Universitatea de Stat ”Alecu Russo”din Bălți

Facultatea de psihologie și asistență socială

Catedra de psihologie și asistență socială

Psihoprofilaxia arderii profesionale

(Program la psihoprofilaxie)

Bălți, 2013

Programul vizează prevenirea

sindromului de " arderea profesionala"

“Ne învățăm să nu ardem”

 Notă explicativă.

Sănătatea psihologică este o condiție necesară pentru dezvoltarea armonioasă a omului.

Astazi este deosebit de acută sănătatea mentală a lucratorilor, deoarece fiecare profesie este
asociată cu sarcini neuropsihice mari și îi cere rezerve de auto-control și auto-reglare. Acesta este
motivul de îngrejorare pentru angajati ca un grup profesional, cu rate extrem de mici de sănătate
fizică și psihică.
Ajutor profesionist psihologic pentru menținere și de îmbunătățirea starii emoționale și celei
fizice ocupa un loc important în promovarea sănătății mintale in rindurile angajatilor, ajută la
prevenirea sindromului de "ardere profesională" și de învățare ,administrarea conștientă a stării lor
emoționale, dar tehnici și metode de auto-reglare prezinta o componentă esențială a educației
psihologice. Protecția și refacerea sănătații profesionale contribuie in mare masura la imbunatatirea
si stabilitatea emoțională. În acest scop, se recomandă de utilizat programul psihoprofilactic propus
"Ne învățăm să nu ardem ".

Scopul și obiectivele programului.

Scopul programului: De a crea condiții pentru mentinerea și întărirea sănătății psihice ale
angajatilor.
Obiectivele programului:
1. Reducerea emoțiile negative si transformarea lor în stări emoționale pozitive.
2. Introducere tehnicilor de auto-control și auto-reglare a stări emoționale pentru a preveni și de a
depăși efectele posibile in urma supratensiunii psihice, menținere unui nivel optim ale stărilor
emoționale în ceea ce privește activitatea profesională.
3. Formarea nevoii de auto-control și de auto-reglare a starilor emoționale proprii.

Programul se bazează pe diverse metode și modalități de a gestiona stările emoționale.

Îndeplinirea regulata a exercitiilor va permite angajatului să-și evaluieze starea psiho-emoțională,
să-și corecteze si să-și dezvolte abilitățile de auto-influiența pentru a reduce stresul emotional si
fizic. Avantajul metodelor prezentate în program constă în accesibilitatea și utilitatea acestora în
orice instituție. Multe dintre exercițiile utilizate în program pot fi folosite ca în grup de
subjuresdicția psihologului(în camera de descărcare psihologică) cît și individual (în timpul liber).

Monitorizarea eficacității programului a arătat că angajații care au urmat pregătire practică, au

observat următoarele evoluții pozitive: scăderea instabilității emoționale, a anxietății și a tensiunii
neuropsihice, deasemenea se reduce nemulțumirea generală.
 Aspecte metodologice ale formării practice
Ciclul de ateliere de lucru pentru 9 întâlniri .
Numărul optim de participanți - 12-15.
Lecții se vorpromova timp de 2-3 ore.
Condiții de promovare: camera de descarcare psihologica, echipate în conformitate cu cerințele de
bază – dispunere la odihna, relaxare.
Regimul de promovare - o dată pe săptămână, o dată pe lună sau în fiecare zi timp de două
săptămâni.

Structura seminarelor.
În ceea ce privește structura fiecărui seminar , el va alcătuit din astfel de părți:
1.Partea introductivă va cuprinde:
- Introducere în subiect;
- Antrenament , care se exercită prin exerciții , ce permit acordare la locul de muncă.
2.Partea principală ocupă cel mai multe timp si este concepută pentru a aborda atât la nivel
teoretic cît și practic materialul de bază.
3.Partea finală include rezumatul, sesiuni de reflecție.

Așteptările:
- Stăpânirea modalitățile de auto-control a starii emoționale;
- Reducerea nivelului de tensiune, instabilitate emoțională ;
- Team building.

