Subiecte examen:

1)Definitie Inteligenta Emotionala

Inteligenta emotionala este ansamblul de abilitati care ne permite sa:

-identificam propriile emotii si ale celorlalti, sa le exprimam corect, real

-intelegem propriile emotii si ale celorlalti, sa le gestionam si sa ne adaptam la emotiile celorlalti
-utilizam emotiile pentru a gandi si a actiona
-comunicam eficient
-luam decizii bune
-ii motivam pe ceialalti si sa ne automotivam
-fim creativi
-ne planificam si orientam alegerile
-dezvoltam si intretinem bune relatii interpersonale

2)Clasificarea emotiilor
a) emotii primare c) emotii acute
b) emotii secundare d) emotii difuze

a) si b) = frica, furie, tristete, dezgust, surpriza, bucurie

c) - au inceput precis si rapid; sunt legate de un obiect concret; au durata scurta
d) - nu au un inceput precis; nu au obiect sau motiv concret; pot dura multa vreme

3)Componentele emotiilor
1. modificarile fiziologice: -activare (cresterea ritmului cardiac)
-inhibare
2. trairile afective: identificarea propriu-zisa a emotiei si situarea acesteia in regimul "placut-neplacut", ceea ce permite
etichetarea emotiei.
3. expresiile faciale si corporale: -incruntarea sprancenelor; clipitul; datul din umeri
4. comportamentele adaptative: apropiere - evitare
fuga - lupta
tandrete - agresivitate
5.evaluarea cognitiva: -ganduri; judecati de valoare; idealuri; principii

4)Functiile emotiilor
Funcţii la nivel de reglare intraindividuală
1. Ajustează stilul cognitiv în funcţie de cerinţele situaţionale
2. Facilitează luarea deciziilor
3. Pregăteşte individul pentru răspunsuri motorii rapide
4. Promovează învăţare
Funcţii de reglare la nivel interindividual (social)
1. Furnizează informaţii despre intenţiile comportamentale
2. Oferă indicii despre caracterul bun sau rău al stimulilor
3. Permite respectarea scenariilor comportamentale sociale complexe
5)Criterii de recunoastere al emotiilor fundamentale
1. sa se manifeste brusc ca reactie la un eveniment sau gand
2. sa dureze putin
3. sa fie clar diferite de alte emotii
4. sa apara si la bebelusi
5. sa se manifeste fiziologic in mod specific
6. sa aiba expresie faciala universal recunoscuta

6)Etapele dezvoltarii Inteligentei Emotionale

1.CONSTIENTIZAREA DE SINE
- a observa propria persoana, a cunoaste sentimentele personale
- crearea unui vocabular al sentimentelor
- cunoasterea relatiei dintre ganduri, emotii si reactii (comportamente)

2.ADAPTAREA DECIZIILOR PERSONALE

- a examina actiunile si a cunoaste consecintele lor
- a depista daca la baza unei hotarari se afla un gand sau o emotie

3.ADMINISTRAREA SENTIMENTELOR
- supravegherea dialogului cu sine pentru a detecta mesaje negative, de exemplu descurajarile
- intelegerea a ceea ce se afla in spatele unui sentiment manifest (suferinta care accentueaza mania)
- gasirea metodelor de constientizare si transformare a fricilor, anxietatii, tristetii

4.MANAGERIEREA STRESULUI
- prin metode de relaxare, imaginatie activa, exercitiu fizic

5.EMPATIA
- a intelege sentimentele si preocuparile altora
- a aborda situatia din perspectiva celuilalt
- a aprecia diferentele in felul in care oamenii simt si gandesc viata

6. COMUNICAREA
- a discuta eficient despre sentimente
- a deveni un bun ascultator
- a distinge intre ceea ce face si ceea ce spune cineva si judecatile noastre despre aceasta
- transmiterea mesajelor care sa inceapa cu eu
7. AUTODEZVALUIREA
- a valoriza deschiderea afectiva si a pune sentimentul de incredere la baza relatiilor
- a cunoaste momentul cand esti in siguranta si poti vorbi despre sentimentele personale

8. PERSPECTIVA
- identificarea tiparelor specifice vietii emotionale si comportamentale
- recunoasterea tiparelor la ceilalti

9. ACCEPTAREA DE SINE
- a te vedea intr-o lumina pozitiva
- a-ti recunoaste punctele tari si punctele slabe
- capacitatea de autoironie
10. RESPONSABILITATE PERSONALA
- asumarea raspunderii pentru propriul comportament
- cunoasterea consecintelor, deciziilor si actiunilor noastre
- acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale
- ducerea la capat a promisiunilor
- implicarea totala

11. DINAMICA DE GRUP

- cooperare
- capacitatea de a sti cand si cum sa conduci si cand trebuie sa urmezi pe cineva

12. REZOLVAREA CONFLICTELOR

- presupune confruntarea onesta cu ceilalti

7)Instrumente emotionale de dezvoltare a Inteligentei Emotionale

-identificarea si etichetarea sentimentelor si emotiilor
-exprimarea sentimentelor si emotiilor
- evaluarea intensitatii emotiilor si sentimentelor
- gestionarea emotiilor si sentimentelor
- amanarea rasplatii
- gestionarea impulsurilor
- reducerea stresului
- cunoasterea diferentelor dintre sentimente si actiuni

8) Constientizarea emotionala

Definitie: aptitudinea unei persoane de a recunoaste si de a descrie emotia personala si a altora.

