Sunteți pe pagina 1din 18

Inteligenta emotionala

-constientizarea emotiilor personale si a celor din jur


-intuitie
-instinct ( partea noastra de a fi in contact cu ce este natural)

Constientizam si apoi controlam.

Cele 3 mari pulsiuni: agresivitatea, sexualitatea, foamea.

Inteligenta emotionala:
1) Identificarea emotiilor: - emotiile proprii
- emotiile celorlalti
2) Exprimarea emotiilor: - emotiile proprii
- emotiile celorlalti
3) Intelegerea emotiilor: - emotiile proprii
- emotiile celorlalti
4) Gestionarea emotiilor: - in raport cu sine
- in raport cu ceilalti
5) Utilizarea emotiilor: - comunicare
- creativitate
- planificarea prioritatilor
- motivarea si automotivarea
- luarea deciziilor
- relatiile interpersonale

Inteligenta emotionala presupune un ansamblu de abilitati care ne permit sa ne


identificam propriile emotii si ale celorlalti, sa le exprimam corect, sa le gestionam, sa ne
adaptam la emotiile altora, sa ne utilizam emotiile pentru a gandi si pentru a actiona,sa
comunicam bine, sa luam decizii bune,sa ii motivam pe ceilalti si sa ne automotivam,sa
ne planificam si orientam alegerile,sa intretinem bune relatii interpersonale si sa fim
creativi.
Componentele emotiilor:
-modificarile fiziologice: cele care se refera la activare si cele care se refera la inhibare
(transpiratia, inrosirea fetei, uscaciunea gurii, tremur al vocii sau al corpului)
-sentimentele afective: identificarea propriu-zisa a emotiilor, situarea lor in registrul
placut sau neplacut
-expresii faciale si corporale: incruntarea sprancenelor, clipitul, datul din umeri
-componentele adaptative:apropiere sau indepartare, fuga sau lupta
-evaluarea cognitiva: cum anume catalogam emotiile

Clasificarea emotiilor:
1) Emotii primare: bucurie, furie, frica, tristete, surpriza, dezgust
2) Emotii secundare – sunt acele emotii invatate prin conditionare (cazul micului Albert)
3) Emotii acute: au un inceput legat de un proces precis si au durata scurta (frica, bucurie,
tristete)
4) Emotiile difuze – nu au un obiect si un motiv precis si pot dura mai multa vreme
(apatie, irascibilitate)

Emotia si sentimentul sunt diferentiate de intensitate si durata.

Nevoile irationale. Caracteristici:


- predispun la trairea intensa a unei emotii
- precipita emotia
- au rolul de a perpetua emotia
- accentueaza emotia

Tipuri:
- nevoia de a fi perfect
- nevoia de a avea dreptate si de a fi aprobat intotdeauna
- nevoia de a controla
- a patra nevoie o putem pune sub semnul lui „trebuie”
- generalizari excesive
- previziuni excesive
- previziuni catastrofale
- atributii cauzale

Caracteristici ale modului de functionare ale creierului irational si rational

Creierul rational. Situare: cortex, neocortex


-functioneaza prin aproximari si ipoteze
- este logic si pragmatic
- percepe lucrurile si le integreaza intr-un sistem coerent si structurat
- incearca sa plaseze noile informatii intr-un sistem conceptual si de convingere
- are capacitatea de a reconsidera continu acest sistem conceptual si de convingere

Creierul irational (emotional). Situare: creierul rectilian, amigdala


-este ilogic
- isi ia convingerile drept adevar absolut
-respinge sistematic tot ceea ce il poate contraria
- se autojustifica bazandu-se pe perceptii
- denatureaza realitatea pentru a o face sa corespunda viziunii sale
Are capacitatea sa ia in stapanire creierul rational
A da – 25%
A primi – 25%
A cere – 25%
A refuza – 25%

DOMENII PRINCIPALE ALE INTELIGENTEI EMOTIONALE:


1. Cunoasterea emotiilor personale
2. Gestionarea emotiilor
3. Motivarea de sine: emotii =>scop
-autocontrol emotional
-gestionarea emotiilor
-inabusirea emotiilor
4. Recunoasterea emotiilor in ceilalti
5. Manevrarea emotiilor si a relatiilor

BARBAT
IQ (inteligenta intelectuala) :
-ambitios
-productiv
-previzibil
-netulburat de griji
-greu de multumit
-inhibat
-inexpresiv
-detasat

EQ (inteligenta emotionala) :
-echilibrat social
-simpatic
-vesel
-dedicat
-etic
-intelegator
-afectuos

FEMEIE
IQ (inteligenta intelectuala) :
-incredere intelectuala
-fluenta in exprimarea gandurilor
-interese intelectuale si estetice
-introspectiva
-grad ridicat de vinovatie
-exprima mania deschis
EQ (inteligenta emotionala)
-categorica
-exprima sentimentele direct
-parere pozitiva despre ea
-comunicativa
-adaptata la stres
-spontana

LOGICA RATIUNII
-este determinata de natura si ordinea obiectiva
-constata realitatea si presupune descoperirea
-este constituita din stari intelectuale
-functioneaza prin analiza