Mersul ședinței

Partea I. Introducere
Scop.Acomodare la ședința
Locul de amplasare a participanților. Participanții se vor așeza la mesele situate in toata sala.
1. Testul "Autoaprecierea stării emoțiomale." Participanții vor completa formularele, evoluînd
stării lor emoționale la momentul respectiv (Anexa 1).
2. Înțelegerea obiectivelor proprii
Pentru ca munca noastra să fie productivă, ea trebuie să înceapă cu înțelegerea scopurilor.
1. Gândiți-vă : de ce sunteți aici? Ce vrei să obțineți în timpul participării la trening? Formați
finalurile gindirii in forma de scopuri. Fie ca aceste obiective să fie puse de cel puțin trei ani și nu
mai mult de cinci înainte.
2. Conștientizați ce acțiuni trebuie să faceți pentru a atinge scopuri?
3. Ce veți face în timpul ședințelor pentru a obține scopuri formate?
4. Ce poate să prevină atingerea lor?
Pe urmele gândurilor dumnevoastra faceți înregistrări scurte ce ati ințeles.
Aceasta va deveni instrument vostru de lucru personal. Pe el veți putea urmări sau dacă va fi
necesar, veți putea corecta drumul parcurs in timpul ședințelor.
Primul pas a fost realizat. Sunt sigur că drumul dumnevoastră va fi unul de succes!

Partea 2. De bază
Asăzi vă propun să aflăm mai amnunțit despre sindromul de ardere profesională,simptomele lui.

Arderea profesională – este sindromul ,ce se dezvoltă pe fonul stresului cronic care duce la
slăbirea resurselor emoționale,energetice,personale omului lucrator.

Sindromul de ardere profesională este cea mai periculoasă boală profesională celor care lucrează cu
oameni:profesori,asistenți sociali,psihologi, mănăgeri,medici,jurnaliști,oameni de afaceri si
politicieni.- toți a cui interacțiunea aste imosibilă fără comunicare.

Arderea profesională apare în rezultatul surplusului intern al emoțiilor făra

”descărcarea”corespunzătoare sau ”elibirarea” de ele. Ea duce la slăbirea resurselor
emoționale,energetice si personale ale omului.Din punct de vedere a conceptului
stresului(G.Selye),arderea profesională este distres sau stadiul trei al sindromului adaptativ general-
stadiul euizării

În anul 1981 A,Morrou a propus o imagine clară,ce reflecta ,după părerea lui starea interioară a
lucrătorului, ce se confruntă cu distres arderii profesionale”Mirosul cablului psihologic ars”

Stadiile arderii profesionale

Sindromul arderii profesionale se dezvolta treptat.El trece trei stadii(Malaci,1982)

Primul stadiu

 Se începe cu suprimarea(încetinirea)emoției, nivelarea acuității simțurilor și prospețimea

retrăirilor,specialistul brusc înțelege:totul parca e bine dar e plictisitor și gol în suflet
 Dispar emoții pozitive,apare o oarecare evadare in relație cu membrii familiei
 Apare o stare de alarmă, insatisfacție,de a se întoarce acasă,tot mai mult vine sa zici”Nu va
vîrîți in suflet la mine,lăsați-mă în pace.

Stadiul doi:

 Apar neînțelegeri cu clienți,specialistul în cercul colegilor săi cu neglijare incepe să

vorbească despre unele din ele.
 Neplăcere incepe treptat să apară în prezența clienților,la îneput aceasta e antipatia reținută
cu greu,dar apoi focarele iritației. Asemenea comportament specialistului-acesta este
 generarea inconstientă de el a simțului de autopăstrare în cazul comunicării,cu un nivel de
pericol marit pentru organism

Stadiul trei.

 Se înrăutațește imaginile despre valorile vieții, atiudinii emoționale cu lumea

înconjurătoare,omul devine indiferent la orice,chiar si la viața personală
 Așa om în deprindere poate încă să păstreze respectabilitatea exterioară,dar ochii lui
pierd luciul ineresului la orice,și aproape fizic se simte indiferența rece ăn
interiorulsufletului lui

Trei aspecte arderii profesionale

Primul- scăderea autoaprecierii

Cau urmare așa lucrători ”arși” simt neputința și apatie. Cu timpul aceasta poate trece în agresia și
disperare

Al doilea- singurătatea

Oamenii,ce suferă de arderea profesională ,nu sunt în stare să aibă un contact normal cu clienți.
”Preiau forma unor obiecte”

Al treilea – epuizarea emoțională,somatizarea

Oboseala,apatie și depresie, urmate de ardere profesională, duc la probleme fizice serioase-

gastrita,tensiunea arterială mărită, sindromul de oboseală cronică.

