Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
”
Cod MySMIS: POCU/726/6/12/135430
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman
Cuprins
Tipuri de comportament
Comunicarea Asertivă
Tipuri de comportamente
De cele mai multe ori, oamenii reacţionează fie DEFENSIV (Nu este vina mea; Eu doar am procedat cum am
considerat mai bine) sau ATACÂND la rândul lor (Tu vorbeşti? Dar în situaţia de ieri când tu ai greşit?).
Atunci când reacţionăm defensiv – suntem SUBMISIVI, iar atunci când atacăm – suntem AGRESIVI.
nu putem să ne susţinem, apărăm drepturile sau părerile în faţa celorlalţi, sau o facem în
aşa fel încât ceilalţi nu ne iau în serios;
ne exprim ăm de parcă ne-am cere mereu scuze pentru ceea ce sim ţim sau gândim,
sau suntem foarte precauţi.
Tipic pentru comportamentul submisiv sunt explicaţiile, justificările lungi pentru ceea ce ne dorim sau modul în
care gândim.
ne exprimăm într-un mod neadecvat, chiar dacă noi sincer credem că avemdreptate.
Cel mai adesea e caracterizată prin blamarea celorlalţi, sau a circumstanţelor, printr-o atitudine ostilă, prin
atacuri verbale, ironii sau atitudine de superioritate.
avem exprimare onestă, directă, deschisă a propriului punct de vedere, dar în acela şi timp,
avem maturitatea necesară pentru a arăta înţelegere şi faţă de punctul de vedere al celuilalt.
Exemplu:
Ţi s-a livrat un produs necorespunzător comenzii. Suni să reclami ş i să obţii returnarea banilor, nu un
alt produs. Reacția ta poate fi:
Agresivă: ”Sunteti neseriosi. Este ultima dată când mai comand de la dumneavoastră.Aştept banii
înapoi până la finalul săptămânii.”
Submisivă: ”Îmi cer scuze de deranj. Vă rog, se poate să mă ajutaţi cu returnarea banilor? Se pare că nu
corespunde total cu ce am citit în descriere. E vreo problema?”
Asertivă: ”Am cumpărat de la dumneavoastră şi nu am avut niciodată probleme. Vă rogde data aceasta să
returnaţi banii pentru că nu este ce mi-aţi prezentat.”
Eu sunt OK
Agresiv Asertiv
Tu NU ești OK Tu ești OK
Pasiv
Submisiv
Agresiv
Eu NU sunt OK
„Eu nu sunt ok, tu eşti ok” este poziţia cea mai comună şi se datorează poziţionării din copilărie inferior faţă de
adulţi. În această poziţie vei avea comportament submisiv. Nu te aştepta să obţii o relaţie bună şi eficientă de ambele
părţi cu aceste premise.
„Eu sunt ok, tu nu eşti ok” este poziţia de putere a tabelei ş i reprezintă comportamentul agresiv. Din această
poziţie, priveşti interlocutorul ca fiindu-ţi inferior.
„Eu nu sunt ok, tu nu eşti ok” este poziţia cea mai slabă, reprezentând comportamentul pasiv - agresiv.
Rezultatele comunicării de la acest nivel sunt incerte, de scurtă durată şi pot să te determine s ă-ţi pierzi
partenerul de comunicare.
dezvolţi relaţii profesionale / colegiale mai strânse – vei avea o abordare matură,
deschisă, sinceră;
îţi va creşte gradul de responsabilizare – îţi vei asuma opiniile, gândurile, nevoile, mai de
grabă decât să plasezi vina asupra celorlalţi sau să te scuzi;
îţi vor creşte şansele de a ajunge la un consens cu ceilalţi – vor fi mai interesaţi să negocieze,
să fie deschişi faţă de argumentele tale.