Caracteristici: aptitudine cognitiva care urmeaza un proces de dezvoltare similar cu ceea ce Piaget a descris ca fiind
cunoasterea generala.
- teza fundamentala a acestui model este ca diferentele individuale in constientizarea emotiilor reflecta variatii ale
gradului de diferentiere si integrare a schemei folosite in procesarea informatiei emotionale, indiferent daca
informatia vine din lumea externa sau din lumea interna prin introspectie.
- in masura in care constientizarea informatiei emotionale este adaptativa, atunci cu cat o persoana are mai multa
informatie despre starea emotionala personala, cu atat potentialul de folosire a acestei informatii in atingerea
succesului adaptativ este mai mare.
- exista 5 niveluri de constientizare ale emotiilor care corespund caracteristicilor structurale ale stadiilor de
dezvoltare cognitiva descrise de Piaget.
Niveluri de constientizare
V. [CUMULUL DE EXPERIENTE EMOTIONALE]
IV. [AMESTECUL DE EMOTII]
III. [EMOTIILE UNICE]
II. [TENDINTA DE A ACTIONA]
I. [SENZATII FIZICE]
- aceste niveluri descriu organizarea experientei emotionale si sunt ierarhic inrudite prin faptul ca functionarea la fiecare
nivel modifica si dezvolta functionarea nivelurilor anterioare, dar nu le elimina.
-dezvoltarea acestor scheme emotionale se face prin intermediul cuvintelor sau prin alte moduri de reprezentare
simbolica, folosita in descrierea emotiilor.
- natura experientei emotionale constiente si capacitatea de a aprecia complexitatea in experienta proprie si cea a altora,
este influentata despre ceea ce subiectul stie despre emotie, informatie bazata la randul ei pe modul in care a fost
reprezentata emotia in trecut.
- capacitatea de constientizare a starilor emotionale este o aptitudine fundamentala pentru I.E (inteligenta emotionala),
influentand in mod direct controlul impulsurilor, perseverenta, automotivarea, empatia, abilitatile sociale.
- gradul de diferentiere si de integrare a emotiilor are o influenta importanta in 2 directii:
a) asupra felului in care este exprimata emotia intr-un context social
b) asupra modului in care sunt negociate tranzactiile interpersonale

9)“Creier rational” vs. “Creier irational”

CREIER RATIONAL
- se gaseste in cortex / neocortex
- functioneaza prin aproximari si ipoteze
- percepe lucrurile si le integreaza intr-un sistem
coerent si structurat
- incearca sa plaseze toate informatiile intr-un
sistem conceptual si de convingeri, avand
capacitatea de a reconsidera continuu acest sistem
CREIER IRATIONAL (EMOTIONAL)
- se gasesti in Amygdala / Creierul Reptilian
- functioneaza ilogic
- se autojustifica bazandu-se pe perceptii
subiective
- denatureaza realitatea pentru a o face sa
corespunda viziunii sale
* are capacitatea de a lua in stapanire creierul
rational

CREIERUL IRATIONAL
-situat in amigdala; ilogic; isi ia convingerile drept adevar absolut; respinge sistematic tot ce il poate contraria; se
autojustifica bazandu-se pe perceptii; denatureaza realitatea pentru a o face sa corespunda viziunii sale; are capacitatea
sa ia in stapanire creierul rational.

CREIERUL RATIONAL
-situat in neocortex; functioneaza prin aproximari si ipoteze; este logic si pragmatic; percepe lucrurile si le integreaza
intr-un sistem coerent si structurat; incearca sa plaseze noile informatii intr-un sistem conceptual si de convingeri; are
capacitatea de a reconsidera si de a restructura incontinuu acest sistem de concepte si convingeri.

10)Logica ratiunii vs. Logica sentimentala

LOGICA RATIUNII LOGICA SENTIMENTELOR
- este determinata de natura si ordinea obiectiva - este determinata de natura si ordinea subiectiva
- constata realitatea si presupune descoperirea - are ca origine dorinta pozitiva sau negative care urmareste
- este constituita din “stari intelectuale” o dovada
- functioneaza prin analiza - este constituita din valori determinate de sentimente
- functioneaza prin sinteza
Deznodamantul Unei Boli
- descompunem problema in elementele sale - concluzia e determinate dinainte, cel putin in mod virtual,
component: si depinde de:
 Constitutia bolnavului  Caracterul optimist sau pesimist
 Gravitatea  Indraznet sau timid
 Pregatirea medicului  Dispozitia stabila sau de moment, care determina
  Varsta judecatile de valoare
 Antecedente - sinteza valorilor prin acumulare sau gradare dau iluzia
 Situatia financiara unei demonstratii
- concluzia finala este data de suma concluziilor
partiale

LOGICA RATIUNII
- este determinata de natura si de ordinea obiectiva; constata realitatea si presupune descoperirea; este constituita din
stari intelectuale; functioneaza prin analiza.