Simptomele arderii profesionale

Prima grupa

 Simtul oboselei permanente nu numai seara dar și dimeneața după somn (simptomul
oboselei cronice)
 Simtul de epuizarea fizică și emoțională
 Scăderea reacției și vigilenței în legătura cu schimbările mediului exterior(lipsa reacției de
curiozitate asupra factorului de noutate sau reacția de frica la situația periculoasă)
 Ostenizarea generală( slăbiciune,scăderea activității si energiei,înrăutățirea biochimiei
sîngelui și indicatori hormonali
 Permanente dureri de cap fără cauză, tulburari ai aparatului digestiv
 Pierderea sau mărirea bruscă a greutății corpului
 Insomnia totală sau parțială
 Permanentă stare frinată ,somnoroasa și dorința de a dormi în decursul a întregei zile;
 Tulburările respiratorii în timpul tensiunii fizice și psihice
 Observabilă scădere sensibilității sensoriale inerioare și exterioare:înrăutățirea
vederii,auzului,mirosului,pierderea simturilor interioare ale corpului

A doua grupa
 Simptomele social psihologice
 Indiferența,plictiseală,pasivitatea ți depresia( tonusul emoțional scăzut)
 Iritația mărită la evenimente nesemnificative
 Crize nervoase dese (focare mîniei nemotivate sau refuzul de la comunicare,evadare în sine)
 Permanente retrăiri emoțiilor nrgative,pentru care in situația exterioara cauze nu sunt
(simtul venovăției, supărării,rușinei,inhibarei)
 Simtul retrăirii neconștientizate și alarma
 Simțul ghiperreponsabilității și frica permanenta,ca nu ”se va primi” sau ”nu voi reuși”
 Montarea generală negativă la perspectivele vietii si profesionale( ”cum nu te vei chinui
oricum nu se va primi
A treia grupa

Simptomele comportamentale

 Senzație ca lucrul devine tot mai greu si iîndeplinirealu devine tot mai grea
 Lucrătorul ,obsrvabil își schimbă regimul de lucru (mărește sau scade timpul de lucru)
 Permanent ,făra necesitate ,ia lucrul acasă,dar acasă nu –l îndiplinește
 Simțul inutilității, neincredere ameliorarea,scăderea entuziasmului în relație cu
serviciul,indiferența pentru rezultatele
 Neîndeplinirea însarcinarilor importante,de prioritate și ”blocarea” la detalii mărunte
necorespunzătore cerințelor serviciului
 Consumul excesiv de alcool,țigări și intrebuințarea drogurilor

Primul set de exerciții

Scopul.A se debarasa de tensiune musculară.
Amplasarea participanților. Participanții se vor așeza pe scaune amplasate într-un semicerc.
Planul
1. Exercițiul „Eliminarea tensiunii in cele 12 puncte„ Timpul -5 min.
Modul de promovare. Începeți de la rotirea ochilor –de două ori într-o parte și de două ori în
altă parte. Fixați atenția la un obiect aparte, apoi mutați atenția asupra altui obiect care e situat
mai aproape. Încruntați-va, încercați să incordati mușchii oculari și apoi relaxați –va si larg
căscati- va de citeva ori. Relaxați gîtul ,clătinînd capul si apoi rotindu-l dintr-o parte în altă.
Ridicați umerii cît mai sus și lent coborîți-le, relaxați articulațiile degetelor și mișcati cu ele.
Strîngeți și desfaceți pumnii, relaxînd palmele mîinelor. Acum atrageti atenția spre cutia
toracica. Faceți trei inspirații adînci.Apoi incet indoiti –vă coloana vertebrala inainte și înapoi
dintr-o parte în altă. Încordati și relaxați fesele picoarelor si apoi icrele picoarelor. Rotiți cu
talpile pentru a relaxa gleznele. Strîngeti degetele picioarelor în asa fel încît talpile să se îndoaie
în sus,repeteți de trei ori.
2. Exercițiul „Eliminarea tensiunii musculare” Timpul -5 min.
 Modul de promovare. Așezați-vă pe scaun intr-o poziție confortabilă ,așa ,încît spatele să
se atingă de speteaza scaunului. Apucați scaunul de jos cu amîndouă mîini și îcordați-vă,
încercati sa va ridicati impreună cu scaunul- ramîneti în poziția încordată atîta timp cît
puteți, dar nu exagerați și apoi repede relaxați mîinele și faceți cîteva inspirații adînci.
Repetati aceasta decîteva ori. Emoțiile și excitațiile vor ceda.
3. Exercițiul ”Respirația în numar de 7-10„ Timpul-5 min.
Modul de promovare.Respirați foarte lent și adînc,în așa fel încit ciclul respirației să
cuprindă 20 de secunde.Posibil la început aceasta nu va va fi ușor de realizat. Dar nu trebuie
să vă încordați. Numărați pînă la 7 în timpul inspirației și pină la 11 în timpul expirației.

