Sunteți pe pagina 1din 33

LEGENDĂ:

VERDE – CORECT
ALBASTRU – NU SUNT SIGURĂ

GRILE CONSILIERE – SESIUNE 2022

1. Etapa „formulării scopului” din deprinderea de structurare a interviului de consiliere se află între :
• *inventariere și *acțiune
• *inventariere și *prioritizare
• *prioritizare și *formularea planului de acțiune

2. Emoțiile reflectate (D3) pot fi:


• din trecut, prezent, din terapie, sau chiar imaginate din viitor
• doar din trecut
• doar din prezent

3. Contribuția consilierii comportamentale la ansamblul consilierii decizionale este prin:


• centrarea pe persoana din terapie
• utilizarea exercițiilor „aici și acum”
• întărirea comportamentului intervievatului prin ascultarea atentă

4. Recunoaşteţi care este microabilitatea de intervievare folosită în enunţul următor: „Înţeleg că ai avut
câteva experienţe nefericite la locul de muncă”:
• parafrazarea
• confruntarea terapeutică
• feedbackul

5. Enunțul informativ (indicarea resurselor) este o micro-deprindere de intervievare care:


• permite orientarea persoanei într-un proces complex
• oferă ocazia persoanei să descopere noi posibilități de acțiune
• indică nivelul performanței persoanei la o sarcină sau test

6. Reflectarea conţinutului (D4) cuprinde:


• parafrazarea
• încurajarea minimă
• emoții, sentimente, dispoziții

7. Confruntarea terapeutică se recomandă să conțină:


• cuvântul „dar...” sau „și totuși...”
• un semn de exclamare
• utilizarea lui „pe de o parte... iar pe de altă parte...”
8. Recunoaşteţi care este micro-abilitatea de intervievare folosită în enunţul următor: „Din ce mi-ai
povestit, reiese că eşti agitat de această situaţie”:
• parafrazarea
• reflectarea de emoții
• comunicarea de emoții

9. În intervievarea decizională la D2 sunt recomandate:


• întrebările închise
• întrebările deschise care încep cu DE CE
• întrebările deschise care încep cu CUM

10. Comunicarea emoțiilor:


• ajută persoanele din terapie să îşi accepte şi să îşi exploreze propriile lor emoţii
• ajută consilierii să înțeleagă trăirea persoanei
• ajută la realizarea unei relaţii puternice între consilier şi persoana
LEGENDĂ:

ROȘU – GREȘIT
VERDE – CORECT
ALBASTRU – NU SUNT SIGURĂ
PORTOCALIU - EXPLICAȚII
Test Introducere în consilierea psihologică ID - IANUARIE 2021

1. Recomandări pentru ÎNTREBĂRILE DESCHISE:


1. pune o întrebare care nu este la subiect
2. întrebările “De ce” sunt întotdeauna recomandate pentru că te ajută să înțelegi motivația din spatele
comportamentului clientului
3. pune o întrebare care să poată avea un răspuns “da” sau “nu”, sau un simplu fapt.
4. pune întrebări pentru a oferi clientului mai multe ocazii de a discuta subiecte relevante lor
5. pune întrebări deschise cât mai rar cu putință

2. Poţi parafraza:
1. pentru a realiza o introducere la o sesiune de interviu prin recapitularea interviului precedent
2. pentru a indica persoanei că înțelegi ce s-a spus, facilitând discuţia ce va continua
3. pentru a trece de la o fază la alta a interviului
4. când clientul îşi stabileşte scopuri nerealiste
5. pentru a ajuta clientul să se concentreze în mod clar şi exact pe problemele şi resursele disponibile

3. Foloseşte confruntarea: *
1. când recunoşti discrepanţele dintre cuvintele și acțiunile persoanei
2. când persoana exprimă modele de comportament constante si omogene
3. când persoana își stabilește scopuri realiste şi fezabile
4. pentru a promova comunicarea directă mutuală

4. Când realizezi auto-dezvăluirea aceasta:


1. încurajează persoana să împărtășească informații care sunt personale, semnificative
2. creste abilitatea persoanei de a împărtăși din emoţiile sale şi din informaţiile sale personale
3. marchează debutul unei noi etape de interviu
4. poate scădea încrederea dintre intervievator și persoana
5. poate rezolva tensiunile şi discomfortul resimțit