Dorinţa de a te sim ti important este cel m ai puternic imbold constant al omului s i una dintre caracteristicile care
ne deosebesc de animale. Ea ii face pe oameni să dorească să imbracehaine de firma, să conducă masini scumpe
sau s ă se laude cu copii s i funcţia lor.
Oamenii sunt interesati in primul rand de propria persoana, abia apoi de ce ai tu să le comunici,deci tinta ta
principală cand vorbesti cu ei este sa vorbesti despre ei .
si niciodată despre tine sau despre ce te priveste pe tine, decat dacă te intreaba.
PROVOCARE: Incearcă sa-i fac i pe oameni să se simtă importanţi recunoscandu-le calitaţile si apreciindu-i in
fiecare zi timp de 30 zile, si acest exerciţiu va deveni un obicei care ţi se va părea firesc pentru totdeauna.
Avem un irezistibil instinct subconstient de a inapoia celui care dă, ceva de valoare egală cu ce am primit. Cand
faci cuiva un serviciu, persoana respectivă va gasi prilejul de a-ti raspunde la fel.
Daca faci cuiva un compliment, acea persoana te va placea si va incerca sa iti intoarcă complimentul.
Ca sa fii popular trebuie sa ii faci intotdeauna pe oameni să se simtă mai importanti decat tine.
Reţine numele oamenilor cu care discuţi. Pentru fiecare om numele lui este cel mai plăcut s unet din lume.
Studiile arată că oamenii asculta cu atentie orice propoziţie care urmează rostirii numelui lor.
Cei m ai m ulţi dintre noi nu ne amintim numele oamenilor de la prima intalnire cu ei. De fapt nic i măcar nu auzim
numele pentru ca suntem preocupaţi de impresia pe care o facem noi insine celorlalţi.
Albert.....
Mă bucur de cunostinta,
Albert
PROVOCARE: Cand esti prezentata unei persoane necunoscute rosteste-i numele de doua ori, cu glas tare, ca
să fii sigur ca l-ai auzit corect si ca s ă-l memorezi. Dacă ţi-a fost pre zentat Albert, spune „Albert Ma bucur de
cunostin ţă, Albert” .
Exemplu:
PROVOCARE: Fa zilnic un compliment cuiva. Rosteste-i numele, spune-i ce iti place la el si dece. Vei observa
cum empatia va deveni felul tău de a fi iar interlocutorii te v or ţine minte.
Acceptă-l
Dovedeste-ţi sinceritatea
Irina: „ Multumesc, Andreea. Am cautat mult o locuinta care să ne placă si am muncit cu drag la decorarea ei. Ma
bucur că iti place. Apreciez remarca ta.”
Esti perceput ca fiind interesant atunci cănd vorbesti despre subiectele preferate ale interlocutorului tau.
Arata-ti interesul faţa de ceilalţi si incurajează-i să v orbească despre ei si despre preocuparile lor. Pune intrebări
care ii fac pe oameni să vorbească despre ei.
crezi că va castiga ?
Discuţia despre cealaltă persoană incepe cu o intrebare adresată interlocutorului. O poti legachiar
de un compliment.
Exemplu: „Am observat c ă ai bune abilitaţi de prezentare. Cum ai reusit să devii un speaker atat de bun?”
Discuţia despre tine insuţi – daca nu esti intrebat, nu spui nimic despre tine.
2. Cum să castigi increderea oamenilor – zambind
PROVOCARE: Tu cat de des zambesti? Cum intampini oamenii pentru prima data?
Mergi la oglinda si priveste-te timp de cateva minute. Exerseaza zambetul, analizeaza-ti fiecare muschi al fetei,
observa cum te simti cand zambesti.
Oamenii care dau raspunsuri scurte la intrebări deschise pot fi ajutaţi oferindu-le o punte pentru a-i face să
continue. Punţile sunt de fapt versiuni prescurtate ale intrebărilor deschise.