LGICA SENTIMENTELOR
-este determinata de natura subiectiva
-are ca origine dorinta pozitiva sau negativa care urmareste o dovada
-constituita de valori determinate de sentimente
-functioneaza prin sinteza

DEZNODAMANTUL UNEI BOLI IN LOGICA RATIUNII


-descompune problema in elementele sale (constitutia bolnavului, gravitatea
simptomelor,pregatirea medicului)
-concluzia finala este data de suma concluziilor partiale

DEZNODAMANTUL UNEI BOLI IN LOGICA EMOTIONALA


-concluzia este determinata dinainte, cel putin in mod virtual; depinde de caracterul
optimist sau pesimist, indraznet sau timid al celui in cauza; depinde si de dispozitia
stabila sau momentana, care determina judecatile de valoare
-sinteza valorilor pin acumulare sau gradare da iluzia unei demonstratii

CRITERII DE RECUNOASTERE A EMOTIILOR FUNDAMENTALE

1. Emotia sa se manifeste brusc, ca reactie la un eveniment sau gand


2. Sa dureze putin
3. Sa fie diferita clar de alte emotii
4. Sa apara si la bebelusi
5. Sa se manifeste fiziologic in mod specific
6. Sa aiba o expresie faciala universala
7. Sa fie declansata de situatii considerate universale

Emotiile fundamentale sunt bucuria, surpriza, tristetea, frica, dezgustul si furia.

EMOTIONALE
-identificarea si etichetarea emotiilor si sentimentelor
-exprimarea emotiilor si sentimentelor
-evaluarea intensitatii emotiilor si sentimentelor
-controlul emotiilor
-amanarea rasplatei
-controlul impulsurilor
-reducerea stresului

COGNITIVE
-dialogul interior ca modalitate de adaptare la propriile nevoi si la mediu
-citirea si interpretarea mesajelor sociale
-folosirea etapelor pentru rezolvarea problemelor si luarea deciziilor (controlarea
impulsului, identificarea actiunilor alternative)
-intelegerea perspectivei altora
-intelegerea normelor de comportament
-atitudine pozitiva fata de voata
-autoconstientizare

COMPORTAMENTALE
-comportamentul nonverbal (comunicarea prin contact vizual, expresiile fetei, tonul
vocii)
-comportament verbal (formularea cererilor clar, raspuns eficient la critici, ascultarea
cu atentie a celorlalti)

ETAPE ALE DEZVOLTARII EMOTIONALE


1. Constientizarea de sine. Presupune :
-a observa propria persoana si a recunoaste sentimentele
-crearea unui vocabular al emotiilor si sentimentelor
-cunosterea relatiei dintre ganduri, emotii si reactii sau comportament
2. Adoptarea deciziilor personale. Presupune:
-a exprima actiunile si a cunoaste consecintele lor
-a depista daca la baza unei hotarari se afla un gand sau un sentiment
3. Adiministrarea sentimentelor. Presupune:
-supravegherea dialogului cu sine pentru a detecta mesajul negativ. De expemplu
descurajarile interne.
-intelegerea a ceea ce se afla in spatele unui sentiment. De exempl in spatele furiei se
afla suferinta, durerea; in spatele fricii se afla neincrederea.
-gasirea metodelor de a stapanii fricile, anxietatile, tristetea
4. Reducerea stresului prin metode de relaxare, imaginatie creativa sau exercitii fizice
5. Empatia. Presupune:
-a intelege sentimentele si trairile altuia
-a aborda situatia din perspectiva celuilalt
-a sesiza diferentele si modul in care oamenii simt si gandesc viata
SCHEME PSIHICE

Schemele psihice reprezinta o combinatie de idei si emotii caracteristice; le


elaboram pentru ca la un momentdat au reprezentat o solutie la o problema cu care
ne-am confruntat timpuriu in viata. Ele reprezinta o incercare de a satisface o nevoie
vitala (siguranta, autonomie etc). Fiecare schema are propria sa amprenta emotionala,
o anumita intensitate afectiva, de regula fiind reproduse sentimentele avute in timpul
evenimentelor traumatizante (teama, furie). Schemele psihice sunt paradoxale; se
invart in jurul unor nevoi stringente care impiedica satisfacerea lor => nevroze.
Caracteristica lor pozitiva: de exemplu, schema standardelor severe determina
persoane foarte disciplinate cu un grad ridicat de motivatie.
Caracteristica lor negativa: reduc foarte mult activitatile.

SCHEME MENTALE

1) DE ADAPTARE
Un copil iubit si bine ingrijit formeaza o schema de adaptare, ceea ce il face sa
aiba incredere, traieste cu ideea ca oamenii nu reprezinta o amenintare pentru el,
dezvolta multe prietenii pentru ca abordeaza oamenii cu buna-vointa, au relatii
stabile.

2) DE INADAPTARE
Un copil agresat in primii ani de viata formeaza o schema de inadaptare,
determina neincredere, ideea ca oamenii nu sunt de incredere, interpreteaza actiunile
lor neutre sau pozitive ca pe amenintari. Determina doua tipuri de comportament:
autoprotejare, iar la maturitate suspiciuni si dificultati in a lega prietenii, cele mai
apropiate relatii devin campuri de lupta. De exemplu copiii batausi care ataca de
teama sa nu fie atacati.