LOGICA SENTIMENTELOR
- este de natura subiectiva; are ca origine dorinta pozitiva sau negativa care urmareste o dovada; este constituita din
valori determinate de sentimente; functioneaza prin sinteza.

ex.: deznodamantul unei boli ->[logica ratiunii] -> descompunem problema in elemente componente -> constitutia
bolnavului -> gravitatea simptomelor -> gradul de pregatire al medicului
[logica sentimentelor] -> depinde de caracterul optimist sau pesimist, indraznet sau timid al celui in cauza si de
dispozitia stabila sau momentana care determina judecatile de valoare; sinteza valorii prin acumulare sau gradare da
iluzia unei demonstratii

11)Caracteristicile generale ale schemelor emotionale/ mentale/ psihice

SCHEMELE MENTALE (EMOTIONALE si PSIHICE)

I. Definitie
Schemele mentale reprezinta o combinatie de idei si emotii caracteristice

II. Caracteristici
1. le elaboram pentru ca la un moment dat au reprezentat o solutie pentru o problema cu care ne-am confruntat
timpuriu in viata;
2. sunt o incercare nereusita de a satisface o necesitate vitala (siguranta, relatiile cu ceilalti, etc.)
3. fiecare schema are propria sa amprenta emotionala, o anumita intensitate afectiva si de regula sunt reproduse
sentimentele avute in timpul evenimentelor traumatizante initiale
4. sunt paradoxale pentru ca se invart in jurul unor nevoi stringente, dar impiedica satisfacerea lor, ceea ce
determina nevroza;
5. pot avea si aspecte pozitive, de exemplu schema tip: standarde severe -> disciplina -> succese;
6. aceeasi schema se poate manifesta in maniere diferite, in comportamentul a doua persoane;
7. determina solutii si comportamente nevrotice
8. reprezinta strategii pentru satisfacerea nevoilor fundamentale (iubire, intelegere, acceptare);
9. sunt contrare propriilor interese pentru ca saboteaza orice incercare de schimbare
CLASIFICAREA SCHEMELOR: 1. de adaptare si 2. de inadaptare
1. un copil mic care este iubit si ingrijit determina formarea schemelor de adaptare -> ->o sa aiba incredere in mediu si
credinta ca oamenii si universul nu reprezinta o amenintare pentru el -> dezvolta relatii de prietenie, abordeaza oamenii,
gandeste pozitiv, are relatii stabile
2. un copil agresat in primii ani de viata formeaza scheme de inadaptare -> isi formeaza convingerea ca oamenii nu sunt
demni de incredere; interpreteaza actiunile neutre sau pozitive ale celor din jur ca pe amenintari
SCHEMA DE INADAPTARE:
1. copilarie: autoprotejate
 2. maturitate: suspiciuni, dificultati in a lega prietenii

->cele mai apropiate relatii devin campuri de lupta

De-a lungul vietii tindem sa inmagazinam comportamentele si reactiile care conserva schemele. Aceste scheme
emotionale sunt rodul conflictelor interne.
MASLOW: "daca singura cale de a conserva sinele este de a-i pierde pe ceilalti, atunci copilul va renunta la sine."
Cele mai multe scheme arata felul in care ne-am sacrificat potentialul, facand un targ pentru a mentine relatiile cu
ceilalti.

TIPOLOGIA SCHEMELOR - David Shapiro

1. STILUL COMPULSIV - fixare rigida asupra detaliilor si indeplinirea stricta a tuturor obligatiilor
2. STILUL ISTERIC - reactie impulsiva la primele impresii, ignorand detaliile si faptele
3. STILUL PARANOID - urmarirea oricarui indiciu care confirma asteptarile de suspiciune
Lester Luborsky a detaliat conflictele interne:
dorinta => raspuns anticipat => reactie
DORINTA RASPUNS ANTICIPAT REACTIE
________________________ ________________________ ________________________
- vreau sa fiu inteles, sa existe - celalalt este insensibil si - respingere, dezamagire
empatie fata de mine si sa fiu nepasator fata de sentimentele
vazut asa cum sunt mele
________________________
________________________ ________________________
- furie, resentimente
- vreau sa fiu respectat, apreciat - celalalt va profita de mine
si tratat in mod corect
________________________ ________________________
________________________
- vreau sa am o parere buna - zadarnicie si neputinta
- celalalt ma va umili
despre mine si sa am incredere in
mine

