Prof.dr.

Daniela-Tatiana oitu

RAPORT DE CONSILIERE
Numele clientului:

____________________ Numarul sesiunii

Data i locul sesiunii: ________________________

Scopul sesiunii:

Descrierea sesiunii:

Probleme legate de client, consilier, relape:

Scopuri sau planuri pentru acpuni i sesiuni de consiliere ulterioare:

Evaluarea sesiunii:

Evaluarea tehnicilor de consiliere:

Rezumat:

Semnatura consilierului

Data raportului

Deprinderi de baza in consiliere (A. Ivey)

Incurajarile minimale
- neverbale (micarea capului in semn de incuviin{are, mimica receptiva);
- verbale: intervenpi verbale scurte prin care ajutam clientul sa continue sau sa
analizeze problema mai profund.
Exemple de incurajari minimale: Apoi?, i?, Deci? Ihimm, Spunemi mai mult, repetarea a unu-doua cuvinte, reluari ale cuvintelor cheie ori a ultimei
propozipi.
Parafrazarea
- strans legata de incuraj area minimala;
- folosete cuvinte cheie;
- focalizata pe ceea ce a rostit clientul mai inainte;
- acopera o intervenpe verbala mai ampla;
- utilizeaza cuvinte cheie pentru a-i comunica clientului esen^a spuselor sale.
Structura parafrazarii:
1. numele clientului sau prenumele tu, dv
2. cuvintele cele mai importante rostite de client
3. o propozipe simpla, scurta i clara care cuprinde esen^a celor declarate
de client
4. (facultativ) verificarea parafrazarii: Este adevarat? / Asta ai spus mai
inainte? / Sunt aproape de adevar? / Am auzit corect? /
Exemplu:
Viafa mea alaturi de el este groaznica. A fost promovat doar de curand, dar se
crede cel mai mare ef. Imi spune mereu ce am de facut. De fapt, ieri mi-a spus ca nu
am facut bine ce aveam de facut i ca daca nu imi revin ma va concedia.
> Incurajarea minimala: Sa te concedieze? / Ip spune ce sa faci? / Via{a
groaznica?
> Parafrazare: Bogdan, spui ca noul tau ef ipi face via^a groaznica i eti
ingrijorat ca te poate concedia.
Interpretarea
- exprima punctul de vedere al consilierului;
- poate fi utilizata abia dupa ce am dat atenpe i am verificat modul in care
gandete clientul.
Exemplu:
Ma simt pierdut. Tatal meu bea foarte mult i uneori o bate pe mama. Este
greu acasa. Nu pot sa fac nimic acasa. Imi este greu sa invaj acasa sau sa fac orice
altceva.
> Incurajare minimala: Te simp pierdut / Greu sa faci ceva
> Parafrazare: Te simp pierdut deoarece este foarte greu acasa i nu pop face
nimic

> Interpretare: Se pare ca tatal tau este alcoolic. Acest lucru este greu de suportat
de orice tanar
Reflectarea sentimentelor i a emofiilor
- solicita un vocabular bogat pentru definirea starii existente
Exemple:
o pentru sentimente de baza - pentru nervos: enervare, furie, ura;
pentru fericit: bucuros, vesel, entuziasmat; pentru suparat :
nenorocire, durere, vinovafie; speriat; timid, ingrijorat, fricos;
o pentru sentimente mixte: nesigur, confuz, ambivalent, necajit,
tulburat, invalmait.
o pentru sentimentele exprimateprin expresii - am ajuns la culmea
rabdarii - i se solicita clientului exemplificari, sa-i imagineze
ce simte i sa descrie acest lucru.
Papi de urmat in reflectarea sentimentelor:
1. Denumirea sentimentelor - prin cuvintele, expresiile / metaforele folosite de
client, in urma observarii comunicarii neverbale;
2. Structura propoziponala de tipul: ,,Pari sa simp... / Se pare ca simp ... /
Inteleg ca te simp + eticheta emopei.
3. (facultativ) combinarea parafrazarii cu reflectarea sentimentelor, pentru o mai
buna clarificare: Se pare ca te simfi...........cand............... / Te simfi.............
deoarece .............
4. (facultativ) verificarea emofiei specificate: Este corect? / Sunt pe aproape?
/ Aceste este felul in care te simfi? / Asta simfi?