Folosirea unei punţi trebuie urmată de o tacere din partea ta. Pentru a folosi o punte in mod eficient foloseste-
te si de comunicarea non-verbală:
PROVOCARE: Vorbeste-le oamenilor numai despre ce ii interesează pe ei, nu despre ceea ce te interesează
pe tine. Le captezi atenţia aratandu-le cum să obţina ceea ce vor ei, folosind metoda/ ideea/ solutia ta.
Cand comunic ăm asertiv ne susţinem părerile si drepturile fără a-i agresa / domina pe ceilalţi. Cum faci asta?
I ct f
Accepţi adevărul spus de interlocutor si iti reformulezi părerea susţinandu-ţi punctul de vedere. Nu contrazici,
nu umilesti interlocutorul si nu te umilesti nici pe tine.
Exemplu: „Dan, nu cred că ar trebui sa renunţi la job-ul tău bine plătit. O afacere este riscantă si in cazul unei alte
crize economice poti da faliment rapid.”
„Categoric ai dreptate, Ana. Orice afacere este riscantă dar eu stiu ca o să ma descurc si abia astept să pot dovedi
ca afacerea mea va avea succes”
Accepţi dreptul la opinie al celui care te critică, oricat de absurdă ti se pare părerea lui. Nurenunţi insă la
parerea ta si o exprimi fara a-l face pe celălalt să se simta ridicol.Sc opul tău este sa ii fac i intotdeauna pe ceilalţi să
se sim ta in largul lor, chiar dac ă nu esti de acord cu ei.
Exemplu: „Ana, nu vei reusi niciodată sa faci economii daca iti cumperi lunar cate 3 perechi de pantofi.”
„Inţeleg părerea ta Dan si iţi dau dreptate, dar imi place sa imi schimb pantofii in fiecare zi. Cand nu mai am aceasta
pasiune pentru pantofi voi incepe să fac si economii.„
F c c t t .F c s s s t .
Exemplu: „Inţeleg că vrei să avansezi in pozitia de m anager in departamentul in care lucrezi. Cursul nostru de
comunicare asertivă te va ajuta să ai relatii mai bune cu colegii tăi si sa ajungi un lider pentru ei. Atunci v ei fi
propus pentru poziţia pe care ţi-o doresti atat de mult.”
Pune intrebări la care să se poată raspunde doar cu DA. Dupa ce ai primit deja 3 răspunsuri
pozitive cresc sansele ca si urmatorul să fie tot unul pozitiv.
Oferă o opţiune intre 2 DA-uri. Dacă oferi o singura opţiune, celuilalt ii va fi usor să spuna nu, acesta fiind un
răspuns sigur. Da-i posibilitatea să aleagă intre doua lucruri pe care vrei să le facă.
Ascultarea activă înseamnă sa fii pe deplin prezent şi să receptionezi cu adevărat spusele şi trăirile afective ale
interlocutorului. Ascultarea activ ă este primul pas spre crearea unei relaţii bune de comunicare. Nu poţi
comunica efic ient si asertiv fara sa intelegi ce vrea s ă iţi comunice interlocutorul.
Priveşte-l în ochi pe cel care îţi vorbeşte, cu interes sincer şi continuitate, participă prin mimică
şi intensitatea privirii, prin gesturi uşoare, la comunicarea şi la trăirileinterlocutorului.
Comunică non-verbal, prin gesturi simple arata ca asculţi si inţelegi ce ti se spune. Dă usor din
cap, zambeste si oglindeste gesturile interlocutorului.
Evită să faci altceva în timp ce interlocutorul îţi vorbeşte. Oferă atentie 100% chiar si atunci
cand vorbesti la telefon.
Nu îţi proiecta propriile gânduri asupra a ceea ce ţi se spune. Mai intai asculta apoi gandeste
ce vrei sa spui, fand o mica pauza inainte de a incepe tu sa vorbesti.
Cand termină de vorbit interlocutorul, v erific ă ceea ce ai inţe les. Repetă ce ai auzit astfel incat să fii sigur că mesajul
a fost bine receptionat si in acelasi timp s ă ii arăţi partenerului de discuţie că l-ai ascultat in mod activ.