1. ABANDONUL
- are la baza teama ca ceilalti ne lasa singuri
- se fundamenteaza pe doua elemente principale :

a) o experienta reala din copilarie

b) un abandon simbolic: mutarea intr-o noua locuinta sau parinte instabil (distant afectiv; alcoolic; imprevizibil)
=>determina tristete si izolare, teama si panica
- ca reactie este ceea ce numim impulsul de agatare care determina atasamentul anxios de celalalt
|->persoana face un compromis si accepta relatia nociva
|->persoana paraseste relatia inaintea celuilalt si astfel este intr-o cautare continua de partener
- persoanele cu aceasta schema au o sensibilitate crescuta la semnele de parasire si la gelozie, iar schema determina
axarea pe aceste scheme, deformandu-le si amplificandu-le pentru a-si demonstra siesi ca relatia s-a incheiat.

2. PRIVATIUNEA- "nevoile mele nu vor fi satisfacute"

- provine de la parinti preocupati de propria persoana si neatenti la nevoile copilului
- cei care au aceasta schema, ca adulti sunt persoane hipersensibile, care considera ca nu se tine cont de ei niciodata si
nu sunt ajutati suficient (emotii de tristete, furie, deznadejde)
- radacinile acestei scheme sunt: lipsa hranei, a caldurii, a afectiunii, a intelegerii, a indrumarii, a sfaturilor
- cei cu aceasta schema traiesc sentimentul ca ceilalti nu fac suficient pentru ei si au doua tipuri de reactii:
a) asteapta ca ceilalti sa le cunoasca nevoile
b) isi satisfac singuri nevoile, dar in exces (cheltuie mult, beau mult, mananca mult)
- ii tin pe ceilalti la distanta pentru a se proteja, nu isi arata nevoile din teama ca oricum nu vor fi satisfacute

3. SUBJUGAREA
- nevoile celui care are aceasta schema nu sunt niciodata prioritare
- in relatie conduce celalalt si renunta foarte usor (emotii de furie, frustrare)
- se formeaza intr-o copilarie cu parinti autoritari care ignora nevoile copilului
- aceste persoane considera ca nevoile si sentimentele lor sunt neimportante si invizibile pentru celalalt
se manifesta astfel:
a) pasivitate prin reprimarea nevoilor (ca adult se manifesta in mod specific prin dorinta de a-i multumi pe ceilalti)
b) refuzul atasamentului; nu se ataseaza in relatie pentru a nu fi dominata
c) supunere; nu pune limite in cadrul relatiei

4. NEINCREDEREA - "nu pot avea niciodata incredere in ceilalti"

- emotia principala este furia
- cei care au o astfel de schema sunt foarte vigilenti in relatii si sunt inchisi
- in mod inconstient isi aleg parteneri care se poarta urat
- au la baza un abuz (fizic, afectiv, sexual, intelectual) din copilarie
fizic -> disciplina
afectiv -> critica; injosire; confuzie
sexual -> teama; rusine; tradare
intelectual -> suprasolicitare
- abuzurile sunt preluate si facute la nivel inconstient se manifesta astfel:
a) evita relatii bazate pe incredere
b) idealizeaza pe celalalt ca protector
c) se lasa antrenat/a in relatii care devin abuzive
d) devine agresor facand astfel ca abuzul sa se perpetueze

5. IMPOSIBILITATEA DE A FI IUBIT - "nu sunt demn de iubire"

- este o schema a deficientei
- emotii de rusine, umilinta, neliniste, vulnerabilitate
- determinata de parinti excesiv de critici care isi insulta si isi umilesc copiii
- mesajul transmis de parinti: "nu esti suficient de bun" (dezgust/ dispret non-verbal) determina doua tipuri de reactii
specifice:
a) acceptarea mesajelor umilitoare in relatii ulterioare, determinand capitulare sau pasivitate, lipsa valorilor si o imagine
de sine scazuta
b) atitudine de indrazneala, aroganta, care ascunde sentimentul de inferioritate
- aceste persoane se protejeaza prin relatii distante

6. VULNERABILITATEA - "lumea este un loc plin de primejdii"

- la origine se afla teama pierderii controlului
- emotia principala: teama exagerata ca urmeaza sa se intample ceva rau
RADACINI: un parinte cu tendinta de a exagera sau o perioada in care persoana s-a simtit amenintata
-aceasta schema se manifesta la maturitate prin teama exagerata de a nu pierde bani, in cariera si este legata de siguranta
fizica
determina:
- cumpatare pana la a nu mai simti nici o placere
- diete drastice cu alimente sanatoase
- evitarea calatoriilor
prezinta doua tipuri de reactie:
a) persoanele care isi pregatesc cu meticulozitate toate activitatile
b) supracompensare prin asumare de riscuri

