PROCRASTINAREA

https://www.clinicaoananicolau.ro/procrastinarea/

Ce este procrastinarea?

Cuvântul „procrastinare” vine din latinescul „procrastinatus”,  unde

„pro”  înseamnă „înainte” și „crastinus” înseamnă „de mâine”.

Mai exact, procrastinarea se referă la amânarea începerii realizării unei sarcini sau activități,
până când termenul-limită se apropie foarte mult sau chiar este depășit, ceea ce duce la
consecințe negative.

Procrastinarea îți afectează viață de zi cu zi?

Programează o ședința cu un terapeut al clinicii pentru a-ți soluționa problema.

Vreau să mă programez

Totodată, amânarea înseamnă a pierde un timp prețios care ar fi putut fi investit în activități
importante relevante, de impact pentru acea persoană.

Vorbim despre procrastinare atunci când, indiferent de nivelul de organizare și motivație în

realizarea unui proiect, ne trezim că „pierdem timpul” cu activități banale, precum uitatul la
televizor, cumpărăturile online sau stăm pe rețelele de socializare. De fapt, tot acest timp ar
trebui folosit pentru realizarea proiectului respectiv.

Vorbim despre procrastinare inclusiv atunci când știm că trebuie inițiat un proiect, însă
hotărâm să consumăm timpul cu alte activități sau când decidem să nu facem o anumită
activitate pentru că simțim că „nu avem dispoziția sau cheful necesare”.

Fie că se numește amânare, renunțare la finalizarea unui proiect pentru locul de muncă,
evitare sau ignorare a sarcinilor domestice, procrastinarea poate avea un impact major asupra
calității vieții. Cu toate că efectele sale negative sunt resimțite clar de fiecare dintre noi,
procrastinarea este un comportament destul de des întâlnit.

Pentru ca un comportament să fie considerat procrastinare, acesta trebuie să fie:

 Neproductiv;

 Inutil;

 Să producă întârziere.

Cauzele procrastinării
Cele mai frecvente scuze pentru a justifica acest comportament sunt oboseala, lipsa timpului
sau apariția unor factori externi perturbatori, însă, de fapt, este vorba despre o prioritizare
incorectă a sarcinilor.

Uneori estimăm greșit timpul necesar pentru realizarea unui proiect, ceea ce creează o iluzie
de siguranță cu privire la termenul de finalizare.

Una dintre cauzele procrastinării este convingerea falsă că trebuie să ne simțim inspirați sau
motivați ca să facem o anumită activitate, într-un anumit moment, pe care îl considerăm
potrivit. Realitatea este că, a aștepta momentul potrivit pentru a duce la îndeplinire anumite
sarcini, mai ales cele neplăcute, se traduce prin „niciodată nu vor fi nici contextul, nici
momentul potrivite”, și, astfel, apare procrastinarea.

Conform studiilor, procrastinarea este întâlnită frecvent la tineri, mai ales la studenți, care
tind adesea să:

 supraestimeze timpul rămas pentru îndeplinirea unor sarcini;

 supraestimeze motivația proprie;

 subrestimeze timpul necesar finalizării unei anumite activități;

 presupună în mod eronat că trebuie neapărat să se afle într-un cadru potrivit pentru
a lucra la un anumit proiect;
Alte cauze specifice ale procrastinării

Chiar dacă o anumită doză de procrastinare este firească, acest comportament devine o
problematic atunci când împiedică funcționarea normal (profesională, personală, de relație) a
individului și atunci poate chiar să fie semnul unei afecțiuni medicale.

Depresia

Procrastinarea poate fi o consecință a depresiei, ale cărei simptome (sentimentul de disperare,

de neputință, de lipsă a energie) pot face dificilă începerea și finalizarea unor activități, chiar
și a celor mai banale. De asemenea, depresia generează o scădere a stimei de sine.

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Procrastinarea este destul de frecvent întâlnită la persoanele care suferă de tulburare obsesiv-
compulsivă (TOC). Această afecțiune este adesea asociată cu un perfecționism profund
nesănătos, care provoacă și menține teama de eroare, îndoiala privitoare la corectitudinea
muncii făcute, precum și grija despre așteptările celorlalți. Aceste gânduri determină persoana
respectivă să procrastineze mai degrabă decât să ia o decizie și să acționeze.

ADHD

Mulți adulți care suferă de tulburare de deficit de atenție (ADHD) se luptă cu procrastinarea.
Distragerea permanentă, atât prin stimuli externi, cât și prin interni, îngreunează și chiar
împiedică în mod absolut uneori îndepliniarea unei sarcini, mai ales dacă aceasta este dificilă
sau nu prezintă interes.