5. REFLECTAREA EMOŢIILOR:
1. identifică emoţiile evocate de gândurile tale despre ceea ce îţi comunică clientul
2. ajută clientul să identifice şi să rezolve discrepanţele propriului comportament
3. ajută persoanele să înțeleagă trăirea consilierului
4. ajută persoanele să își accepte și să își exploreze propriile lor emoţii
5. se recomandă atunci când un persoana se simte amenințat dacă se discută despre emoţii şi
sentimente

6. Descrierea făcută clientului în care îi este explicat procesul terapeutic, etapele acestuia, procedurile
este:
1. Un Feedback
2. O recadrare
3. O instrucțiune
4. Un enunț de orientare
5. Un enunț informativ
7. Cărei faze a interviului (în modelul propus la curs) este specific: Obiectivul relațional ce urmărește
menținerea unei relații facilitative între intervievator și client care recunoaște responsabiliatea clientului?
1. Dezvoltare
2. Prioretizare
3. Formularea planului de acțiune
4. Acțiunea
5. Formularea scopului

8. REFLECTAREA EMOŢIILOR:
1. ajută consilierii să devină conştienţi de propriile lor emoţii
2. ajută consilierii să îşi accepte şi să îşi exploreze propriile lor emoţii
3. ajută consilierii să înțeleagă trăirea persoanei
4. ajută la realizarea unei relaţii puternice între consilier şi persoana

9. A patra fază a intervievării (în modelul propus la curs) este:


1. Inventarierea
2. Dezvoltarea
3. Formularea planului de acţiune
4. Acţiunea
5. Formularea scopului

10. Când confrunţi:


1. Enunţă elementele discrepante din mesajul persoanei şi o încurajează să exploreze discrepanțele
2. Confruntă în mod direct, ferm, concret
3. Comentariile tale ar putea uneori să includă acuze, judecăţi, sau soluţii la probleme
TEST DE AUTOEVALUARE 1.

1. David Kolb a descris patru stadii ale învățării experiențiale:

a. experiența concretă, experiența abstractă, observația reflectivă, experimentarea activă


b. experiența abstractă, experiența concretă, observația reflectivă, conceptualizarea abstractă
c. experiența concretă, observația reflectivă, conceptualizarea abstractă, experimentarea activă
d. experiența concretă, observația activă, conceptualizarea reflectivă, experimentarea concretă

2. Organizarea învățării și exersării abilităților fundamentale terapeutice are la bază patru gupe de
abilități:

a. Abilități de invitare în conversație: Ascultarea și urmărirea atentă; Încurajarea minimă


b. Abilități de angajare în conversație: Punerea întrebărilor
c. Abilități de reflectare: Autodezvăluirea; Comunicarea emoțiilor
d. Abilități de împărtășire: Reflectarea conținuturilor (parafrazări și sumarizări); Reflectarea emoțiilor
e. Abilități de clarificare și confruntare terapeutică: Clarificarea direcției terapiei; Confruntarea
terapeutică.

Cele două cu roșu au informațiile inversate;

TEST DE AUTOEVALUARE 2.
1. Scott Miller (2003) și colaboratorii săi (Hafkenscheid, A., Duncan, B.L., Miller, S.D., 2010) au
dezvoltat:

a. metode de screening al relației terapeutice


b. instrumente de evaluare vizuală analogice care să permită un feedback imediat din partea
persoanei din terapie
c. tehnici de apreciere a rezultatelor terapiei

2. Consimțământul informat:

a. este promovat ca un element al responsabilității profesionale


b. un proces care începe la finalul ședințelor de terapie
c. asigură un spațiu protectiv pentru persoana din terapie
d. asigură un spațiu protectiv pentru terapeut

3. Între primele cinci principii deontologice ale psihologului atestat în liberă practică la CPR sunt:

a. Principiul competenței, specializării și integrității profesionale


b. Principiul responsabilității științifice și profesionale
c. Principiul nemedierii relației psiholog-beneficiar/pacient
d. Principiul asigurării demnității și respectului pentru ființe
e. Principiul primordialității interesului ființei umane
TEST DE AUTOEVALUARE 3.