7. EXCLUDEREA - "eu nu fac parte din"

- determinata de atitudinea celor din grup
- mesajul perceput din partea grupului este: "nu esti ca noi, noi nu te vrem"
- emotii principale: tristete, anxietate
- reactie principala: non-implicarea => autoexcluderea
excludere de doua tipuri:
a) de la copiii de aceeasi varsta
b) de la familia celorlalti copii (din cauza diferentelor culturale sau a organizarii dinamicii a respectivei familii)
modalitati de comportament:
- evita grupul pentru a reduce suferinta respingerii
- autoprofetia implinita => nelinistea gandului respingerii => comportament necorespunzator => excludere reala
- eforturi excesive de adaptare (atentie maxima pentru a fi membrul perfect al grupului)
- exagerarea fatisa a rolului de proscris facand din aceasta un titlu de glorie

8. ESECUL
- are la baza sentimentul de a nu fi suficient de bun in ceea ce faci, in ciuda rezultatelor pozitive
- parinti, frati, colegi de clasa care il/o umilesc constant si permanente comparatii negative intre propria persoana si
ceilalti copii
- emotii de tristete, anxietate, neincredere in sine
- se formeaza pe terenul realizarilor si al carierei si se bazeaza pe sentimentul ca succesul este un lucru pe care nu il
merita sau pe sentimentul ca orice ar face nu ii iese
- si aici este vorba despre autoprofetia implinita, deoarece persoana se comporta astfel incat sa isi saboteze succesul
doua tipuri de comportament:

a) eschivare/evitare (nu accepta noi provocari pentru o reusita)

b) amanarea prin scuze

9. PERFECTIONISMUL - "nu sunt destul de bun"; "trebuie sa fiu perfect"

- provine de la persoanele apropiate care au criticat rezultatele copilului permanent, determinand copilul sa depuna astfel
eforturi imense pentru a nu le pierde dragostea
- radacina emotionala este data de sentimentul ca va rata oricat de mult s-ar stradui, ceea ce determina tristete (pentru ca
nu este apreciat/a pentru ceea ce este, ci doar pentru cat de bine reuseste)
- cei care au aceasta schema sunt neinduratori cu ei insisi in respectarea celor mai inalte standarde
- emotii de iritare, nerabdare, tristete (pentru ca nu se poate bucura de viata din pricina responsabilitatilor)
- cei cu aceasta schema sunt workoholici, autocritici si incearca sa ii supuna si pe ceilalti propriilor standarde
INDICI:
- sentimentul constant ca trebuie sa fac mai mult si mai bine
- ingrijorarea ca nu este suficient timp pentru tot ce mi-am propus sa fac
- severitatea cu care isi judeca actiunile
- sentimentul ca viata este lipsita de bucurii

10. INDREPTATIREA - "regulile nu sunt valabile pentru mine"

- se plaseaza pe ei insisi mai sus decat oricine altcineva
- sunt lipsiti de compasiune si grija pentru ceilalti
- au pretentia ca partenerul sa le satisfaca toate dorintele
SURSELE DE FORMARE:
- copii rasfatati, fara interdictii si fara responsabilitati
- iubirea parintilor conditionata de o calitate a copilului
- reactia la lipsa de atentie, de afectiune, de bunuri materiale suferite in copilarie; considera ca sunt indreptatiti la mai
mult decat li se cuvine
INDICI:
- sentimentul de a fi special
- iritarea in fata unui refuz, a impunerii unor limite
- satisfacerea primelor impulsuri si a dorintelor, indiferent de consecinte
- incapacitatea de a amana recompensa pana la terminarea obiectivului
- sunt iritate de reprosurile legate de incalcarea anumitor granite

Schemele emotionale se pot manifesta individual sau grupat si functioneaza in doua moduri:
- primul rand alterneaza perceptia si ne modifica reactiile pentru a fi in concordanta cu versiunea de performanta a
realitatii pe care o induc.
- al doilea mod ne ofera o singura alternativa care ne confirma si ne limiteaza drastic optiunile

Obicieiurile mentale care ne hranesc schemele:

- generalizarea
- perceptia selectiva
- interpretarea
- graba de a concluziona
- exagerarea sau amplificarea

- tratarea schemelor (trairea sentimentelor specifice schemei, contactul cu ele fara a incerca sa le schimbam)
- explorarea dimensiunilor relatiei noastre cu viata, in patru directii: cognitiv, emotional, comportamental, spiritual

12)Frica (definitie)
LONGMAN - teama este o emotie intensa provocata de o amenintare care implica o senzatie de tensiune neplacuta, un
impuls puternic de a fugi si diverse reactii fiziologice precum accelerarea batailor inimii, incordarea muschilor,
mobilizarea organismului pentru fuga sau lupta. Este produsa nu numai de un pericol direct, ci si de situatii sau obiecte
care reprezinta pericolul

