Student: Bacă ( Stănimir) Carmen Alina

CNP: 2740426343220
PSIHOLOGIE I.F. ANUL III GRUPA I
carmen_stanimir@yahoo.com

TEHNICA DE INTERVENTIE PSIHOTERAPEUTICA

UTILIZATA IN TERAPIA COGNITIVA – DEPRESII
 TEHNICA DE INTERVENTIE PSIHOTERAPEUTICA
UTILIZATA IN TERAPIA COGNITIVA – DEPRESII

Terapia cognitiva are ca scop evidentierea si modificarea gandurilor negative si a

convingerile nefunctionale care genereaza clientilor simptome psihopatologice.
Principiul teoretic care sta la paza terapiei postuleaza faptul ca modalitatea in care oamenii simt
si actioneaza este determinate de modul in care acestia isi percep si isi structureaza experientele.
De aici rezulta urmatoarele axiome:
 Lumea comunicarii interne a subiectului uman este accesibila unui proces de natura
introspectiva
 Convingerile clientilor sunt puternic incarcate de semnificatii subiective
 Aceste semnificatii trebuie descoperite de catre client mai curand decat furnizate de-a
gata de catre terapeut.1
Pentru a putea intelege unele tulburari emotionale este necesara intelegerea factorilor cognitive
prin intermediul carora individul interpreteaza un eveniment sau situatia stresanta.
Obiectivul terapiei consta in identificarea si inlocuirea gandurilor negative automate si
accesarea , prin intermediul acestor ganduri a schemelor disfunctionale de baza care sunt
responsabile de producerea tulburarilor psihopatologice.2
In cursul terapieie clientii sunt invatati sa adune dovezi impotriva gandurilor negative si a
convingerilor disfunctionale si apoi sa le inlocuiasca cu unele mai realiste cu caracter adaptiv.
Acest demers terapeutic este util in tratamentul depresiei, anxietatii, fobiilor, tulburarilor
psihosmatice, tulburari ale conduitei alimentare, iritabilitate, atacuri de panica, abuzuri de
substante si este utilizat cu succes si in interventiile in situatii de criza.3
Persoanele care sufera de tulburari emotionale au tendinta de a comite erori de logica
menitesa deformeze realitatea in sens negativ, generand depresie sau anxietate.

1
Young, J.E., Klosko, J., Weishaar, M.E ,(2003)– Schema Therapy: A Practitioner’s Guide. New York: The Guildford
Press

2
Irina Holdevici si Valentina Neacsu (2008)– Sisteme de psihoterapie si consiliere psihologica, Editura Kullusys,
Bucuresti
3
Brown, G.K., Newman, C.F., Charlesworth, S.E., Crits-Christoph, P. si Beck, A.T.(2004) – An open clinical trial of
cognitive therapy for border-line personality disorder. Journal of Personality Disorders, 257-271
w
 Simptomele psihopatologice sunt generate de aceasta gandire distorsionata, de interferente
arbitrare, de informatii incorecte si de incapacitatea pacientului de a face distinctia intre realitate
si fictiune. 4
Distorsiunile cognitive sunt:
 Interferente arbitrare – subiectul trage o serie de concluzii fara a avea argumente
relevante. Aici putem include tendinta spre „catastrofalizare” care il determina pe
individ sa prevada cele mai dezastruase consecinte pentru majoritatea situatiilor.
 Abstragerea selectiva – desprinderea unor concluzii pe baza unui element izolat,
ignorandu-se celelalte informatii sau contextul general.
 Suprageneralizarea – formarea unor convingeri cu caracter absolutist sau extrem,
pornind de la un eveniment izolat.
 Amplificarea si minimalizarea – implica exagerarea sau dimpotriva reducerea
importantei unui eveniment.
 Personalizarea – tendinta subiectiva de a raporta evenimentele externe la propria
persoana, fara a avea un temei pentru a proceda astfel
 Etichetarea – o persoana isi ataseaza o eticheta negativa prin care se defineste ca
persoana, pornind de la o greseala particulara.
 Gandirea de tip dihotomic – evaluarea tuturor situatiile extreme in alb-negru, totul sau
nimic
Tehnica de interventie consta in cercetarea emotiilor si comportamentelor
disfunctionale prin intermediul modificarii modului distorsionat de gandire.5
Terapeutul il va invata pe client sa identifice distorsionarile cognitive care ii produc tulburari
emotionale si comportamente dezadaptive.
Clientul va fi ajutat sa faca distinctie intre propriile ganduri si convingeri si datele realitatii.
In continuare terapeutul il va invata sa-si monitorizeze gandurile si convingerile negative. Dupa
ce clientul a realizat un „insight” (iluminare) in legatura cu modul sau irational de a gandi,
terapeutul il va ajuta sa testeze gradul de veridicitate a gandurilor si convingerilor sale
disfunctionale, examinand dovezile care vin in sprijinul sau impotriva acestora.