PROVOCARE: Cere-i ajutorul unui prieten pentru a exersa ascultarea activa. Roaga-ti o prietena sa iti
povesteasca cu cat mai multe amanunte o experienta recenta te-a ei. Asculta cu atentie, pune intrebari de
verificare a intelegerii, iar la final povesteste tu ce ai inteles si ce ai retinut din
povestea ei.
Feedback înseamnă să oferi celorlalţi un răspuns eficient pentru a le comunica exact ceea ce te deranjează, în ce
mod te afectează sau ce doresti să facă ceilalţi. Alege să faci acest lucru fără a leza cealaltă persoană, facandu-i pe
ceilalţi să înţeleagă că doar comportamentul te deranjează sau îti place, nu persoana.
Feedback-ul trebuie să fie o reacţie la un comportament. Mai exact, ceea ce ai simţit TU în momentul
în care ai interacţionat cu respectivul comportament!
Feedback-ul evaluativ –presupune formularea unei opinii despre o problemă- poate fi pozitiv,negativ sau
formativ. Feedback-ul pozitiv încearcă comunicarea în direcţia în care se petrece actiunea- apreciezi s incer
comportamentul, cel negativ are o funcţie corectiv ă, ajutând la
„ameliorarea” demersului comunicaţional. Cel formativ are un caracter aparte, fiind tot un tip de feedback negativ
: el nu sancţionează imediat aspectul neconform („Nu e corect”), ci amână formularea unei opinii până în
momentul când se poate remedia „Eu v ăd situaţia...” sau „ Poate ar fi bine”….
1. de sondare- solicitarea de informaţii suplimentare, de detalii care fac mai uşor de receptat
mesajul iniţial sau să ducă la înţelegerea unei manifestări, atitudini.
„ Şi de ce te supără acest lucru?” Astfel se obţin informaţii, se clarifică faptul necunoscut şi se incurajează
comunicarea
Exemplu: Când un coleg relatează o întâmplare care l-a oprit / împiedicat să rezolve o sarcina, se poate spune „
Înţeleg ce spui”, „ Trebuie să-ţi fi fost foarte dificil...” etc.
Exemplu: Dacă un coleg te intrerupe cu intrebări tot timpul, având o nevoie de atenţie particulară, poti fi tentat
să spui „Mă deranjezi cu atatea intrebari”.
Incearca feedback-ul centrat pe TINE: „Nu am mereu timpul necesar să răspund la toate întrebările. Apreciez ca
vrei sa inveţi si vreau sa te ajut cu răspunsuri in pauza de masă.”.
Behaviour
Comportament
Feelings
Sentimente
Exemplu: “Andrei, ai terminam proiectul ăsta cu o intarziere de 7 zile. Clientul vrea acum să ii facem o reducere
de preţ. Mă simt dezamăgit şi trist deoarece imi doresc ca fiecare client s ă primească cele mai bune servicii din
partea noastră, să ne respectăm angajamentele faţă de ei. Spune-mi te rog ce putem face ca pe viitor să terminăm
proiectele in timp util? “
2. Ai programată o oră la service cu maşina. Mecanicul îţi spune că nu te poate servi decât peste o
săptămână, dar îţi spune asta când deja eşti acolo.
a. ”Ok, vă rog mult să mă anunţaţi cand puteţi să m ă ajutaţi. Am mare nevoie de ajutorul
dumneavoastră.”
b. ”Cred ca glumiţi! Adică bat tot oraşul ca să aflu că am venit degeaba ? Ia să-l chemaţi pe şef să
discut, aşa ceva nu pot tolera.”
c. ”Vă rog să-mi spuneţi dacă data pe care o stabilim acum este bătută în cuie. Dacă apare ceva, mă
aştept să mă anunţaţi. Dacă nu puteţi garanta, voi căuta alt service.”