1. Componentele posturii care să sugereze atenția suportivă din partea unui profesionist într-o profesie de
ajutor sunt:

a) poziție în unghi
b) poziție față în față
c) poziție cu brațe sau picioare încrucișate
d) înclinare ușoară spre spate
e) o înclinare ușoară înainte
f) o postură relaxată

2. Paul Ekman a identificat șase emoții de bază:

a) bucurie, tristețe, gelozie, frică, furie, surpriză


b) tristețe, gelozie, frică, furie, surpriză, dezgust
c) bucurie, tristețe, frică, furie, surpriză, dezgust

?????? NICIUNA

3. Încurajările minime:

a) Pot fi cuvinte repetate din tocmai ceea ce spunea persoana, cuvinte care exprimă urmărirea, înțelegerea și
îndemnul spre a continua;
b) Limitează spațiul conversațional și distribuie atenția asupra aspectelor laterale conversației
c) Atestă concentrarea și capacitatea de a accepta ceea ce a fost împărtășit;
d) presupun expresii verbale succinte încurajatoare pentru continuarea povestirii din partea
persoanei din terapie;
TEST DE AUTOEVALUARE 4.

1. Toate întrebările folosite în consiliere psihologică sunt:


a. intenționale
b. deschise
c. tentative

2.„Ai putea să mă ajuți să înțeleg...?” este o întrebare:


a. închisă
b. deschisă
c. ambivalentă

3. În consilierea psihologică se recomandă:


1. întrebările multiple;
2. întrebările care sugerează răspunsul
3. întrebări care încep cu „de ce”
4. întrebări care încep cu „ce” sau „cum”

TEST DE AUTOEVALUARE 5.

1. Formularea reflectării emoțiilor presupune identificarea și recunoașterea lor:

a. în interacțiunea cu beneficiarul consilierii;


b. din expresiile verbale,
c. din elementele congruente și incongruente nonverbale și paraverbale

2. Emoțiile reflectate pot să se refere la experiențe:

a. provenite din trecut


b. din timpul terapiei
c. imaginate ca apărând în viitor

3. Parafrazările sunt:

a. enunțuri care sintetizează cele spuse de beneficiar într-o perioadă de timp


b. enunțuri realizate păstrând sensul celor spuse de beneficiar, însă folosind alte cuvinte ale
consilierului
c. întrebări mixte despre evenimente, fapte, cogniții sau comportamente
TEST DE AUTOEVALUARE 6.

1. Auto-dezvăluirea:

a. permite consilierului să împărtășească, la rândul său, material personal care are relevanță față de
ceea ce a fost discutat până atunci
b. este specificată prin utilizarea pronumelor personale
c. se poate folosi oricând în cursul unui interviu

2. Auto-dezvăluirea:

a. încurajează împărtășirea informațiilor semnificative, personale, din partea beneficiarului


b. crește încrederea între cei din terapie
c. crește abilitatea beneficiarului de a împărtăși din emoțiile sale și din informațiile sale personale

3. Comunicarea emoțiilor reprezintă:


a. reflectarea emoțiilor beneficiarului de către consilier
b. reflectarea emoțiilor consilierului de către beneficiar
c. împărtășirea informațiilor afective personale de către consilier beneficiarului
TEST DE AUTOEVALUARE 7.

1. Abilitatea confruntării terapeutice este:

a. o abilitate clinică de a observa discrepanțele manifeste în plan cognitiv, comportamental, factual-


evenimențial, în conversația terapeutică
b. o abilitate complexă
c. o abilitate introdusă tentativ, sensibil și suportiv

2. Când se răspunde cu o confruntare:

a. se enunță elementele discrepante din mesajul beneficiarului și se încurajează explorarea acestora


b. se confruntă în mod delicat, sensibil, indirect sau tentativ
c. se includ acuze, judecăți, sau variate soluții la problem

3. Confruntarea terapeutică:

a. arată persoanei din terapie cum să recunoască contradicțiile și să le rezolve


b. este utilizabilă când comportamentul clientului este un pericol pentru sine sau pentru cei din jurul
său
c. când beneficiarul descrie modele de comportament variabile sau contradictorii
d. când persoana din terapie își stabilește scopuri nerealiste

TEST DE AUTOEVALUARE 8.
1. Există mai multe tipuri de oferire de informații:

a. indicarea resurselor, descrierea proceselor (informații pentru orientare)


b. instrucțiunea, feedback-ul,
c. recadrarea
d. încurajarea minima

2. Feedbackul este:

a. un enunț care permite persoanei să obțină informații despre performarea într-o activitate în raport
cu un sistem de referință
b. o întrebare închisă
c. descrierea unei alternative față de cea discutată în acel moment care provine din contextul oferit de către
persoană.
TEST DE AUTOEVALUARE 9.

