipite copiilor sau altora. Era din ce n ce mai posomort i mai preocupat. Se ntrista de fiecare dat cnd cte o Caldice-Molicea prsea sacul Sofiei i ncepu chiar s i se plng. Cum Sofia l iubea tare mult, de-atunci ncolo ddea tot mai puine, ca s pstreze ct mai multe pentru el. Copiii bgar ndat de seam acest lucru i neleser c nu e bine s dai ncoace i-ncolo Cldicele-Molicele ori de cte ori pofteti, ori i se cere. i devenir i ei foarte grijulii, temtori i chiar geloi cnd prinii lor ddeau altora Caldicele-Molicele. ncepur chiar s fac scene i s plng, atunci cnd vedeau la alii cate o Cldice-Molicea de-a lor. i chiar dac mereu gseau n sculeul lor Caldicele-Molicele ori de cte ori bgau mna dup ele, se simeau tot mai vinovai c le mpreau. i asa se face c devenir zgrcii i ddeau i ei tot mai puine. ncet-ncetplanul vrajitoarei reui. Dac nainte oamenii se adunau cte trei, patru sau cinci i i mpreau ntre ei Caldicele-Molicele fr nici o grij, acum ei apreau tot mai mult singuri, de team s nu se ntlneasc cu careva care s le cear Caldicele-Molicele. Ba nca se ascundeau ca s le pstreze numai i numai pentru ei. nsa aa mergnd treburile, se simeau tot mai puin calzi i tot mai puin molicei. Zmbeau din ce n ce mai puin, parc se uscau i se chirceau ducnd dorul Caldicelelor-Molicelelor, iar unii chiar mureau din cauza asta. Boala cuprindea pe tot mai muli, aa nct de disperare, ajunser s cumpere leacuri de la vrjitoare, cu toate c nu le erau de vreun folos. Pn i vrjitoarea trebui s recunoasca cum c nu era de glum, situaia se agrava. Cci dac oamenii ar muri cu toii, cine i-ar mai cumpra leacurile, i-aa bune de nimic? Aa c puse la cale un alt plan. Drui tuturor un sac foarte asemntor cu cel de Cldicele-Molicele. Numai c pe cnd cel primit la natere era cldu, cel dat de vrjitoare era rece ca un sloi de ghea. n acest sac vrjitoarea cea rea puse Reci-epoasele. Acestea nu-i fceau pe oameni calzi i molicei ca mai inainte. Ba dimpotriv, i fcea reci, certrei i posaci. nsa i asa, Reci-epoasele tot erau ceva fa de nimic. Ru cu ru, dar mai ru fr ru. Ele mcar i opreau pe oameni s se mai usuce pe picioare. Aa c, de-atunci ncolo, cnd cineva cerea altcuiva cte o Cldice-Molicea, de frica s nu-i ispraveasc rezerva proprie, acela i rspundea: Nu-i pot da o Cldice-Molicea, n-ai vrea 6

n schimb o Rece-epoas? Cteodat, cnd se ntlneau doi oameni, fiecare avea n gnd c poate-poate de data asta va primi de la celalalt o Cldice-Molicea. Da de unde! De fric s nu raman fr ele, deodat ii schimbau amndoi gndul i ii ddeau cte-o Rece-epoas. Aa c, precum bine v gndii i socotii, oamenii nu mai mureau, dar nici fericii nu erau. Erau doar reci, certrei i tare, tare posaci. Trebuie oare s v mai spun c vrjitoarea cea rea i freca minile de bucurie de ct de bine i mergea negoul ei iret?! i c de unde mai inainte Cldicelele-Molicelele erau toate la ndemn i pentru toi, precum aerul, de-acum deveniser tot mai rare i mai preioase? Nu-i de mirare c bieii oameni erau n stare s fac orice ca s le aib. Cine era mai lipsit de noroc n a-i gsi un partener mai larg la inim i mai cu dare de mn, trebuia s munceasc din greu ca s-i cumpere cnd i cnd i pe bani muli, se-nelege, cte-o Cldice-Molicea. Unii devenir foarte avui, strngeau i tot strngeau la Caldicele-Molicele, cci nu mai ddeau ndrt nimnui. Ce fceau mai apoi? Le vindeau celor srmani care i-ar fi dorit s simt mcar o clip c viaa mai merit trit. Se mai ntampla c unii luau Reci-epoase, care erau pe toate drumurile i pe degeaba, le puneau niscai fulgi si pene moi ca sa le acopere epii i le ofereau drept CldiceleMolicele. Dar falsurile astea, care semnau cu nlocuitorii de plastic, adusera i mai mari bti de cap. Pentru c s zicem c se ntalneau dou sau mai multe persoane i i ddeau gratis falsurile. Dar ateptau s se simt nclzii i buni ca nainte. Iar ei se simeau, de fapt, mai ru. i- atunci chiar c nu mai pricepeau nimica-nimicua: se simeau i mai reci, i mai certrei, i mai triti pentru c nu mai aveau CaldiceleMolicele sau pentru c tot schimbaser ntre ei plastice deastea deghizate n Caldicele-Molicele?! i toat nenorocirea de pe capul lor era numai i numai din pricina vrjitoarei leia care le vrse n cap ideea c vor ajunge la fundul sacului dac mai schimb cumva ntre ei Cldicele-Molicele! Dar s vedei cum o ia povestea la vale! C nu mult dup aceea, poposi n locurile acelea cuprinse de mare nefericire o femeiuc vesel i plin de nuri. Prea c n-a auzit n viaa ei de vrjitoarea cea rea. Cci ce fcea? S vezi i s nu crezi! mprea n dreapta i-n stnga la Caldicele-Molicele, de-i cereai ori nu. Maricica-Molicica, cum au nceput s-i spun, i le aeza una-dou, ca n vremurile cele bune, pe cap, pe umeri ori pe genunchi. Unii se uitau chior la ea i o criticau mai pe faa, mai n dos, cum c i-ar strica pe copii. C-i inva adic s fie risipitori i nechibzuii cu Cldicelele-Molicelele. Copiii ns o iubeau tare mult, pentru c n jurul ei era cald i bine i de-aceea fceau i ei ca ea. mpreau Caldicele- Molicele cnd i cui pofteau. Cei mari nu s-au lsat cu una, cu dou. Au hotrt c nu mai merge asa! Copiii tia vor ajunge s-i risipeasc toat averea de Caldicele-Molicele. S se dea imediat o lege ca nimeni nu mai are voie s-i mpart dup bunul plac Cldicelele-Molicelele! Numai cine are permis n toat regula poate s le import. Dar i atunci cu msur! n ciuda acestei legi foarte aspre, copiii continuau s-si druiasc ntre ei Caldicele-Molicele cnd doreau i mai ales cnd cineva le cerea. i cum erau muli copii n acele locuri, cam tot atia ci oameni mari, n-ar fi de mirare c, ntr-un trziu, dreptatea s fie de partea lor. Oare cum se va termina povestea asta? Vor reui cei mari sa i impun legea prudenei i a cptuirii prin economisirea Cldicelelor-Molicelelor? Sau Maricica-Molicica i copiii i vor convinge c merita riscul s cread c vor avea mereu Caldicele-Molicele cte ii doresc? Vor avea cei mari puterea s cread? S cread c acele

vremuri fericite, de care i ei ii mai amintesc cteodat, mai pot exista cu adevrat? Acelea n care Cldicelele-Molicelele erau far de numr pentru c nimeni nu le numra?!