II. Al diolea set de exerciții

Scopul.Scaderea tensiunii emoționale
Amlasarea Participanților. Prmul exercițiu se îndeplinește pe scaun ,iar restul in poziția
culcată
Planul
1. Exercitiul ”Obținerea stării de liniște„ Timpul -5 min.
Modul de promovare. Așezați-va intr-o poziție confortabilă și concentrați –va privirea
la luminare ce este situată inaintea voastră. Încercați sa obțineti senzația de liniște
profundă,cînd nu sunt nici gînduri nici sentimente –numai contemplare(meditatie)
2. Exercițiul ”Plută in ocean„ Timpul – 10 min
Modul de promovare. Închideți ochii și imaginați-vă ca sunteți o plută mică într-un
ocean imens. Voi nu aveți ,busola,hartă,volan,vîsle. Plutiți acolo unde va duce vintul si
valurile oceanului. Un val mare pe un timp poate să va acopere, dar voi iarăși ieșiți la
suprafața. Simțiți mișcarea valului, căldura soarelui, picături de ploaie,apa care vă ține la
suprafața. Ce fel de senzații vă apar cînd vă imaginați ca sunteți o plută in oceanul
imens.

3. Exercițiul ” Plimbare„ Timpul- 5 min

Modul de promovare. Închideți ochii. Imaginați-vă ca mergeți la o plimbare intr-un loc
foarte frumos, permiteți-vă să mergeți incet în acea direcție unde va vor duce picioarele,
nu va gindiți la nimic ,nu priviți la ceva anumit.
Permiteți lumii exterioare ”sa patrunda ” în interiorul vostru, simțiți acea atingerea lumei
exterioare, frumusetea si energia ei (3-4 min).Plimbarea se sfirșește.Se poate de deschis ochii.
Al treilea set de exerciții
Scopul. Dezvoltarea capacității de a se pune în poziția de mediator cu privire la sine si
propriei situației, a forma aceptarea de sine pozitivă
Amplasarea participanților. Participanții se vor așeza pe scaune situate in toată sala

Planul
1. Exercițiul ”Sunt in razele soarelui„ Timpul- 10 min
Modul de promovare.Pe o foaie desenați un soare așa cum îl desenează copii- cu
cerculeț la mijoc și cu o mulțime de raze. In cerculeț scrieți numele vostru si desenați
auto portret. Lîngă fiecare rază scrieți ceva bun despre sine. Amentiti cît mai multe
calitați pozitive despre sine.
Luați soarele cu voi peste tot. Adăugați razele. Si dacă va se va face trist la suflet si
vi se va părea ca nu sunteți buni la nimic, scoateți acest soare ,priviți la el și amentiti
despre ce vati gîndit atunci cind ati scris careva calitate despre sine.