13)Modalitati de apartitie a temerilor

TEAMA POZITIVA
Actioneaza ca un impuls protector, si ne mobilizeaza sa ne indepartam de situatiile periculoase care ne ameninta viata
sau sanatatea si ne impiedica sa ne facem rau fizic.
Teama din urma cu mii de ani era alta decat teama de acum care se manifesta prin:
- teama de a nu fi iubit, dorit
- teama de a fi respins
- teama de a fi nefolositor
Cultura a determinat aparitia fricii pentru ceea ce s-ar putea intampla.
MODALITATI PRIN CARE APARE TEAMA
1. temerile copilariei: cu cat parintii resping teama copilului cu mai multa asprime, cu atat va fi mai puternica
autoacuzarea copilului care ajunge sa imite raspunsurile parintilor mai tarziu
2. teama ca efect al suprasolicitarii fizice sau mentale - oboseala -> dificultatea de a adormi -> eforturi diurne mai
mari -> oboseala (crescuta) -> anxietate (crescuta)
3. teama datorata unor schimbari stresante - modele de comportament stabile; rutinele au scopul de a ne face sa ne
simtim confortabil si reflecta prioritatile noastre
4. teama produsa la renuntarea de tranchilizante
5. teama produsa de afectiuni medicale sau stimulente in exces
6. teama provocata prin furie reprimata
- un partener care exploateaza emotional
- incordare permanenta in mediul de la servici/lucru
- interventia rudelor in deciziile din viata proprie
7. teama produsa prin trauma
O serie de factori determina dezvoltarea sentimentului de teama dupa o trauma:
- tipul de personalitate si rezistenta naturala la stres
- atitudinea generala fata de probleme si dificultati, care este rezultatul experientelor din trecut si a procesului de
invatare
- starea de spirit in care se afla persoana cand s-a produs trauma
- modul in care au reactionat ceilalti la ceea ce s-a intamplat
Cand are loc o trauma este ca si cum experienta se infige in minte, nepermitand altor experiente pozitive sa modifice
continutul emotional al traumei.
 1. Teama obisnuita;
2. Fobii;
3. Agrofobii + atacuri de panica;
4. Anxietate generalizata
5. Tulburare obsesiv compulsiva
TEAMA OBISNUITA: temerile naturale: frica de animale, de inaltime, de apa, etc.

14) Fobiile
- este o teama excesiva, nerealista, incontrolabila, declansata de un obiect, o activitate sau o situatie specifica
3 factori care deosebesc fobiile de temerile normale:
- sentimentul de teama este puternic si persistent
- frica este nerezonabila dar recunoasterea acestui fapt nu determina disparitia fobiei
- implica evitarea obiectului, activitatii sau situatiei declansatoare de frica
tipuri de fobii:
a) fobia simpla
- teama de un anumit obiect sau situatie (frica de pasari, molii, viermi)
- persoana este speriata sa nu fie ranita sau ucisa daca se apropie de obiectul fobiei
- fobii provenite din experiente traumatice specifice
b) fobia sociala
- se refera la teama de a pierde controlul in fata celorlalti
- provine dintr-un eveniment traumatic din trecut, neclar, iar practic situatia fobica din prezent este o translatare
emotionala a evenimentului initial

15)Anxietatea generalizata
- denota o stare persistenta de teama fara un obiect concret
- se manifesta printr-un sentiment difuz de dezastru iminent sau o teama vaga dar persistenta de ceea ce se va intampla
in viitor
- nivelul anxietatii fluctueaza in timpul zilei si de la o zi la alta dar teama este permanenta
- se manifesta prin comportamente timide, proasta dispozitie, sau comportament agresiv cu scopul de a pune capat
agitatiei
- anxietatea determina epuizare fizica, mentala si deprimare

16)Tulburarea de tip obsesiv-compulsiv

- obsesia reprezinta prezenta unei idei sau dorinte persistente in minte, perceputa ca fiind irationala, dar persoana nu se
poate opri din a se gandi la ea; ideea este respinsa intelectual, rational, cognitiv, dar nu poate fi eliminata
- pentru a contracara obsesia, persoanele obsesive dezvolta o actiune-ritual compulsiva
- un gand sau un obicei este considerat obsesie sau compulsie daca persoana nu il poate opri sau pierde mult timp
efectuand actiuni compulsive astfel incat isi dezorganizeaza viata zilnica

obsesii:
- de culori (evitare)
- de numere (ex.: superstitia lui "13")
- sexuale (ganduri de incest sau homosexualitate)
- ale exactitatii si simetriei
- legate de griji exagerate privind microbii, murdaria sau secretiile corpului
- de violenta (teama de a face rau altora sau siesi)
- frica de a rosti obscenitati
- frica de a fi responsabil de tot ceea ce merge rau

compulsii:
- verificarea si rasverificarea usilor si ferestrelor
- aranjarea repetata a lucrurilor
- strangerea si colectionarea de ziare, peturi ("fiindca vor fi utile la un moment dat")

O persoana obsesiv-compulsiva este critica cu sine si ceilalti si inflexibila.

