Ce este procrastinarea?

Știi sigur ce e procrastinarea, ba chiar cred că, odată ce ai ajuns aici, ai și experimentat-o. E
acel sentiment de „las pe mai încolo”.
Științific, procrastinarea este un comportament caracterizat prin amânarea acțiunilor sau a
sarcinilor pentru mai târziu. Psihologii citează adesea procrastinarea ca fiind un mecanism
de combatere a anxietății asociate cu începerea sau finalizarea unei sarcini sau a unei
decizii. Termenul este un neologism în limba română, dublând cuvântul moștenit din latină
pregetare, cu același sens.
Cercetătorii în psihologie folosesc trei criterii pentru a descrie procrastinarea. Pentru ca un
comportament să fie considerat procrastinare, acesta trebuie să fie: neproductiv, inutil și
întârziat.
Procrastinarea poate deveni un obicei nu tocmai dorit, și, mai ales, unul greu de întrerupt.
Dar despre ce este nevoie pentru a întrerupe obiceiul în care amânăm lucrurile, în cele ce
urmează.

Radiografia procrastinării
De multe ori m-am confruntat și eu cu amânările de tipul „o să fac mai târziu”. Odată ce am
înțeles însă rădăcina acestor probleme, am reușit să mă motivez. Vă explic.
Cercetătorul Piers Steel explică în cartea sa – The Procrastination Equation: How to Stop
Putting Things Off and Start Getting Stuff Done – că motivația pentru a duce o sarcină la bun
sfârșit se bazează pe patru piloni.

Așteptări

Dacă vă așteptați să reușiți să faceți un task, sunteți mai motivați să-l finalizați, chiar înainte
de data scadenței. Logic, nu-i așa? Pe de altă parte, dacă abordați ceea ce aveți de făcut
având convingerea că veți eșua, este de așteptat să o amânați cât puteți. Sfatul meu – mai
degrabă un îndemn împrumutat din lumea sportului: porniți în orice ați avea de făcut cu
gândul că veți reuși!

Valori

Ar putea fi util să reflectați la sarcinile care vă ocupă timpul și energia și să vă asigurați că

acestea sunt aliniate la valorile voastre de bază. Dacă vă implicați acolo unde simțiți că ceea
ce faceți chiar contează, atunci acest lucru cu siguranță vă poate stimula motivația și vă
poate împinge să continuați să bifați elementele din lista de sarcini.

Impulsivitate

A te simți anxios cu privire la necunoscut e un lucru absolut normal. Cu toate acestea, atunci
când acționăm după aceste emoții, ne putem lăsa ușor distrași de la lucrurile pe care trebuie
să le realizăm. Practica mindfulness ne învață că atunci când ne concentrăm asupra
momentului prezent și analizăm ceea ce trebuie să realizăm, suntem mai predispuși să luăm
decizii pentru care noi înșine ne vom mulțumi.

Amânare
Cum s-o spun direct? Cu cât trebuie să aștepți mai mult pentru a fi recompensat pentru o
sarcină, cu atât ești mai puțin motivat să îndeplinești sarcina respectivă. Și în această
privință, practica mindfulness ne poate ajuta să ne amintim că nu e nicio grabă și experiența
așteptării poate fi savurată pe deplin.

Cum ne oprim din procrastinare?

Evident, răspunsul e complex, iar soluțiile pot fi diferite în funcție de persoana care le aplică.
Eu m-am gândit la 6 soluții care vă pot ușura gestionarea lui „las pe mâine”, dar orice
sugestii și completări sunt binevenite.

Stați deoparte de distracții

Adică – mai ales dacă lucrați de acasă – ascundeți telecomanda, puneți lacăt pe frigider,
lăsați cartea pe noptieră. Garantat, Netflix va rămâne la locul lui și când veți termina tot ce
aveți de făcut.

Prioritizați task-urile

Dacă dimineața, la cafea, ați face o listă cu toate lucrurile pe care le aveți de făcut? S-ar
putea ca rezolvarea treptată și constantă să vă motiveze să rezolvați eficient tot ce aveți pe
listă.

Împărțiți timpul unei zile

Este foarte ușor să petrecem o zi întreagă răspunzând la e-mailuri sau efectuând sarcini
minore care se contabilizează, la finalul zilei, în câteva ore bune. Dar este crucial să ne
asigurăm că ne stabilim un timp pentru a lucra la obiectivele mari. Împărțiți timpul unei zile
între sarcini mărunte și dați-vă timp și pentru cele importante și laborioase.

Setați-vă micro-task-uri

Lucrurile mărunte pot fi folositoare. Ba chiar, atunci când vine vorba de muncă, sarcinile
mici și multe pot părea mai ușor de gestionat decât o sarcină copleșitoare. Atunci când
punem prea multă presiune pe noi înșine pentru a produce, dobândim un soi de „anxietate
de performanță”. Ori, dacă ne putem concentra pe sarcini mici, realizabile, este mai probabil
să evităm procrastinarea.
De exemplu, atunci când am hotărât să scriu materialul acesta – pentru că l-am amânat
nepermis de mult – am hotărât să lucrez la el în fiecare zi, pentru 20 de min, timp de o
săptămână. Luni am început să fac research-ul, marți am citit câteva materiale, miercuri am
definitivat structura, iar joi și vineri am scris și am editat.

Concentrați-vă pe sentimentul de împlinire

De cele mai multe ori alegem să facem lucruri care să ne ofere un moment de fericire sau
relaxare înainte de a lucra la o sarcină provocatoare sau la un obiectiv dificil sau complex.
Însă, de îndată ce ne concentrăm atenția asupra acelor realizări pe termen lung, putem
începe și să lucrăm la ele. Ca și cum ne-am pregăti să alergăm la un maraton. Este posibil să
ne doară mușchii, să transpirăm și să arătăm epuizați, dar când terminăm, ne vom putea
bucura de sentimentul incomparabil de realizare și de succes.

Încercați tehnica Pomodoro

E posibil să vă sune cunoscut, căci în ultimii ani s-a tot vorbit despre faptul că
productivitatea poate fi egală cu sprinturile de concentrare și efort deplin, intercalate cu
momente de relaxare. Tehnica Pomodoro invită la oprirea tuturor distragerilor (inclusiv
notificările de pe telefon) și la setarea unui cronometru pentru 25 de minute, în care ne
concentrăm intens asupra sarcinii din fața noastră. La sfârșitul cronometrului, ne acordăm o
recompensă pentru munca depusă – o pauză așa cum vrem, după care repetăm procesul.
Voi cum gestionați starea de „lasă că fac mâine”?