1. Cele etapele structurării consilierii psihologice decizionale sunt:

a. dezvoltarea, inventarierea, prioritizarea, formularea scopului, formularea planului de acțiune,


acțiunea, terminarea
b. consimțământul informat, dezvoltarea, inventarierea, prioritizarea, formularea scopului,formularea planului
de acțiune, acțiunea
c. identificarea problemei, stabilirea obiectivelor, planul de acțiune, terminarea

2. Structurarea este:

a. abilitatea de a organiza și de a da ritm relației cu clientul, într-un interviu, de la începutul acestuia,


până la terminare
b. stabilirea în fiecare fază a unui obiectiv de relație și a unuia de acțiune
c. abilitatea de a conduce interviurile astfel încât să permită persoanelor din terapie să examineze
problemele, să ia în considerare alternativele, și să își asume propriile.

TEST DE AUTOEVALUARE 10.


1. Precursori ai abordării narative sunt:

a. William James
b. Walter Benjamin
c. Jean Baudrillard
d. Michel Foucault

2. Abordarea narativă invită terapeutul și beneficiarul pe poziții:

a. structuraliste
b. social-construcționiste
c. postmoderna

3. Principiul fundamental al abordării narative este:

a. persoana este persoana iar problema este problema


b. externalizarea problemelor
c. punerea în circulație a poveștilor
GRILE – TEST CURS
CONSILIERE

1. Fazele intervievării (deprinderea de structurare a interviului în consilierea decizională) sunt:


• Inventarierea, Prioritizarea, Dezvoltarea, Formularea scopului, Formularea planului de acțiune,
Acțiunea, Terminarea;
• Formularea planului de acțiune, Formularea scopului, Dezvoltarea, Inventarierea, Prioritizarea,
Acțiunea, Terminarea;
• Dezvoltarea, Inventarierea, Prioritizarea, Formularea scopului, Formularea planului de
acțiune, Acțiunea, Terminarea;

2. Parafrazările sunt:
• un enunț al unei confruntări pe marginea unui aspect problematic descris de client;
• întrebări mixte despre evenimente, fapte, cogniții sau comportamente;
• enunțuri realizate păstrând sensul celor spuse de beneficiar, însă folosind alte cuvinte ale
consilierului;

3. Atunci când consilierul afirmă „În ceea ce mă privește, am o soră care a avut o experiență recentă
similară”, este un exemplu de:
• autodezvăluire;
• enunț informativ;
• reflectare de conținut;

4. Comunicarea emoțiilor este:


• abilitate de a comunica persoanei din terapie informații despre propriile gânduri ale terapeutului;
• abilitatea de comunicare a emoțiilor terapeutului - a comunica trăirile emoționale
personale ale consilierului în contextul terapiei;
• abilitate care se utilizează printre primele, în cadrul interviurilor de consiliere;

5. „Ce fel de emoții ai trăit în acea situație?” este un exemplu de deprindere de:
• confruntare terapeutică;
• reflectare de emoții;
• întrebare deschisă;

6. Abilitatea de reflectare a conținuturilor cuprinde:


• enunțuri informative, feedback, recadrări;
• parafrazări, sumarizări;
• ascultarea atentă;

7. „Ai putea să mă ajuți să înțeleg...?” este o întrebare:


• închisă;
• ambivalentă;
• deschisă;

8. Ekman a stabilit existența a șase emoții de bază:


• bucurie, tristețe, frică, furie, surpriză și dezgust;
• bucurie, invidie, frică, furie, surpriză și dezgust;
• bucurie, tristețe, frică, furie, indispoziție și dezgust;

9. Knapp a propus mai multe componente ale comportamentelor nonverbale din care:
• kinezica, proxemica, kinestezica;
• kinezica, comportamentele paraverbale, contactul fizic;
• kinestezia, sinestezia, proxemica;