17)Diferentierea dintre teama si anxietate

TEAMA
______________________________________
- reactie la o primejdie reala
______________________________________
- manifestare de scurta durata
______________________________________
- are un motiv real
______________________________________
- are manifestari fizice predominante
_______________________
- tulburarea psihica derivata este fobia
ANXIETATE
______________________________________
- anticiparea unei primejdii iminente
______________________________________
- cronica
______________________________________
- nu are un motiv precis
_____________________________________
- are preponderent manifestari psihologice (griji,
neliniste)
______________________________________
- tulburarea psihica derivata este anxietatea
generalizata

CUM INVATAM FRICA

- prin experiente traumatice unice
- prin mici experiente traumatice repetate fara a avea posibilitatea de a le controla
- prin efect retroactiv
- un adult care se sperie sistematic si copilul este martor

18)Explicarea fricii prin cele 4 modele teoretice

1. CURENTUL EVOLUTIONIST:
- ne temem pentru ca asa ne este scris in gene; teama este o emotie utila, lasata mostenire de evolutie cu rolul de a ne
produce spaima fata de tot ceea ce ne ameninta supravietuirea sau integritatea corporala
2. CURENTUL PSIHOLOGIZANT:
- ne temem pentru ca trupul nostru este influentat de emotie; reactiile fizice de spaima care ies din aria controlabilului
nostru, reprezinta un semnal de alarma menit sa ne atraga atentia

3. CURENTUL COGNITIVIST:
- ne temem din cauza gandurilor noastre; pentru o mai mare siguranta avem capacitatea de a anticipa, de a ne gandi la
ceea ce se ascunde sub realitatea imediata, vizibila si perceptibila

4. CURENTUL CULTURALIST:
- ne temem pentru ca am invatat-o; multe temeri ne sunt inoculate pentru a da nastere unor comportamente adecvate
culturii in care ne aflam

19)Atasamentul securizant
SECURIZANT
bebelusuleste ascultator, cauta contactul cu mama, vrea in brate dar accepta si sa fie lasat jos si in situatii neobisnuite;
plange dar poate fi consolat
mama este calda si atenta cu bebelusul, ii intelege reactiile si actioneaza imediat ce bebelusul plange

20)Atasamentul evitant
bebelusul nu cauta contact activ cu mama si se supara pe ea in mod neasteptat; nu pare sa fie foarte interesat sa fie luat
in brate, dar se supara atunci cand e lasat jos; in situatii neobisnuite reactioneaza scurt la disparitia mamei, apoi se
concentreaza asupra mediului (jucariilor) si este indiferent in momentul revenirii mamei
mama respinge indirect bebelusul, este deseori indisponibila, face fata cu greu solicitarilor si isi doreste ca bebe sa
devina independent cat mai repede

21)Atasamentul ambivalent
bebelusulsta lipit de mama sa, nu exploreaza cu placere mediul inconjurator, suporta greu orice despartire, se supara des
si plange mult; in situatii neobisnuite este imposibil de calmat, isi cauta mama avid, iar cand aceasta revine, isi
manifesta fata de ea in mod deschis supararea
mamaeste foarte atenta si nelinistita, este nesincronizata cu nevoile bebelusului si nu stie sa interpreteze reactiile
22)Tristetea (definitie)
- Este o emotie principal
- Este declansata de pierderea: unui obiect valorizat; o fiinta iubita; un statut/un scop

23)Functiile tristetii
Principala functie a tristetii este ajutorul dat pentru adaptarea in cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuiva
apropiat sau o mare dezamagire, tristetea fiind ea insasi declansata de pierdere. Tristetea aduce o scadere a energiei si a
entuziasmului fata de activitatile vietii, in special fata de divertisment sau de placeri, iar adancimea ei si intrarea in
depresie duce la o incetinire a metabolismului. Aceasta retragere introspectiva creeaza ocazia de a jeli o pierdere , iar pe
masura ceenergia revine, se contureaza noi inceputuri. Aceasta pierdere de energie poate sa-i fi tinut pe oameni tristi- si
vulnerabili- in apropierea casei, unde erau mai in siguranta.
Functiile tristetii: - ne invata cum sa evitam situatiile de tristete
- ne invata sa avem mai multa grija fata de prieteni, familie, cand ne alegem obiective profesionale, cum sa ne alegem
partenerul
- ne face sa ne retragem si sa reflectam asupra propriilor greseli (ex. un esec la un examen)
- ajuta la intelegerea celorlalti – empatizam cu cineva care traieste o stare de tristete
- ne poate ajuta pe moment de agresivitatea celorlalti.
Factorii care determina depresia ca forma de tristete majora:
Stare patologica, tulburari somatoforme persistente, durata de minim cateva luni a starii continue de tristete,
neinfluentata de evenimente placute, tripla viziune negativa (asupra propriei persoane, asupra viitorului si asupra lumii.
Tristetea data de pierderea cuiva duce la trairi succesive de tristete si furie astfel: tristetea dupa moartea cuiva deriva in
furie fata de cel ce a plecat, aceasta se indreapta catre propria persoana ducand la tentativa de suicid.
+ curs