Tindem sa inmagazinam comportamente si reactii care conserva schemele. Cele


mai multe scheme arata modul in care ne-am sacrificat potentialul, facand un targ
pentru a mentine relatiile cu ceilalti.
„Daca singura cale de a conserva sinele este de a-i pierde pe ceilalti, atunci
copilul va renunta la sine.”

CARACTERISTICI PRINCIPALE DUPA DAVID SHAPIRO:


1) Stilul compulsiv: fixare rigida asupra detaliilor si accent pus pe indeplinirea
obligatiilor.
2) Stilul isteric: reactioneaza impulsiv la primele impresii, netinand cont de fapte in
ansamblu si nici de detalii.
3) Stilul paranoid: urmareste orice indiciu care ii confirma asteptarile de suspiciune.

CONFLICTELE INTERNE DUPA DR. LESTER LUBORSKY


Dorinta – raspuns la dorinta – reactii
Exemplu:
Dorinta: vreau sa fiu inteles, sa existe empatie fata de mine si sa fiu vazut asa cum
sunt.
Raspunsul anticipat: celalalt este insensibil si nepasator fata de dorintele mele.
Reactie: dezamagire.

SCHEME DE INADAPTARE
1) Abandonul: se manifesta prin teama ca ceilalti de vor lasa singuri. Se bazeaza pe
doua elemente; pe experienta reala din copilarie sau pe un abandon simbolic.
Exemplu: mutarea domiciliului, parinte instabil, distant afectiv sau alcoolic.
Determina tristete si izolare, teama si panica.
Reactii: impulsul de agatare care poate determina atasamaentul anxios; paznicul
relatiei.
Persoanele care au aceasta schema au o sensibilitate crescuta la semnele de parasire si
la gelozie. Schema determina axarea pe aceste semne, amplificandu-le pentru a-si
demonstra siesi ca relatia s-a incheiat.

2) Privatiune: are ca moto „nevoile mele nu vor fi satisfacute”. Provine de la parinti


preocupati de propria persoana, neatenti la nevoile copilului. Ca adulti, sunt persoane
hipersensibile, care considera ca nu se tine cont de ele si nu sunt ajutate suficient.
Emotii caracteristice: tristete, deznadejde, furie.
Radacini: lipsa hranei, a caldurii, a afectiunii, a intelegerii, a sfatului.
Reactii: asteapta ca ceilalti sa le cunoasca nevoile, sau isi satisfac singuri nevoile in
exces. Par sa nu aiba nevoie de nimeni, ii tin pe ceilalti la distanta pentru a se proteja.
Nu isi arata nevoile din teama si din credinta ca oricum nu vor fi satisfacute.

3) Subjugarea: nevoile sale nu sunt niciodata prioritare; in relatie celalalt conduce;


renunta foarte usor.
Emotii: furie, frustrare.
Se formeaza intr-o copilarie cu parinti autoritari care ignora nevoile copilului. Aceste
persoane cred ca sentimentele si nevoile lor sunt invizibile pentru ceilalti.
Ca reactii avem: pasivitatea, reprimarea dorintelor; la adult se manifesta dorinta de a-i
multumi pe ceilalti, refuzul atasamentului, supunerea.

4) Neincrederea: are ca moto „nu pot avea incredere in ceilalti”.


Emotia principala: furia
Cei care au o astfel de schema sunt foarte vigilenti in relatii si inchisi. Intr-un mod
inconstient, isi aleg parteneri care se poarta urat, astfel confirmandu-si schema.
Are la baza un abuz in copilarie; fizic, psihic sau sexual.
Reactii: evita relatiile bazate pe incredere; il idealizeaza pe celalalt ca proptector, apoi
izbucneste in fata unei aparente tradari; se lasa antrenat in relatii care devin abuzive;
poate sa devina agresor, facand astfel ca abuzul sa se perpetueze.

5) Are ca moto: „nu sunt demn de a fi iubit”.


Emotii: rusine, umilinta, vulnerabilitate, neliniste.
Este determinata de parinti excesiv de critici, care isi insulta si umilesc copiii.
Reactii:
a) acceptarea mesajelor (umilitoare); determina capitulare sau pasivitate, lipsa
valorilor si o imagine de sine scazuta.
b) atitudine depravata, indrazneala aroganta, ce scund sentimentul de inferioritate.
Aceste persoane se protejeaza prin relatii distante.

SCHEMELE IMPRIMATE DE LUMEA INCONJURATOARE


Se formeaza pe masura ce universul copilului se largeste si apare nevoia de
autonomie si competenta.

1) Vulnerabilitatea: la origine se afla teama pierderii controlului.


Emotia principala: emotia exagerata ca urmeaza sa se intample ceva rau.
Radacini: un parinte cu tendinta de a exagera, sau o perioada in care persoana s-a
simtt amenintata.
Moto: „lumea este un loc plin de primejdii”.
La maturitate le este teama sa nu piarda banii, cariera, siguranta fizica. Determina o
atentie extrema asupra anumitor aspecte; cumpatati pana la a nu mai simti nicio
placere; diete drastice cu alimente sanatoase; evitarea calatoriilor (fobie, atac de
panica).
Comportament: pe de o parte sunt persoane care isi pregatesc cu mare meticulozitate
toate activitatile, iar pe de alta parte sunt persoane care nu isi asuma riscuri.