10. Perioadele de tăcere în interviul de consiliere:


• sunt adesea anxiogene și re-traumatizante;
• nu sunt încurajate, fiind adevărate „judecăți de valoare” implicite în procesul terapeutic ;
• sunt firești, dezirabile, de vreme ce persoanele au nevoie de timp de reflecție, de
rememorare, de experiențiere a unor emoții sau conținuturi complexe care cer travaliu,
efort, sau sunt trăite cu intensitate;
INDICAȚII PENTRU ANTRENAMENT D1 AAU – Ascultarea atentă și urmărirea

1. CONTACTUL VIZUAL
a. Sugerează că ești atent la ce este comunicat
b. ar trebui să fie natural și direct fără a deveni privire insistentă
c. ar trebui să fie constant – întreruperi frecvente în contactul vizual sugerează neatenția
d. cel mai adesea este de așteptat a fi întrerupt atunci când apare o pauză în discuție sau
când clientul se gândește

2. POSTURA ŞI GESTURILE, FACIESUL


a. ar trebui să fie naturală, inspirând atenție, și relaxată, comunicând interes
b. gesturile ar trebui să fie line și naturale
c. expresiile faciale ar trebui să fie adecvate materialului discutat

3. RĂSPUNSURILE VERBALE
a. ar trebui să fie făcute cu un ton cald și expresiv, cu un ritm adecvat și să sugereze
implicare
b. ar trebui să urmeze pornind de la comentariile persoanei
c. ar trebui să nu schimbe subiectul sau să întrerupă persoana
d. ar trebui să fie legat de problemele exprimate anterior de către persoană, atunci când se
epuizează subiectul discutat
e. ar trebui să fie făcut ținând cont atât de comportamentele verbale (conținut și ton) cât și
de cele nonverbale (priviri, gesturi, și alte reacții fizice)

4. PERIOADE DE TĂCERE
a. se pot întâmpla, de vreme ce persoanele au nevoie deseori de timp de gândire
b. sunt adesea o formă pozitivă de comunicare
c. ar trebui să nu devină excesive fără un răspuns din partea intervievatorului

NU UITA SĂ ADAPTEZI contactul vizual, postura, comportamentul verbal după apartenența culturală,
rasială sau diferențele individuale ale persoanelor.

Traducere si adaptare din: Evans, D. R., Hearn, M. T., Uhlemann, M. R., Ivey, A. E. (1989). Essential interviewing.
A programmed approach to effective communication. (Third ed.). Pacific Grove, CA: Brooks/Cole Publishing
Company
INDICAȚII PENTRU ANTRENAMENT D2 Punerea întrebărilor și încurajările minime - ÎD, ÎÎ, ÎM

Punerea întrebărilor este o modalitate foarte utilizată în intervievare. Este important să reținem
prioritatea pe care o are persoana de a iniția subiectele conversației, în consilierea decizională.
Aceasta înseamnă că interviul de consiliere decizională nu este în nici un caz un „interogatoriu”!
Pentru a permite persoanei elaborarea și exprimarea cât mai completă a problemei și pentru
creșterea calității relației terapeutice, nu se recomandă folosirea întrebărilor închise.
Întrebările deschise vor permite clientului să aducă materialul nou, în forma și ordinea considerată
de acesta

1. ÎNTREBĂRILE DESCHISE
a. pune o întrebare care să nu poată avea un răspuns „Da” sau „Nu”, sau un simplu fapt
b. pune o întrebare care este la subiect
c. întrebările „Ce...” sunt orientate adesea către fapte, contexte, situații, evenimente
d. întrebările „Cum...” sunt orientate adesea către procese, acțiuni, comportamente
e. întrebările „Poți să...”, „Ai putea să...” și „Ai putea să mă ajuți să înțeleg... ” pot ofer cea
mai mare flexibilitate de răspuns
f. întrebările “De ce...” pot provoca reacții defensive – nu sunt recomandate.