Lipsa auto-disciplinei

Deși aceasta nu este o cauză principală a procrastinării, totuși este un factor important.
Disciplina presupune existența motivației, dar mai ales, crearea, menținerea și exercițiul
rutinelor (obiceiurilor) pozitive.

Procrastinarea îți afectează viață de zi cu zi?

Programează o ședința cu un terapeut al clinicii pentru a-ți soluționa problema.

Vreau să mă programez

Cauze non-medicale ale procrastinării:

 lipsa auto-disciplinei;
  lipsa unui scop, a unei ținte;

 lipsa cunostintelor despre îndeplinirea sarcinii respective sau lipsa dorinței;

 lipsa interesului sau a dispoziție;

 obiceiul nesănătos de a aștepta până în ultimul moment;

 convingerea că munca este mai productivă sau eficientă sub presiune;

 lipsa inițiativei de a porni munca;

 uitarea sarcinii;

 invocarea unor motive medicale;

 așteaptarea „momentul potrivit”;

 invocarea unei nevoi de timp suplimentar pentru a se gândi la acea activitate;

 amânarea unei sarcină în favoarea alteia.

Tipuri de procrastinare

Tipuri principale

 procrastinare pasivă: amânarea începerii activității respective pentru că apar

dificultăți în luarea deciziilor și în aplicarea lor;

 procrastinare activă: se face în mod mod intenționat, considerând că a lucra sub

presiune creează motivație;

O altă clasificare vizează tipurile de persoane care procrastinează:

 Perfecționistul: amână sarcinile din teama că finalizarea nu va fi perfectă;

 Visătorul: amână pentru că nu acordă atenție detaliilor importante;

 Sfidătorul: amână pentru că nu crede că cineva ar trebui să-i organizeze programul;

 Declanșatorul de crize: amână sarcinile pe care le are de îndeplinit pentru că îi

place să lucreze sub presiune:

 Supra-implicatul: se angrenează simultan în prea multe proiecte și are greutăți în

gestionarea corectă a timpului pentru a le duce la bun sfârșit.
Procrastinăm atunci când nu știm cum să abordăm o activitate sau un proiect, când ne simțim
nesiguri cu privire la abilitățile noastre, când avem informații deficitare sau din cauza lipsei
de organizare și de disciplină. Procrastinarea intervine adesea când trebuie realizate activități
neplăcute pentru noi; atunci mintea noastră le înlocuiește cu altele care să ne aducă plăcere.

Societatea actuală este un mediu propice pentru procrastinare, având în vedere avansul
tehnologiei care dă naștere la nenumărate moduri plăcute de a ne petrece timpul online.
Vestea bună este că procrastinarea poate fi combătută, pentru a putea utiliza mai bine timpul
nostru zilnic și, în definitiv, pentru a avea o viață mai bună.

Persoanele care nu procrastinează pot fi caracterizate ca fiind mai conștiente decât ceilalți,
având o bună auto-disciplnă, perseverență și un simț al responsabilității mai bine dezvoltat.

Tipuri de motivație

Orice activitate pe care o facem se bazează pe o formă de motivație. Aceasta poate fi de trei
feluri:

Motivația extrinsecă

Se referă la motivația bazată pe mecanismele de recompense și pedepse. Studiile arată că

atunci când oamenii desfășoară activități neplăcute, nedorite, sunt mai puțin fericiți și creierul
lor eliberează mai puțină dopamine decțt dacă ar face activități care le plac. Folosirea
motivației extrinseci scade performanța în activitățile care necesită un efort mental susținut și
creativitate.

Motivația bazată pe îndeplinirea obiectivelor

Este motivația care îi determină pe oameni să muncească pentru a-și îndeplini obiectivele.
Odată îndeplinite acele obiective, creierul eliberează dopamină, ceea ce duce la un sentiment
de bucurie; ulterior, apare fenomenul denumit „adaptare hedonică”, adică o stare de fericire
temporară. Mai exact, după un anumit interval de timp (minute, ore sau zile) de la atingerea
unui obiectiv, sentimentele pozitive vor dispărea și individul va reveni la starea anterioară
îndeplinirii obiectivului.

Motivația intrinsecă

Aceasta se bazează pe ideea existenței unei viziuni personale, de lungă durată, și, spre
deosebire de motivația bazată de îndeplinirea obiectivelor, motivația intrinsecă este durabilă
și se concentrează pe acțiuni și nu pe rezultate.

Ce NU este procrastinarea?