2) Esecul: se caracterizeaza prin sentimentul de a nu fi suficient de bun in ceea ce


faci, in ciuda rezultatelor.
Radacini: frati, prieteni sau colegi care umilesc persoana in mod constant, permanente
comparatii negative intre propria persoana si ceilalti copii.
Emotii: neincrederea in sine, tristete, anxietate.
Se formeaza pe terenul realizarilor si al carierei. Se bazeaza pe senimentul ca succesul
este un lucru pe care nu il merita, sau pe sentimentul ca nu este capabil de reusita
orice ar face. Poate fi aotoprofetia implinita si anume, persoana se comporta astfel
incat sa isi saboteze reusita.
Comportament:
a) eschivare: se teme sa deprinda noi cunostinte sau noi provocari pentru reusita.
b) amanarea prin scuze.

3) Perfectionismul: moto: „nu sunt destul de bun” sau „trebuie sa fiu perfect”.
Provine de la parinti care critica rezultatele copilului permanent, determinand astfel
copilul sa depuna eforturi imense pentru a nu le pierde dragostea.
Radacina emotionala: sentimentul ca va rata, oricat de mult s-ar stradui => tristetea ca
nu este apreciat pentru ceea ce este ci doar pentru cat de bine reuseste.
Sunt neinduradori cu ei insisi in respectarea celor mai inalte standarde.
Emotii: nerabdare, iritare, tristetea ca nu se pot bucura de viata din cauza
responsabilitatilor, dependenti de munca, isi fac des reprosuri si sunt autocritici.
Incearca sa-i supune si pe ceilalti propriilor standarde.
Indicii acestei scheme: sentimentul constant ca trebuie sa faca mai mult si mai bine;
ingrijorarea ca nu au timp suficient pentru ceea ce-si propun sa faca; severitatea cu
care isi judeca actiunile; sentimentul ca viata este lipsita de bucurie.
4) Indreptatirea: moto „regulile nu sunt valabile pentru mine”.
Se plaseaza pe ei insisi mai sus decat oricine altcineva; sunt lipsiti de compasiune si
de grija pentru ceilalti; au pretentia ca partenerul sa le satisfaca toate dorintele.
Surse: copiii rasfartati, fara interdictii, responsabilitati; iubirea parintilor conditionata
de o calitate a copilului.

Calitate => sunt speciali => merita un tratament special, privilegiat => se simt
necorespunzatori, rusinati => se manifesta prin mandrie narcisica

O alta sursa este reactia la lipsa de atentie, de afectiune, de bunuri materiale suferite
in copilarie; considera ca sunt indreptatiti la mai mult decat li se cuvinte pentru a
compensa lipsurile din copilarie.
Indici:
- sentimentul de a fi special
- iritarea in fata unui refuz sau a impunerii unor limite
- lipsa disciplinei
- satisfacerea primelor impulsuri si dorinte indiferent de consecinte
- incapacitatea de a amana recompensa
- surprindere si iritare in fata reprosurilor de incalcare a anumitor granite.

Schemele se pot manifesta individual sau grupat. Ele functioneaza in doua moduri:
1) alterneaza perceptia si ne modifica reactiile pentru a fi in concordanta cu versiunea
de performanta a realtitatii pe care o induc.
2) schemele ne ofera o singura alternatica care ne confirma si ne limiteaza drastic
optiunile.

Depozitul schemelor: centrul amigdalian care controleaza regiunea rationala analitica


a creierului.

Obiceiuri mentale care hranesc schemele:


- perceptia selectiva
- generalizarea
- interpretarea
- graba de a concluziona
- exagerarea, amplificarea.

„TRATAREA” SCHEMELOR
1) Trairea sentimentelor specifice schemei, contactul cu ele fara a incerca sa le
schimbam.
2) Explorarea dimensiunilor reloatiei noastre cu viata emotionala in patru directii:
cognitiv, emotional, comportamental si spiritual.

EMOTII PRINCIPALE: TRISTETEA


Este declansata de pierdere (fiinta iubita, un obiect valorizat, statut, valori, teluri). Are
expresie faciala recunoscuta in orice cultura.
Functii:
1) Ne invata cum sa evitam situatiile care ii provoaca aparitia.
2) Ne face sa ne retragem si sa reflectam asupra propriilor greseli.
3) Poate atrage simpatia celorlalti.
4) Poate proteja pe moment de agrsivitatea celorlalti.
5) Ajuta la intelegerea celuilalt.

TRISTETEA:
- o emotie normala in toate culturile
- o stare variabila si tranzitorie
- influenteaza moderat si pasager corpul (ore, zile)
- poate fi ameliorata de evenimente placute
- imaginea de sie este modificata trecator

DEPRESIA:
- o tulburare patologica
- o stare de durata
- sunt prezente tulburari ale somnului, poftei de mancare etc (saptamani, luni)
- neinfluentata de evenimente placute
- tripla viziune negativa asupra propriei persoane.