3. Ţi s-a livrat un produs necorespunzător comenzii. Suni să reclami şi să obţii returnarea banilor, nu
un alt produs.
a. ”Este ultima dată când mai comandăm de la dumneavoastră. Aştept banii înapoipână la
finalul săptămânii.”
b. ”Am cumpărat de la dumneavoastră şi nu am avut niciodată probleme. Vă rog dedata
aceasta să returnaţi banii pentru că nu este ce mi-aţi prezentat.”
c. ”Îmi cer scuze de deranj. Vă rog, se poate să mă ajutaţi cu returnarea banilor? Se pare că
nu corespunde total cu ce am citit în descriere. E vreo problema?”
5. Șeful tău l-a criticat pe unul dintre subalternii tăi și crezi că nu pe bună dreptate.
a. ”Nu sunt de acord cu critica pe care ați făcut-o. N-am mai văzut niciodată așa ceva.”
b. ”Eu sunt șeful lui / ei. Îl / o cunosc mai bine. Ar fi trebuit să mă lăsați pe mine să decid ce
fac cu subalternii mei.”
c. Nu m-am gândit niciodată la acest lucru, probabil aveți dreptate.”
6. Unul dintre subalternii tăi trebuie să fie mustrat pentru că nu muncește bine, în ciudadiscuțiilor
anterioare pe care le-ai purtat cu el.
a. ”Uite, compania mi-a cerut să-ți evaluez performanțele, ceea ce eu nu doresc.”
b. ”Munca ta nu s-a îmbunătățit de la ultima noastră întâlnire, iar acest lucru m ă întristează. Hai
să încercăm să așezăm puțin lucrurile ca să-ți poți face munca așa cum trebuie.”
c. ”Nu mai înveți odata! Acum iar ai probleme. De data asta ai mers prea departe.”
7. Ai un program flexibil la locul de muncă. Vrei ca unul dintre angajați să lucreze timp de o săptămână
după alt program. Regulile îți permit acest lucru, dar subordonatul tău vine tot timpul cu un anume
autobuz la care ar trebui să renunțe în noua situație.”
a. ”Aș dori să lucrezi după următorul program. E necesar pentru munca ta și pentru companie
are importanță maxim ă. O să caut orice soluție acceptabilă la problemele care se pot ivi.”
b. ”Ești atât de drăguț să mă ajuți cu acest lucru? E atât de dificil pentru mine să-ți spun asta, dar
compania dorește să fie urmat programul cel nou săptămâna viitoare. Știu că nu prea o să îți
convină, însă sper că nu este cu totul inacceptabil.”
c. ”Ești plătit pentru ceea ce decide compania. Iată programul tău pe săptămânaurmătoare.
Nu vreau să ne certăm pentru asta.”
1. Esti la un eveniment caritabil organizat pentru a strange fonduri dedicate integrarii in s ocietate a
adolescenţilor care au petrecut cateva luni in scoli speciale de corectie. Dupa prima parte a
evenimentului, cand au fost prezentate cateva metode de integrare, in pauza de cafea esti la o
masuta alaturi de un domn/doamna care pare ingandurata......
3. Esti invitat la un interviu la cea mai mare companie de IT din Europa. Esti bine pregatit insa
concurenta este mare, in sala de asteptare mai sunt inca 2 candidati care asteapta sa fie invitati
la discutie. Tacerea nu te ajuta sa ramai relaxat, asa ca incerci sa intri in vorba cu unul din ei ....
Nu cred ca ar trebui sa renunţi la job-ul tau bine platit. O afacere este riscanta si in cazul unei alte crize economice
poţi da faliment rapid.
Ti-ai dat demisia de la compania X ( cea mai mare companie din industrie) ? Cum ai putut sa faci asta? Cine iţi mai
da un salariu asa m are?
Nu v ei reusi nic iodata sa faci economii daca iţi dai toţi banii pe haine.