Procrastinarea nu este sinonimă cu lenea. Persoanele leneșe nu consideră că fac nimic rău
dacă pierd timpul, în timp ce procrastinatorii își doresc să se apuce de treabă, însă, din varii
motive, nu o pot face.

De asemenea, procrastinarea nu este sinonimă nici cu relaxarea. Atunci când o persoană își
rezervă un anume timp pentru a se relaxa și a-și reîncărca bateriile, acest lucru nu înseamnă
că procrastinează. Opusul ideii de procrastinare îl reprezintă îndeplinirea sarcinilor la timp și
capacitatea de a realaxare autentică, cu gestionarea eficientă a volumului de muncă și
menținerea unei stări de echilibru pe termen lung.

Efectele procrastinării

În anumite cazuri, procrastinarea devine o problemă serioasă și are un impact negativ

semnificativ asupra vieții unei persoane. Este vorba nu doar despre o gestionare slabă a
timpului, ci și despre un stil de viață dezordonat, care se reflectă în toate celelalte aspect ale
vieții.

Cele mai frecvente situații de procrastinare se referă la întârzierea plății facturilor și la

debutul întârziat al proiectelor de muncă sau cele personale. Procrastinarea poate avea un
impact semnificativ asupra sănătății psihice, a bunăstării sociale, profesionale și financiare
ale persoanei respective.
Efectele procrastinării sunt:

 deteriorarea sănătății emoționale, din cauza stresului sau burnout-ului;

 apariția unui sentiment de vinovăție care conduce la anxietate;

 scăderea productivității în muncî;

 dificultăți în relaționarea cu ceilalți;

 apariția unor resentimente din partea prietenilor, familiei sau colegilor;

 apariția unor dificultăți financiare.

Cum putem lupta împotriva procrastinării

Începeți prin a face o listă cu sarcinile de îndeplinit pentru ziua respectivă („to do list”)

Apoi, estimați timpul necesar pentru a le finaliza pe fiecare în parte. Acest lucru vă va ajuta la
prioritizarea activităților fără stres și previne eroarea de subestimare a duratei fiecărei sarcini
în parte.

Împărțiți activitățile pe segmente mai mici

Atunci când apare un proiect de mare anvergură, un anumit grad de nesiguranță sau
descurajare poate fi normal, iar împărțirea pe segmente sau pe etape de rezolvare, ce vor fi
parcurse pe rând, cu pași mici, ajută mult la evitarea sentimentului negative de a fi copleșit de
muncă și blocat chiar înainte de a începe.

Recunoașteți semnele procrastinării

Pe măsură ce începeți să lucrați la îndeplinirea sarcinilor, acordați atenție gândurilor care

încep să vă apară în minte și care vă îndeamnă să procrastinați. Dacă vă spuneți în minte că
„nu am chef să fac acest lucru acum” sau „o să am mai târziu sau mâine timp să lucrez la
acest proiect”, atunci trebuie să știți că sunteți pe cale să procrastinați.

Când simțiți tentația amânării, nu alungați dintr-o dată acest gând, ci încercați să alocați
câteva minute pentru a începe sau continua să faceți activitatea respectivă. În multe dintre
cazuri, este foarte posibil să descoperiți că este mai ușor să continuați odată ce ați început, și
astfel vă va fi mai ușor să duceți activitatea la bun sfârșit.

Eliminați sursele de distragere a atenției

Este destul de complicat să finalizați sarcinile, dacă din cinci în cinci minute vă îndreptați
atenția spre televizor sau dacă vă verificați la nesfârșit pe parcursul unei zile notificările
primite din pe rețelele de socializare.

Pentru a împiedica procrastinarea, asigurați-vă că opriți toate notificările și toate sursele

exterioare de distragere a atenției cum ar fi muzica ori televizorul și folosiți acest timp pentru
a vă concentra toată atenția asupra sarcinii pe care o aveți de îndeplinit.

Recompensați-vă!

Odată ce ați îndeplinit o sarcină de pe listă, vă puteți răsplăti pentru efortul printr-o activitate
care vă face plăcere, fie că vă jucați un joc video, urmăriți o emisiune TV sau vă uitați la un
episod din serialul preferat.

Procrastinarea îți afectează viață de zi cu zi?

Programează o ședința cu un terapeut al clinicii pentru a-ți soluționa problema.

Vreau să mă programez

Pe lângă aceste tehnici, este important să ne creăm o listă cu prioritățile și cu abilitățile de

care dispunem pentru a ne putea îndeplini tot ceea ce avem de făcut, lucru care ne va permite
să ne concentrăm asupra activităților importante. În același timp, sunt importante înțelegerea
motivației din spatele acțiunilor realizate și menținerea auto-disciplinei.