Factori ce pot declansa depresia:


- sensibilitatea personala la pierdere (exacerbata de pierderi din copilarie)
- modul in care se produce pierderea (pierderi progresive, brutale)
- intensitatea si durata relatiei (la adulti se poate produce doliu patologic dupa
moartea sotului, copilului, animalului)
- complexitatea emotiilor simtite fata de obiectul pierdut
- sprijinul venit din partea celorlalti

Raportul dintre tristete si furie

Pierdere => persoana refuza furia fata de obiectul pierdut => furie catre el insusi =>
tendinta pacientilor depresivi de a se autoculpabiliza si uneori de a incerca sa se
sinucida prin metode violente

Raptus melancolic = adunare a energiei care duce la acte suicidale

FURIA
Simptome: tensiune musculara, senzatie de caldura, accelerarea batailor inimii.
Exista doua mari functii ale furiei: pregatitoare pentru actiune, iar a doua se refera la
comunicare.
Se datoareaza evaluarii psihice aproape instantanee, catalogand un eveniment ca fiind:
- nedorit (frustrari)
- intentionat (stari negative)
- contrar sistemului de valori
- controlabil prin reactia noastra de furie.
Controlul furiei se face prin ceea ce numim mecanisme de aparare: deplasarea, regresia,
reveria, somatizarea, izolarea, rationalizarea, proiectia, constientizarea, sublimarea,
umorul.
Controlul furiei:
- a tine cont de punctul de vedere al celuilalt
- a-i da celuilalt timpul si ocazia de a se explica
- concentrarea pe comportamentul care a declansat furia si nu pe persoana
- minimalizarea motivelor de iritare.

INVIDIA
1) Invidia depresiva
Exemplu: „din pacate mie nu mi se va intampla asta”.
Comportament: retragere, refuz de a reflecta asupra problemei.
2) Invidia ostila
Exemplu: „nu suport ca acest incapabil a fost promovat inaintea mea”.
Comportament: agresivitate furie, ignorare.
3) Invidia admirativa
Exemplu: „este normal sa-l promoveze, a muncit din greu”.
Comportament: automobilizare, imitare.

Mecanismele invidiei:
- comparatie care determina un sentiment de inferioritate (nu generalizat)
- afecteaza imaginea de sine.

Invidia nu se gaseste in grupul emotiilor principale si nu exista expresii pentru ea.


Uneori a reprezentat un avantaj: in grupuri mici a determinat obtinerea statutului,
iar i forma sa admirativa a determinat autodepasirea.

IUBIREA

Tipuri de atasament
1) Securizant:
- bebelusul este ascultator
- cauta contactul cu mama
- vrea in brate, dar accepta sa fie lasat si jos
- in situatii neobisnuite plange, dar poate fi consolat.
Atitudinea mamei:
Mama este calda si atenta cu bebelusul, ii intelegere reactiile si se ataseaza la el si
actioneaza imediat ce bebelusul plange.
Ajunsi la maturitate, isi recunosc emotiile negative si incearca sa le foloseasca in mod
constructiv.

2) Evitant:
- bebelusul nu cauta contact activ cu mama si se supara pe ea in mod neasteptat
- nu pare sa fie foarte interesat in a fi luat in brate, dar se supara cand este lasat jos
- in situatii neobisnuite reactioneaza scurt la disparitia mamei, apoi se concentreaza
asupra jucariilor si este indiferent in momentul revenirii mamei.
Atitudinea mamei:
Mama respinge oarecum bebelusul, este deseori indisponibila, face cu greu fata
solicitarilor, isi doreste ca acesta sa se descurce singur cat mai repede.
Ajunsi la maturitate, nu isi tradeaza emotiile, nu spun atunci cand sunt suparati, nu isi
manifesta si nu isi recunosc furia

3) Ambivalent (anxios):
- bebelusul sta lipit de mama sa, nu exploreaza cu placere mediul inconjurator, suporta
greu orice despartire, se supara des si plange mult
- in situatii neobisnuite este imposibil de calmat; isi cauta mama avid, iar cand aceasta
revine isi manifesta in mod deschis supararea.
Atitudinea mamei:
Mama este foarte atenta si nelinistita, nesincronizata cu nevoile bebelusului, nu stie sa-i
interpreteze reactiile.
Ajunsi la maturitate, isi etaleaza emotiile negative, iar atunci cand sunt amenintati devin
ingaduitori si dornici de a fi pe plac.

Iubirea pasionala:
- emotie violenta cu manifestari fizice intense
- amestec de dorinta sexuala cu atasament
- este asemanatoare cu atasamentul bebelusului fata de mama
Iubirea prietenie:
- emotie linistita
- tandrete
- dorinta de bine pentru celalalt
- asemanatoare cu atasamentul parintilor fata de copii
Angajament: decizia de a ramane impreuna pe termen lung.

IUBIREA SANATIOASA
„Iubirea este expresia productivitatii care implica grija, respect, responsabilitate si
cunoastere; preocupare pentru cresterea si fericirea persoanei iubite, cu radacini in
propria capacitate de a iubi”.

Emotii: afectiune, atentie, stima, incredere, acceptare, daruire, bucurie, vulnerabilitate,


veneratie, mister, gratitudine, extaz, har.