Rezumarea
-

se realizeaza dupa ascultarea clientului o perioada de timp (care poate fi de

3 minute, dar i mai mult, pana la o sesiune completa);
- are rolul de a descoperi relafia dintre problemele cheie i a le reformula,
pentru a le retransmite clientului;
- scop principal: ajutorarea clientului sa-i integreze comportamentele,
gandurile i sentimentele;
- se deosebete de reflectarea sentimentelor prin aceea ca acopera o perioada
mai lunga de timp i intregul ir al sentimentelor exprimate de client;
se deosebete de parafrazare prin confinutul mai amplu acoperit (nu doar
ultima sau ultimele propozifii, ca in cazul parafrazarii): o sesiune sau mai
multe; pune laolalta mai multe parafrazari exprimate.

Exemple:
A. Pentru cazul unui client care se confrunta cu probleme la serviciu i
caruia i s-a spus ca este posibil sa fie concediat:

cheie:

Din ceea ce mi-ai spus, in ora care tocmai a trecut, am refinut trei aspecte
1) eti foarte suparat pentru ceea ce fi s-a intamplat;

2) cu toate acestea simfi ca ai nevoie i doreti sa vezi cum ai

putea sa-fi imbunatafeti activitatea la locul de munca;
3) ai dori sa ne intalnim din nou saptamana viitoare i sa
discutam despre acest lucru. Am infeles bine?
B. Pentru un parinte necajit ca fiul lui consuma droguri (a treia intalnire)
Spui ca metoda pe care o foloseti pentru a-l cuminfi pe fiul tau nu mai are
efect; fi-ai dat seama de aceasta din faptul ca el continua sa se intalneasca cu cei care
consuma droguri. Exista, acum, o stare care contrasteaza cu sentimentele tale de furie
din prima noastra intalnire, cand spuneai ca doar coala este de vina. Spui, de
asemenea, ca i-ai acordat libertate prea devreme i acum ai vrea sa-l abordezi cu o
masura noua, mai echilibrata. Este adevarat? Mi-a scapat ceva?
Cautarea pozitivului i a forfelor clientului

- urmeaza secvenfei fundamentale de ascultare i rezumarii;

- are nevoie de cel pufin un exemplu specific dat de client;
daca se realizeaza impreuna cu clientul o lista a acestor elemente se vor
face pai esenfiali in rezolvarea problemei (existand o noua perspectiva,
pozitiva);
- poate cuprinde forfe specifice clientului (de acum i din trecut), din mediul
de viafa (familie, prieteni etc.)

Focalizarea
- ofera un prim mod de evaluare a problemei (este a clientului?, a clientului
in mediul cultural?, a celorlalfi, dar influenfeaza clientul? etc.)
- se poate realiza in mai multe forme: asupra clientului, consilierului,
problemei, altor persoane, asupra familiei, contextului cultural ).
Exemple:
Sunt foarte nervoasa din cauza examenului. Profesorul nu este corect fafa de
mine. Daca nu voi promova, s-ar putea ca parinfii mei sa nu ma mai ajute in viitor. i
nu voi putea fine pasul cu colega mea de camera, bogata i rea. i apoi, zgomotul din
camera este aa de mare ca nu pot invafa. Ce sa fac?

Focalizarea pe client: Te simfi frustrata i descurajata.

Focalizarea pe consilier: Am avut o experienfa similara cand eram la coala
i tiu cat de dificil este.
Focalizarea pe alte persoane : Spune-mi mai multe despre colega ta de
camera!
Focalizarea pe problema sau pe subiect : Am auzit mai multe probleme i
preocupari. Printre ele: cea a examenului in sine, problema colegei de camera,
zgomotul din camera, profesorul i presiunea familiei i probabil mai sunt i
altele. Pe care ai dori sa o discutam mai intai?
Focalizarea pe familie: Simfi ca eti ameninfata de familie. Spune-mi mai
multe despre ce se petrece in familia ta.