2. PUNE ÎNTREBĂRI DESCHISE PENTRU A:


a. oferi persoanei mai multe ocazii de a discuta subiecte relevante lor
b. strânge informații și ajuta persoanele să exploreze și să clarifice propriile trăiri, concepții,
probleme, resurse...
c. face persoana să se simtă în largul ei
d. începe un interviu
e. facilita elaborarea unui punct
f. stimula enunțarea unor exemple specifice în locul unor generalizări

3. CÂND PUI ÎNTREBĂRI ÎNCHISE:


a. pune întrebări care pot primi drept răspuns un “Da”, un “Nu”, sau un simplu fapt.
b. pune întrebări la subiect

4. PUNE ÎNTREBĂRI ÎNCHISE:


a. în general, cât mai rar cu putință
b. specific, atunci când ai nevoie de informații care este importantă pentru derularea
interviului.

5. FORME INTEROGATIVE DE EVITAT:


a. Întrebări multiple într-un singur răspuns
b. Întrebări care sugerează răspunsul
c. Întrebări-interogatoriu.

6. ATUNCI CÂND FACI ÎNCURAJĂRI MINIME:


a. Folosește semnale verbale că ești atent și urmărești precum „înțeleg...“, „Aha”, „...şi
atunci...”, „da...”,...
b. Repetă câteva cuvinte cheie din enunțul anterior al clientului.

7. FOLOSEŞTE ÎNCURAJĂRILE MINIME PENTRU A:


a. încuraja clientul să continue
b. indica faptul că ești atent și că urmărești ce ți se spune.
INDICAȚII PENTRU ANTRENAMENT D3 Reflectarea emoțiilor - RE

Primele deprinderi vizează recunoașterea și reflectarea unor emoții simple. Totuși, în practică suntem
puși în situația de a reflecta emoții complexe, multiple, uneori contradictorii („mixte”), alteori
ambigue.

Pentru interpretarea cât mai corectă a acestora e nevoie să fim foarte atenți la comportamentul
nonverbal și paraverbal al persoanei. Emoțiile pot fi exprimate direct, descrise și denumite de către
client, sau pot fi doar trădate de gestică sau de alte aspecte ale comportamentului cum ar fi cel
paraverbal (ton, ritm voce, etc.).

Se recomandă folosirea unor propoziții introductive cât mai variate („Se pare că te simți…”;
„Din câte înțeleg crezi că te simți...” ; „Am impresia că ești cuprins de mai multe emoții…”; „Cu alte
cuvinte, te simți…”; „Înțeleg din ceea ce spui că te simți…”; „De fapt tu simți în principal…”, etc.)

Atunci când realizezi această deprindere ai în vedere două etape, identificarea emoțiilor și exprimarea
într-o aserțiune a reflectării de emoții:

1. CÂND IDENTIFICI EMOŢIILE/SENTIMENTELE:


a) urmărește componenta afectivă din ceea ce comunică persoana
b) urmărește comportamentul persoanei (postura, tonul vocii, frecvența vorbirii, alte
manierisme
c) utilizează o gamă largă de cuvinte pentru a descrie în mod adecvat emoțiile
d) identifică întreaga gamă a emoțiilor persoanei

2. CÂND REALIZEZI REFLECTAREA EMOŢIILOR:


a) utilizează o propoziție introductivă adecvată urmată de o descriere clară și concisă a
emoțiilor exprimate de persoană
b) reflectează emoțiile mixte
c) nu repeta exact cuvintele clientului
d) concentrează-te pe emoțiile curente, folosind timpul prezent
e) folosește o varietate de propoziții introductive, nu doar câteva supra-utilizate

3. REFLECTAREA EMOŢIILOR:
a) ajută persoanele să devină conștiente de propriile lor emoții
b) ajută persoanele să își accepte și să își exploreze propriile lor emoții
c) te ajută să arăți că înțelegi trăirea persoanei
d) ajută la realizarea unei relații puternice dintre tine și persoană

4. REALIZEAZĂ REFLECTAREA EMOŢIILOR:


a) ca răspuns la toate tipurile de emoții (pozitive, negative, sau ambivalente)
b) indiferent de direcția emoției (către client, către intervievator, sau către alții)
c) atunci când clientul are trăiri legate de interviu care pot împiedica progresul acestuia
d) atunci când clientul are dificultăți de a continua un interviu