IUBIREA ADICTIVA
Emotii: singuratate, izolare, neliniste, gelozie, abandon, furie, nesiguranta, dispret,
distantare, confuzie.
Traumele emotionale nevindevate determina atasamente nesanatoase.
Din punct de vedere clinic, adictia presupune:
- perseverarea intr-un anumit tip de comportament in pofida consecintelor adverse.
- obsesia si preocuparea
- sentimentul de pierdere a controlului.
Din punct de vedere neurologic, adictia presupune:
- excitatie
- satietate
- fantasmare.

„Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a


raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau o suferinta emotionala, de a
rezolva probleme si de a mentine echilibrul; paradoxal, iubirea adictiva se naste din
incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata de fapt cu pierderea controlului
prin atribuirea unei puteri personale altcuiva decat propriei fiinte”.

TIPURI DE IUBIRE
1) Fantasmagorica: oboectul este o fantasma iar persoana dependenta incearca sa se
identifice cu relatia imaginara.

2) Sexuala: „o iubire sexuala deformata, refulata, sau interzisaprin constrangeri religioase


sau familiale, poate duce la adictie sexuala, definita ca o boala, implicand orice tip de
activitate sexuala necontrolata cu urmari negative”.
Indicatori ai adictiei sexuale:
- comportamentele sexuale care implica exploatarea
- relatiie nereciproce
- relatiile sexuale exclusiv fizice
- relatiile sexuale bazate pe rusine si teama.
Originile adictiei sexuale:
- 97% au suferit de abuzuri emotionale
- 81% au suferit abuzuri sexuale
- 72% au suferit abuzuri fizice.
Aceste traume au fost traite la varste fragede si au generat credinte profunde, care la
maturitate s-au transfoarmat in principii de dezvoltare a relatiilor umane.

3) Iubirea dependenta: se bazeaza pe incestul emotional. Copilului i se cere in mod


repetat, direct sau indirect, sa aiba grija de sentimentele parintilor. Copilul interpreteaza
gresit aceasta seductie tacuta, drept dragoste parinteasca venita din partea parintelui de
sex opus; o asfel de cerere devine o invitatie mascata la incest. Parintele ii cere copilului
sa se transforme intr-un partener surogat. Asemea parteneriate prin care rolurile se
inverseaza , se traduc la persoana matura in relatii de iubire dependenta si confuzie in
ceea ce priveste intimitatea reala.
Caracteristici ale iubirii adictive:
- senzatia de mistuire exprimata foarte des prin „nu pot trai fara tine”
- consuma o mare parte din energia mentala, tinand persoana ocupata cu descifrarea
nevoilor si gandurilor celuilalt
- dificultati in stabilirea granitelor eului.

Avem:
1) Granite slabe: conversatii intime cu persoane cu care nu am stabilit relatii de
incredere, indragostirea de orice persoana care ne acorda incredere, recurgerea la
comportament sexual cu unicul scop de a satisface nevoile si dorintele celuilalt, reactie de
raspuns la primul impuls sexual, nerespectarea valorilor proprii pentru a face pe plac
partenerului, acceptarea unor lucruri pe care nu le dorim, neputinta de a sesiza „spargerea
granitelor”, pastrarea relatiilor cu parteneri abuzivi , predispozitia de a spune tot,
adularea celorlati.
2) Granite rigide sau fixe: neincredere in nimeni, gandire in alb/negru, refuzul de a ceda
si respingerea compromisului, ridicarea unui zid si neimpartasirea cu ceilalti a gandurilor,
sentimentelor, energiei proprii; retragerea in sine, lipsa empatiei, acceptarea intimitatii
doar prin relatii sexuale, neacceptarea vulnerabilitatii, simularea emotiilor, evitarea iubirii
si neacceptarea ideii ca celalalt sa aiba grija de tine, adoptarea uneo vieti secrete,
preferinta pentru observarea vietii in locul trairii ei, retragerea i propria carapace in
incapacitatea de a exprima sentimente)

Caracteristicile iubirii aditive:


- Tendinte masochiste ; unul dintre parteneri daruieste mai mult decat celalalt
- Dificultatea de a renunta; agatarea de relatiile nesanatoase se bazeaza pe teama
pierderii si a respigerii. Suferinta este un fenomen natural ca raspuns vindecator la
pierdere. Adictiile sunt o incercare neinspirata de a mari gradul de comfort.
- Experimentarea cresterii individuale insuficiente
- Teama de riscuri, schimbari, necunoscut
- Dificultatile exprimarii adevaratei intimitati. „Intimitatea este un schimb profund
de ganduri, sentimente si gesturi, acum si aici”. Relatiile intime sunt procese si nu
sunt produse perfecte.
- Participarea la jocuri psihologice prin asumarea unui rol
- A darui pentru a primi ceva in schimb
- Incercarea de a-l schimba pe celalalt. In iubirea adictiva, dependentul nu se simte
implinit si cauta un partener care sa-l completeze => tendinta de a-l schimba pe
celalalt pentru a compensa ceea ce nu poate sa faca
- Dragostea neconditionata
- Refuzul sau abuzul implicarii. Surse: in copilarie persoana dependenta s-a
confruntat cu : a) tendinta de dominare a unuia dintre parinti asupra sa sau asupra
celuilalt parinte. b) parinti slabi si ineficienti care pun copilul in situatia de a-si
purta singur de grija. Deseori pozitia independenta se transforma in implicare
abuziva. Antidependenta este de fapt pseudoindependenta, iar independenta
sanatoasa in cuplu se bazeaza pe dependenta sanatoasa traita in copilarie.
- Teama de a fi abandonat in despartirile de rutina; se fundamenteaza p faptul ca in
copilarie, persoana dependenta nu s-a putit baza pe permanenta parintilor ca etapa
a dezvoltarii normale.
- Recrearea unor sentimente negative; dorinta si simultan teama de propiere
- Cei trei „p”. Proiectia = a arunca vina asupra celuilalt. Personalizarea = situatiile
in care ne internalizam proiectiile facute de ceilalti asupra noastra, acceptandu-le
drept adevaruri despre noi insine; se origineaza din copilarie cand ceilalti au
proiectat asupra noastra. Puterea = jocurile puterii ca fiind comportamente
manipulative menite sa mentina inegalitatea in cazul unei relatii; au drept scop
asigurarea unei pozitii de superioritate sau inferioritate asupra celuilalt.