4
Rogers, C.R. (1951) – Client-centered therapy, Boston, Houghton Mifflin
5
Irina Holdevici si Valentina Neacsu (2008) – Sisteme de psihoterapie si consiliere psihologica, Editura Kullusys,
Bucuresti
Se poate aplica tehnica dialogului socratic, verificari prin intermediul realizarii unor saricini in
plan comportamental , strangerea de dovezi si gasirea unor explicatii alternative pentru anumite
fenomene.
Clientii isi vor formula anumite ipoteze referitoare la comportamentul lor si isi vor insusi
strategii de a face fata cerintelor vietii si de rezolvare de probleme.
Prin intermediul procesului descoperirii dirijate, clientii vor intelege legatura dintre mainiera de
agandi si modul de a simtii si actiona.
Terapia cognitiva este scurta, limitata in timp si focalizata in special pe evenimentele prezente,
desi anumite aspecte din cadrul istoriei vietii clientului pot fi abordate in c ursul terapieie in
anumite situatii:
 Atunci cand clientul manifesta o nevoie imperioasa de a vorbi despre trecutul sau
 Atunci cand terapeutul considera ca datele din trecut sunt esentiale pentru a evidentia
modul in care au fost formate si structurate convingerile disfunctionale de baza –
scheme cognitive – care genereaza ganduri negative cu caracter situational.
Obiectivul demersului terapeutic presupune reducera simptomelor, rezolvarea problemelor
clientului si prevenirea recaderilor.6
Relatia terapeutica din cadrul terapiei cognitive trebuie sa fie calda, empatica, non-evaluativa si
se bazeaza pe incredere. Acest tip de relatie terapeutica este necesara dar nu suficienta pentru
bunul mers al terapiei.
Terapeutul trebuie sa realizeze o conceptualizare a cazului, sa fie activ si creativ, sa poata
ghida clientul in timpul dialogului socratic si de autodescoperire si sa stapaneasca bine tehnicile
cognitive si comportamentale de rezolvare a problemelor. Rolul sau este acela de catalizator
care il ajuta pe client sa inteleaga modul in care gandurile, atitudinile si convingerile ii
influenteaza modul de gandire si actiunile.
El va actiona corectand cognitiile clientilor, fapt ce va facilita demersul de schimbare si il
va ajuta pe acesta sa-si formeze noi deprinderi de viata.7

6
Irina Holdevici si Valentina Neacsu (2008) – Sisteme de psihoterapie si consiliere psihologica, Editura Kullusys,
Bucuresti
7
Beck, A.T.(1999) – Cognitive aspects of personality disorders and their relation to syndromal disorders: A
psychoevolutionary approach. Washingron, DC: American Psychiatric Press
Clientul va juca la randul sau un rol activ in timpul demersului terapeutic, va prezenta
problemele asupra carora doreste sa lucreze, identificand si modificand distorsiunile cognitive si
ducand la indeplinire temele pentru acasa date de terapeut.
Terapeutul si clientul vor colabora pentru formularea ipotezelor care vor fi apoi testate
pentru a li se confirma sau infirma veridicitatea.
Este bine ca pacientul sa descopere singur modalitati alternative de gandire decat sa-i fie sugerate
de terapeut.8
In cele din urma clientii invata sa devina proprii lor terapeuti, capabili sa-si restructureze stilul
disfunctional de gandire, sa-si rezolve problemele si sa previna eventuale recaderi.
Temele pentru acasa sunt structurate in functie de problematica fiecarui client, obiectivul
acestora fiind de a-i invata pe clienti noi deprinderi de rezolvare de probleme si de a-si testa
convingerile in noile situatii de viata.
Terapeutul il va ajuta pe client sa ajunga la interpretari alternative al situatiilor de viata
care il tulbura.
In cazul tulburarilor depresive, pacientul gandeste in mod negativ si distrosionat.
Exista o triada cognitiva care conduce la depresie. Primul element al acestei triade consta
in faptul ca subiectul are o imagine negativa despre propria persoana, minimalizadu-si calitatile
si accentuandu-si defectele.
El considera ca deficientele sale il impiedica sa fie fericit.
Al doilea element ale triadei const intr-o tendinta a subiectului de a interpreta negativ
evenimentele vietii, extragand in mod selectiv doar acele elemente care vin sa le confirme
concluziile (abstragere selectiva).
Al treilea element se refera la viziunea pesimista a depresivului asupra viitorului. Acesta
considera ca problemele si dificultatile sale vor continua la nesfarsit, anticipand doar nenorociri
si esecuri pentru viitor.
Persoanele depresive isi fixeaza de obicei, obiective rigide, perfectioniste, imposibil de
atins.
Expectantele lor negative sunt atat de puternice incat si atunci cand inregistreaza vreun succes se
asteapta la esecuri ulterioare.