Traducere si adaptare din: Evans, D. R., Hearn, M. T., Uhlemann, M. R., Ivey, A. E. (1989). Essential interviewing.
A programmed approach to effective communication. (Third ed.). (pp. 74-75). Pacific Grove, CA: Brooks/Cole
Publishing Company
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D4. REFLECTAREA CONȚINUTURILOR

semnificațiile
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D5. COMUNICAREA EMOȚIILOR – CE-
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D6. CONFRUNTAREA TERAPEUTICĂ – CT-
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D7. AUTODEZVĂLUIREA – AD-
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D8. OFERIREA INFORMAȚIILOR – OI-
INDICAȚII PENTRU ANTRENAMENT D1 – Ascultarea atentă și urmărirea AAU

1. CONTACTUL VIZUAL

a. Sugerează că ești atent la ce este comunicat

b. ar trebui să fie natural și direct fără a deveni privire insistentă

c. ar trebui să fie constant – întreruperi frecvente în contactul vizual sugerează neatenția

d. cel mai adesea este de așteptat a fi întrerupt atunci când apare o pauză în discuție sau când clientul se
gândește

2. POSTURA ŞI GESTURILE, FACIESUL

a. ar trebui să fie naturală, inspirând atenție, și relaxată, comunicând interes

b. gesturile ar trebui să fie line și naturale

c. expresiile faciale ar trebui să fie adecvate materialului discutat

3. RĂSPUNSURILE VERBALE

a. ar trebui să fie făcute cu un ton cald și expresiv, cu un ritm adecvat și să sugereze implicare

b. ar trebui să urmeze pornind de la comentariile persoanei

c. ar trebui să nu schimbe subiectul sau să întrerupă persoana

d. ar trebui să fie legat de problemele exprimate anterior de către persoană, atunci când se epuizează
subiectul discutat

e. ar trebui să fie făcut ținând cont atât de comportamentele verbale (conținut și ton) cât și de cele
nonverbale (priviri, gesturi, și alte reacții fizice)
4. PERIOADE DE TĂCERE

a. se pot întâmpla, de vreme ce persoanele au nevoie deseori de timp de gândire

b. sunt adesea o formă pozitivă de comunicare

c. ar trebui să nu devină excesive fără un răspuns din partea intervievatorului

NU UITA SĂ ADAPTEZI contactul vizual, postura, comportamentul verbal după apartenența culturală,
rasială sau diferențele individuale ale persoanelor.

INDICAȚII PENTRU ANTRENAMENT D2- Punerea întrebărilor și încurajările

minime - ÎD, ÎÎ, ÎM

➢ Punerea întrebărilor este o modalitate foarte utilizată în intervievare. Este important să reținem
prioritatea pe care o are persoana de a iniția subiectele conversației, în consilierea decizională. Aceasta
înseamnă că interviul de consiliere decizională nu este în nici un caz un „interogatoriu”!
➢ Pentru a permite persoanei elaborarea și exprimarea cât mai completă a problemei și pentru creșterea
calității relației terapeutice, nu se recomandă folosirea întrebărilor închise.
➢ Întrebările deschise vor permite clientului să aducă materialul nou, în forma și ordinea considerată de
acesta

1. ÎNTREBĂRILE DESCHISE

a. pune o întrebare care să nu poată avea un răspuns „Da” sau „Nu”, sau un simplu fapt

b. pune o întrebare care este la subiect

c. întrebările „Ce...” sunt orientate adesea către fapte, contexte, situații, evenimente

d. întrebările „Cum...” sunt orientate adesea către procese, acțiuni, comportamente


e. întrebările „Poți să...”, „Ai putea să...” și „Ai putea să mă ajuți să înțeleg... ” pot ofer cea mai mare
flexibilitate de răspuns

f. întrebările “De ce...” pot provoca reacții defensive – nu sunt recomandate.

2. PUNE ÎNTREBĂRI DESCHISE PENTRU A:

a. oferi persoanei mai multe ocazii de a discuta subiecte relevante lor

b. strânge informații și ajuta persoanele să exploreze și să clarifice propriile trăiri, concepții, probleme,
resurse...

c. face persoana să se simtă în largul ei

d. începe un interviu

e. facilita elaborarea unui punct

f. stimula enunțarea unor exemple specifice în locul unor generalizări

3. CÂND PUI ÎNTREBĂRI ÎNCHISE:

a. pune întrebări care pot primi drept răspuns un “Da”, un “Nu”, sau un simplu fapt.

b. pune întrebări la subiect

4. PUNE ÎNTREBĂRI ÎNCHISE:

a. în general, cât mai rar cu putință

b. specific, atunci când ai nevoie de informații care este importantă pentru derularea

interviului.