Caractersisticile iubirii sanatoase:


- Permite individualitatea
- Partenerii evolueaza schimbandu-se pe parcursul relatiei fara sa se simta
amenintati
- Respect si incredere reciproce
- contopirea dar si separarea fata de celalalt; presupune stabilirea unor granite
sanatoase bazate pe cunoasterea propriilor nevoi si limite si impartasirea acestora
celuilalt
- Acceptarea ideii sfarsitului unei relatii; o persoana matura poate diferentia intre
motivatiile bune si nesanatoase care determina alegerea intre plecarea sau
ramanerea in relatie
- Stimularea dezvoltarii celuilalt
- Experienta unei intimitati adevarate; pentru a ne incredinta celuilalt avem nevoie
de siguranta, deschidere, acceptare si congruenta.
- Libertatea de a cere deschis ceea ce ne dorim si capacitatea de a accepta refuzul
- Capacitatea de a darui si de a primi
- Evitarea incercarii de a-l schimba sau controla pe celalalt
- Incurajarea autonomiei celuilalt
- Acceptarea propriilor limite si pe cele ale celuilalt
- Increderea in partener atunci cand nu este prezent si acceptarea solitudinii
- Exprimarea spontana a sentimentelor
- Acceptarea vulnerabilitatii.

Etape ale procesului de trecere de la iubirea dependenta la iubirea sanatoasa


- Negarea: rationalizarea abuzurilor emotionale sau fizice sau a dezinteresului
partenerului.
- Disconfortul: apare frustrarea, confuzia, depresia, anxietatea si deseori intoarcerea
la prima etapa
- Confruntarea: este definita de criza; sunt posibile somatizari, sau abuzuri
emotionale sau fizice; daca decizia de despartire este luata in aceasta etapa fara
cunoasterea de sine, tendinta este recrearea unor relatii asemanatoare sau
reprimarea sentimentului de iubire
- Separarea psihologica
- Siguranta de sine
- Apartenenta
- Comunicarea.
FRICA
„Emotie puternica provocata de o amenintare identificata care implica o senzatie de
tensiune neplacuta, un impuls puternic de a fugi si diverse reactii fiziologice: incordarea
muschilor, accelerarea batailor inimii si in general mobilizarea organismului pentru fuga
sau lupta; teama ese produsa nu numai de un pericol direct ci si de situatii sau obiecte
care reprezinta pericolul”
Teama pozitiva actioneaza ca un impuls protector care ne mobilizeaza sa ne indepartam
de situatiile periculoase ce ne ameninta viata sau sanatatea; ne impiedica sa ne face rau
fizic.
La nivel fizic se produce adrenalina, creste nivelul zaharului in sange, batai accelerate ale
inimii, disconcort fizic si mental.
Modalitati prin care apare teama:
1) Temerile copilariei: cu cat parintii resping mai mult temerile din copilarie cu atat mai
mare va fi autoacuzarea interioara a copilului ajungand sa imite raspunsul parintilor.
2) Caracteristicile din nastere.
3) Teama ca efect asupra solicitarii fizice sau mentale: determina dificultatea de a dormi;
eforturi diurne mai mari => creste oboseala, apare anxietatea.
4) Teama datorata unei schimbari stresante.
5) Teama produsa prin trauna; orice eveniment traumatic lasa o „cicatrice” => fobie
6) Incordare continua
7) Partener care exploateaza emotional
8) Interventia rudelor in decizii privitoare la viata personala
9) Teama produsa de afectiuni medicale, alergii, sau stimulente (cafea, nicotina).
10) Teama produsa de renuntarea la tranchilizante, sedative, benzodiazepine.

Benzodiazepinele au patru actiuni principale: sunt sedative, antianxioase, anticonvulsive,


relaxeaza musculatura.
Efecte secundare: oboseala, lipsa de coordonare, dificultate la mers etc.
Efecte contrare: cresterea excitatiei nervoase, a agitatiei, a agresivitatii.
Tranchilizantele au efect asupra creierului si provoaca dependenta; daca sunt intrerupte
brusc declanseaza o anxietate severa, incordare, atac de panica, greata, tremuraturi,
palpitatii, transpiratie, dificultati de somn, halucinatii, depersonalizare.