8
Irina Holdevici si Valentina Neacsu (2008) – Sisteme de psihoterapie si consiliere psihologica, Editura Kullusys,
Bucuresti
Aceste ganduri negative se centreaza in jurul unor dezastre, pierderi ireversibile si esecuri si le
genereaza stari de tristete, dezamagire si apatie.
Abordarea terapeutica in aceste cazuri se focalizeaza asupra ariei problematice specifice si a
motivelor pe care le invoca subiectii pentru starea lor depresiva.
Simptomele comportamentale ale depresiei sunt: inactivitatea, retragerea si tendinta de evitare.
Subiectii afirma ca sunt prea obositi ca sa mai intreprinda ceva, ca se vor simti si mai rau daca
vor incerca sa intreprinda ceva si vor esua din nou.
In aceasta situatie terapeutul poate utiliza un dialog socratic cu intrebari de genul:
- Ce se va intampla daca veti incerca sa faceti acest lucru?
- De unde stiti ca este inutil sa incercati? Etc
Strategia terapeutica va include stabilirea unui program care sa cuprinda sarcini graduale
care trebuiesc indeplinite de subiect. La inceput i se vor da sarcini usoare care au mari sanse sa
fie indeplinite cu succes si care vor contribui la formarea unei atitudini mai optimiste.
Sarcina terapeutului este sa-l convinga pe client ca daca va intreprinde ceva se va simti mai bine
decat daca nu intreprinde nimic. 9
Unii clienti depresivi pot avea idei cu continut suicidar. In astfel de situatii, terapeutul trebuie sa-
i ajute sa gaseasca alternative pentru situatia in care se afla si sa reduca problemele complexe cu
care se confrunta la unele de dimensiuni mai reduse, posibil de solutionat. Se identifica moduri
alternative de a vedea problemele, de a le solutiona in mod constructiv.
Terapeutul va adresa clientului intrebari de tipul:
- Oare daca eu as face o astfel de greseala, m-ai dispretui tot atat de mult cum te
dispretuiesti tu pe tine insuti?
Se va folosi cu tact simtul umorului, in sensul ca subiectul nu trebuie sa se simta ironizat, ci doar
unele dintre trairile sau complortamentele sale particulare.
Terapeutul il va ajuta pe client sa stabileasca liste de prioritati, sa verifice modul de indeplinire a
sarcinior si sa fragmenteze problemele complexe in parti componente.
Dupa ce au invatat sa lupte impotriva indoielilor lor, combatandu-le in timpul sedintei de
psihoterapie, clientii vor fi ajutati sa aplice noile deprinderi cognitive si comportamentale in
situatii reale de viata.

9
Irina Holdevici si Valentina Neacsu (2008) – Sisteme de psihoterapie si consiliere psihologica, Editura Kullusys,
Bucuresti
BIBLIOGRAFIE

Beck, A.T. (1999)– Cognitive aspects of personality disorders and their relation to syndromal
disorders: A psychoevolutionary approach. Washingron, DC: American Psychiatric Press
Brown, G.K., Newman, C.F., Charlesworth, S.E., Crits-Christoph, P. si Beck, A.T.(2004) – An open
clinical trial of cognitive therapy for border-line personality disorder. Journal of Personality
Disorders
Irina Holdevici si Valentina Neacsu (2008)– Sisteme de psihoterapie si consiliere psihologica,
Editura Kullusys, Bucuresti
Rogers, C.R.(1951) – Client-centered therapy, Boston, Houghton Mifflin
Young, J.E., Klosko, J., Weishaar, M.E (2003) – Schema Therapy: A Practitioner’s Guide. New
York: The Guildford Press

Surse internet
http://masterdroguri.ro/wp-content/uploads/2015/03/irina-holdevici-valentina-neacsu-
sisteme-de-psihoterapie-si-consiliere-psihologica.pdf
http://www.bellanima.ro/servicii/psihologie-psihoterapie-psihiatrie-adulti/?
gclid=Cj0KCQjwy6T1BRDXARIsAIqCTXrpMadh6NuX9sLqCEuNDVPORUUm9hhLBppQ3pobEo4Ie8
v0R6dBt1QaAmFAEALw_wcB
https://www.la-psiholog.ro/info/ce-este-si-ce-nu-este-consilierea-psihologica