5. FORME INTEROGATIVE DE EVITAT:

a. Întrebări multiple într-un singur răspuns

b. Întrebări care sugerează răspunsul


c. Întrebări-interogatoriu.

6. ATUNCI CÂND FACI ÎNCURAJĂRI MINIME:

a. Folosește semnale verbale că ești atent și urmărești precum „înțeleg...“, „Aha”, „...şi atunci...”, „da...”,...

b. Repetă câteva cuvinte cheie din enunțul anterior al clientului.

7. FOLOSEŞTE ÎNCURAJĂRILE MINIME PENTRU A:

a. încuraja clientul să continue

b. indica faptul că ești atent și că urmărești ce ți se spune.

INDICAȚII PENTRU ANTRENAMENT D3 Reflectarea emoțiilor - RE

➢ Primele deprinderi vizează recunoașterea și reflectarea unor emoții simple. Totuși, în practică suntem
puși în situația de a reflecta emoții complexe, multiple, uneori contradictorii („mixte”), alteori ambigue.
Pentru interpretarea cât mai corectă a acestora e nevoie să fim foarte atenți la comportamentul
nonverbal și paraverbal al persoanei. Emoțiile pot fi exprimate direct, descrise și denumite de către
client, sau pot fi doar trădate de gestică sau de alte aspecte ale comportamentului cum ar fi cel
paraverbal (ton, ritm voce, etc.).
➢ Se recomandă folosirea unor propoziții introductive cât mai variate („Se pare că te simți…”; „Din câte
înțeleg crezi că te simți...” ; „Am impresia că ești cuprins de mai multe emoții…”; „Cu alte cuvinte, te
simți…”; „Înțeleg din ceea ce spui că te simți…”; „De fapt tu simți în principal…”, etc.)
➢ Atunci când realizezi această deprindere ai în vedere două etape, identificarea emoțiilor și exprimarea
într-o aserțiune a reflectării de emoții:

1. CÂND IDENTIFICI EMOŢIILE/SENTIMENTELE:

a) urmărește componenta afectivă din ceea ce comunică persoana


b) urmărește comportamentul persoanei (postura, tonul vocii, frecvența vorbirii, alte manierisme

c) utilizează o gamă largă de cuvinte pentru a descrie în mod adecvat emoțiile

d) identifică întreaga gamă a emoțiilor persoanei

2. CÂND REALIZEZI REFLECTAREA EMOŢIILOR:

a) utilizează o propoziție introductivă adecvată urmată de o descriere clară și concisă a emoțiilor exprimate
de persoană

b) reflectează emoțiile mixte

c) nu repeta exact cuvintele clientului

d) concentrează-te pe emoțiile curente, folosind timpul prezent

e) folosește o varietate de propoziții introductive, nu doar câteva supra-utilizate

3. REFLECTAREA EMOŢIILOR:

a) ajută persoanele să devină conștiente de propriile lor emoții

b) ajută persoanele să își accepte și să își exploreze propriile lor emoții

c) te ajută să arăți că înțelegi trăirea persoanei

d) ajută la realizarea unei relații puternice dintre tine și persoană

4. REALIZEAZĂ REFLECTAREA EMOŢIILOR:

a) ca răspuns la toate tipurile de emoții (pozitive, negative, sau ambivalente)

b) indiferent de direcția emoției (către client, către intervievator, sau către alții)

c) atunci când clientul are trăiri legate de interviu care pot împiedica progresul acestuia

d) atunci când clientul are dificultăți de a continua un interviu


INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D4. REFLECTAREA CONȚINUTURILOR- P+S
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D5. COMUNICAREA EMOȚIILOR – CE
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D6. CONFRUNTAREA TERAPEUTICĂ – CT-
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D7. AUTODEZVĂLUIREA – AD-
INDICAȚII PENTRU REALIZAREA D8. OFERIREA INFORMAȚIILOR – OI-

S-ar putea să vă placă și