 Focalizareape context cultural / de mediu: Spui despre colega ta de camera ca

este bogata i rea. Simp asupra ta unele presiuni financiare. Ai dori sa vorbeti
pupn despre ceea ce simp in legatura cu aceste diferenje?
Confruntarea
- consta in punctarea discrepantelor dintre atitudini, ganduri i
comportamente : Pe de o parte......dar pe de cealalta.......
- ajuta persoanele aflate in dialog sa priveasca situapa mai realist;
- confine date obiective, fara a fi moralizatoare;
- orice afirmape poate fi evaluata i - daca se inregistreaza discrepance confruntata.
Forme de confruntare:
> confruntarea clientului: Spui in mod constant ca te vei trezi dimineaja sa
mergi la serviciu, dar nu o faci niciodata.
> confruntarea focalizata pe consilier: i eu spun ca doresc sa ma las de fumat,
dar continui sa fumez
> confruntarea focalizata pe client i pe consilier: Pari sa spui ca relapa noastra
a fost buna, dar ceea ce simt in acest moment este ca nu comunicam
> confruntarea neconfruntativa (prin parafrazare): Spui ca lucrurile merg mai
bine pentru tine.
Feedback - deprinderea prin care i se comunica clientului modul in care el i
acpunile lui sunt vazute de ceilalp.
Interpretarea / reformularea
- difera in funcpe de cadrul de referinja / conceppa despre lume (abordarile
teoretice);
- poate fi sub forma reformularii pozitive, a focalizarii (pe client, situate
etc);

Fi$a unui plan de intervievare $i dezvoltarea unui plan de intervenpie de lunga

durata (A. Ivey)
1. Etapa stabilirii raportului de consiliere i a structurarii interviului
- includepi aspecte speciale legate de dezvoltarea relapiei de consiliere. Ce
api avea nevoie in structurarea interviului? Avepi in vedere o anume teorie
specifica? Ce deprinderi vepi utiliza?
- structurapi interviul pentru a-i explica clientului care este scopul consilierii,
ce poate i ce nu poate face consilierul.
2. Definirea problemei i identificarea aspectelor pozitive

*
*

- Care sunt problemele anticipate ale acestui client? Calitapile lui? Cum
planificapi sa definipi problema cu clientul?
Aflam de ce a venit clientul la consiliere i cum vede el problema;
Definirea problemei impiedica discupiile fara sens i ofera intalnirii un scop
i o anume direcpionare;
Rol important: identificarea clara a competenpelor clientului.

3. Definirea rezultatelor
-

Ce i-ar dori acest client?

Cum vepi afla informapiile despre el i lumea ideala?
Cum i-ar placea clientului sa fie? Cum ar fi daca problema ar fi rezolvata?
Consilierul ajuta clientul sa identifice rezultatele dorite.

* Se poate realiza, uneori, o inversare a etapelor 2 i 3.

* Nu se poate trece la etapele ulterioare daca nu s-au definit scopul/
ateptarile.
4. Explorarea alternativelor / confruntarea incongruenplor
- Ce solupii alternative ar putea fi generate?
- Ce teorii v-ar placea sa folosipi?
- Ce incongruence specifice api observat sau api ateptat sa vedepi la acest
client?
- Ce deprinderi vepi folosi? Cum ?
*
*

Etapa aceasta poate dura cel mai mult.

Pot fi utilizate deprinderile de influenpare, dar cele de asistare asigura
echilibrul.

5. Generalizarea abilitafilor
- Ce plan specific de transfer in practica avepi? Ce va face sa simpipi ca
interviul a meritat efortul? Facepi un contract cu clientul i planificapi o
edinpa de control saptamana viitoare pentru a verifica ce anume a
realizat. Aceasta va va da masura competentei active.
* Este utilizata intrebarea: Vei face asta? - esenpiala in menpinerea ideii de
schimbare a gandurilor, comportamentelor i sentimentelor clientului.