CLASIFICARE FRICILOR
1) Temeri naturale: frica de animale, inaltimi, sange, apa , furtuni.

2) Fobiile: o fobie este o teama excesiva, nerealista, incontrolabila, declansata de un


obiect, o activitate sau o situatie specifica. Factori care deosebesc fobia de teama
obisnuita:
- sentimentul de frica este persistent
- teama este nerezonabila, dar recunoasterea acestui fapt nu tetermina disparitia fobiei
- implica evitarea obiectului, activitatii sau situatiei declansatoare de teama.
Tipuri de fobii:
a) simpla/specifica: teama de un anumit obiect sau situatie; fobiile provenite din situatii
traumatice specifice.
b) sociala: teama de a pierde controlul in fata celorlalti; provine din evenimente
traumatice trecute, neclare, iar situatia fobica din prezent este de fapt o translatare
emotionala a evenimentului initial.

3) Agorafobia si atacul de panica: se refera la mai multe siptome: teama de a merge in


spatii deschise, teama data de distanta mare fata de casa, teama de a fi in multime, , in
locuri izolate de unde persoana nu poate fugi sau primi ajutor. Agorafobicii stabilesc o
zona mentala in jurul casei in care reusesc sa se descurce , dar dincolo de care nu mai
sunt functionali. Agorafobia nu este o teama de un obiect anume ci de pierderea
controlului. 70-80% dintre agorafobici sunt femei. . agorafobia este un stres emotional cu
crize de panica.

4) Anxietate: denota o stare persistenta de teama fara un obiect concret. Se manifesta


printr-un sentiment difuz de dezastru iminent, sau o teama vaga dar persistenta referitoare
la ceea ce se va intampla in viitor. Nivelul anxietatii fluctueaza in timpul unei zile si de la
o zi la alta, dar teama este permanenta. Se manifesta prin comportamente timide, proasta
dispozitie, agitatie sau comportament agresiv (determinat de nevoia de a pune capat
agitatiei) determina epuizare fizica si mentala si deprimare. Eveniment traumatic stresant
=> gandire negadiva si anxietate.

5) Tulburarea obsesiv- convulsiva


Obsesia este prezenta unei idei sau dorinte persistente in minte, perceputa ca fiind
irationala, dar persoana nu se poate opri sa nu se gandeasca la ea. Pentru a contracara
obsesia, persoana dezvolta o actiune rituala convulsiva. Un gand sau un obicei este
considerat obsesie sau convulsie daca persoana nu il poate opri sau pierde mult timp
efectuand actiuni convulsive astel incat isi dezorganizeaza viata zilnica .
Exemplu: obesii de culori, de numere, sexuale (implicand ganduri referitoare la incest si
homosexualitate), obsesii ale exactitatii si simetriei, obsesii legate de grija exagerata
privind murdaria, microbii, teama de a face rau altora sau siesi, frica de a rosti obscenitati
sau frica de a fi reponsabil pentru tot ceea ce merge rau.
Exemple de convulsii: verificarea usilor, aranjarea repetata a lucrurilor, colectionarea de
ziare, pungi.

FRICA VS. ANXIETATEA

FRICA:
- Este o reactie la o primejdie reala
- Este o manifestare de scurta durata
- Are un motiv real
- Are manifestari fizice predominante (tremuraturi, tensiune musculara)
- Tulburarea psihica derivata este fobia.

ANXIETATEA:
- Reprezinta anticiparea unei primejdii iminente
- Poate deveni cronica
- Nu are un motiv precis
- Are manifestari de natura psihoologica (griji, neliniste)
- Tulburarea psihica derivata este anxietatea generalizata.

Temeri culturale: depind de perioadele istorice ale omenirii.

Invatarea fricii:
- prin experiente traumatice unice
- prin mici experiente traumatice repetate , fara a avea posibilitatea de a le controla
- prin efect retroactiv
- un adult care se sperie sistematic si adultul este martor

EXPLICAREA FRICII PRIN CELE PATRU CURENTE TEORETICE PRINCIPALE

1) CURENTUL EVOLUTIONIST
Ne temem pentru ca asa ne este scris in gene; teama este o emotie utila lasat mostenire de
evolutie cu rolul de a ne produce spaima fata de tot ceea ce ne ameninta supravietuirea
sau integritatea corporala.
2) CURENTUL PSIHOLOGIZANT
Ne temem pentru ca trupul nostru este influentat de emotie; reactiile fizice de spaima care
ies din aria controlului nostru reprezinta un semnal de alarma menit sa ne atraga atentia.
3) CURENTUL COGNITIVIST
Ne este teama din cauza gandurilor noastre. Pentru o mai mare siguranta avem
capacitatea de a anticipa, de a ne gandi la ce se ascunde sub realitatea imediata, vizibila si
perceptibila.
4) CURENTUL CULTURALIST
Ne este teama pentru ca am invatat-o; multe temeri ne sunt inoculate pentru a da nastere
unor comportamente adecvate culturii in care ne aflam.