2. Exercițiul ”Eu in comunicare cu alții„ Timpul-5 min

Participanții vor completa formele cu însărcinări.
Ceia ce este pozitiv in comunicarea mea cu alți oameni
În ultima săptămîna
În ultima luna
Sentimentul propriei nemultumiri in comunicare cu alți omeni
În ultima săptămîna
În ultima luna
Instructie.Analizați comunicarea voastra cu oameni. Marcați ,ce a fost pozitiv(in
ultima săptămina ,luna); în ce situații de comunicare ați simțit nemulțumire de
sine(in ultima săptămina ,luna)
Partea III. Incheere
Scop. Întărirea starii emoționale pozitive si crearea condițiilor pentru menținerea ei
in afara treningului.
Amlasarea participanților.Participanții se vor așeza cîte unul la masă ,situate in
toată sala.
1. Exercițiul ” Dispoziție„ Timpul- 10 min
Modul de pomovare. Desenați starea voasta emoționala la moment.
Anexa 1
Auto-evaluare stării emoționale (J. Uessman, D. Ricks)
Sarcina. Alegeți din fiecare din seturile de opinii propuse anume cea care reflectă
cel mai bine starea dvs. acum.
Scala "Calm - Anxios"
10. Perfectă și liniște sufletească completă. Neîndoielnic încrezător.
9. Extrem de calm, extrem de încrezător in sine.
8. Simt sentimentul de totală bunăstare. Sunt convins, simt o usurință.
7. În general încrezător și elibirat de anxietate.
6. Nimic nu mă deranjează în special. Mă simt mai mult sau mai puțin intr-o
usurință.
5. Sunt îngrijorat, mă simt ciudat, un pic alarmat.
4.Trăiesc o oarecare îngrijorare, frică, anxietate sau nesiguranță. Îngrijorat, enervat.
3. Sunt foarte nesigur. Foarte traumat cu incertitudine. Mi e frică.
2. Anxietate mare, preocupare. Chinuit de frică.
1. Complet nebun cu teamă. A pierdut mințile din cauza dificultăților de rezolvare.
Speriat.
Scala "Vigoare - oboseala"
10. Impulsul fara obstacole. Forța de viață iesită din rame.
9. Vitalitate exuberantă, energia extraordinară, o dorință puternică de a lucra.
8. O mulțime de energie, o mare nevoie de acțiune.
7. Mă simt foarte proaspăt. Un stoc de energie considerabile.
6. Mă simt destul de proaspăt, moderat viguros.
5. Ușor obosit. Lenea. Energie nu este suficient.
4. Destul de obosit. Letargic (somnoros). În stoc e puțină energie.
3. Cele mai mult obosit. Lent. Resurse limitate de energie.
2. Scarbit. Aproape epuizat și aproape incapabili de acțiune. Aproape fara rezerve de
energie.
1. Absolut epuizat. Nu sunt capabil chiar pentru un efort ușoar.
Scala "euforie - depresiune"
10. Redresare puternică, distracție de entuziast.
9. Foarte entuziasmat .
8. Entuziasmat, într-o stare de spirit buna.
7. Mă simt foarte bine. Vesel.
6. Mă simt destul de bine .
5. Un pic sunt deprimat - "mediocru".
4. Starea de spirit deprimată și triste.
3. Mă simt foarte deprimat. Starea de spirit este tristă.
2. Mă simt groaznic.
1. Depresie și disperare extremă. Deprimat. Toate negru și gri.
Scale "Sentimentul de încredere în sine - un sentiment de neputință"
10. Pentru mine, nimic nu este imposibil. Pot să fac ce vreau.
9. Mă simt mult mai increzator in mine. Sunt încrezător în realizările mele.
8. Foarte încrezători în abilitățile mele.
7. Simt că abilitățile mele sunt de ajuns și perspectivele mele sunt bune.
6. Mă simt destul de competent.
5. Simt că aptitudinile si abilitatile mele sunt oarecum limitate.
4. Mă simt destul de incapabil.
3. Suprimat slăbiciunea și lipsa de abilitate.
2. Mă simt mizerabil și nefericit. Obosit de incompetența mea.
1. Scufundarea senzație de slăbiciune și de inutilitate. Nu am nimic.

Bibliografia
1. Бабич О.И. Личностные ресурсы преодоления синдрома профессионального выгорания
педагогов. – Хабаровск, 2007.
2. Берштейн А. Четыре кризиса веры.// Первое сентября, 2005, № 75.
3. Водопьянова Н.Е., Старченко Е.С. Синдром выгорания: диагностика и профилактика. —
СПб.: Питер, 2005.
4. Козлова Г.Н., Дмитриченко Г.Ю. Вы блестящий учитель, у вас прекрасные ученики! –
Панорама, 2006.
5. Колесникова М.Г., Резников М.А. Тренинг саморегуляции в постдипломном образовании
педагога // Постдипломное образование: проблемы, опыт и перспективы. М-лы IY
международной научно-практической конференции. СПб.: СПбАППО, 2004. С.57-62
6. Макарова Г.А. Синдром эмоционального выгорания. – М. 2002.
7. Мардер. Л. Игры в самих себя. // Первое сентября, 2005, № 75.
8. Мироненко С.В. Учимся преодолевать стресс // Учебный год. Приложение, 2005, № 32.
9. Осухова Н.Г. Не думай о клиенте свысока // Школьный психолог, 2003, № 3.
10. Родионов В. Учительский стресс // Школьный психолог, 2006, № 4.
11. Филина С. О «синдроме профессионального выгорания» и технике безопасности //
Школьный психолог, 2003, № 7.
12. Хухлаева О. Эмоциональное выгорание учителей. // Школьный психолог, 2006, № 4.