24)Diferentierea dintre tristete si depresie

Curs

25)Factori care pot declansa depresia

Factori biochimici. Nivelul anormal de serotonina si norepinefrina, doua elemente chimice din creier, poate contribui la
simptomele depresiei, cum ar fi anxietatea, iritabilitatea si oboseala. Acestea nu sunt singurele retele neuronale
implicate. Cercetatorii se afla intr-o continua descoperire de noi informatii in acest domeniu.
Factori genetici. Depresia poate aparea in aceeasi familie. De exemplu, daca un geaman identic are depresie, celalalt are
sanse de 70% sa traiasca aceasta afectiune la un moment dat pe parcursul vietii.
Personalitatea. Persoanele cu o stima de sine mai scazuta, care sunt usor coplesite de stres sau care au o atitudine
generala pesimista, par sa fie mai vulnerabile in fata depresiei.
Factori de mediu. Expunerea continua la violenta, neglijenta, abuz sau saracie poate face ca persoanele care sunt deja
predispuse la depresie sa fie si mai vulnerabile la aceasta afectiune. De asemenea, o alta afectiune medicala (ex.: o
tumoare pe creier sau deficienta de vitamine) poate determina aparitia depresiei; prin urmare este important sa aiba loc
initial o evaluare atenta de catre un psihiatru sau un alt specialist medical pentru a elimina posibilele cauze medicale
generale.

26)Instrumente cognitive de dezvoltare a IE

- dialogul interior ca modalitate de adaptare la propriile nevoi si la mediu

- citirea si interpretare mesajelor sociale
- folosirea etapelor pentru rezolvarea problemelor si luarea deciziilor
- intelegerea perspectivei altora
- intelegerea normelor de comportament
- atitudine pozitiva fata de viata
- autoconstientizarea

27)Instrumente comportamentale de dezvoltare a IE

- comportamentul non-verbal: comunicare prin: contact vizual, tonul vocii, expresie faciala, gesturi
- comportamentul verbal: se refera la formularea cererilor clar
- raspunsul eficient la critica
- ascultarea cu atentie a celorlalti

28)Schemele emotionale – definitie si mod de formare

Curs

29)Obiceiuri mentale care hranesc schemele emotionale

Curs

30)Modalitati de a schimba schemele emotionale

La acestea se adauga cate un subiect pt fiecare schema emotional in parte. Examenul este scris si cuprinde 3 subiecte
maxim. Succes!

Scheme psihice/emotionale/mentale
- reprezinta o combinati de idei si emotii specific
- le elaboram pentru ca la un moment dat au reprezentat o solutie
- reprezinta o incercare de a satisface o nevoie vitala, cu toate acestea sunt paradoxale, adica se invart in jurul unei nevoi
stringente, dar impiedica satisfacerea ei
- fiecare schema are propria amprenta emotionala, o anumita intensitate afectiva, de regula fiind reproduse sentimentele
care au avut loc in momentul formarii schemei

Tipuri de scheme mentale (SM)

1. adaptare
2. inadaptare
1. scheme mentale de adaptare:
- un copil iubit si ingrijit va forma o schema mentala de adaptare, ceea ce determina sa aiba incredere, sa-si formeze
ideea ca oamenii nu reprezinta o amenintare pentru el, iar pe parcursul vietii va dezvolta multe prietenii pentru ca
abordeaza oamenii cu incredere si formeaza relatii stabile

2. schema mentala de inadaptare:

- un copil neingrijit si agresat (active si/sau pasiv) formeaza o SM de inadaptare, care formeaza neincredere, ca nu te
poti baza pe ceilalati, interpretand actiunile lor pozitive sau cele neutre ca fiind negative
- determina 2 tipuri de comportament:
 autoprotejare
 atact direct

Tindem sa inmagazinam comportamente si reactii care ne conserva schemele.

Cele mai multe scheme arata modul in care ne-am sacrificat potentialul, facand un “targ” pentru a mentine relatiile cu
ceilalati.

”Daca singura cale de a conserva sinele este a-i pierde pe ceilalti, atunci copilul va renunta la sine”
MASLOW

Exemple de scheme mentale:

ABANDON:
- se manifesta prin teama de a ramane singur
- se formeaza prin 2 elemente:
 o experienta reala din copilarie (un abandon real)
 un abandon symbolic (mutarea intr-o noua locuinta, un parinte instabil, parintele alcoholic)
- determina urmatoarele emotii: tristete, izolare, teama, panica
- ca reactie principala: impulsul de agatare, care determina atasamentul anxios
- persoanele cu aceasta schema sunt sensibile la semnalele de abandon si gelozie

PRIVATIUNEA:
- are drept motto: “nevoile mele nu vor fi niciodata satisfacute”
- provine de la relatia cu parintii preocupati de propria persoana si neatenti la nevoile copilului
- emotii principale: tristete, deznadejde, furie
- isi are originile (radacina) in: lipsa hranei, a caldurii, a afectiunii, a intelegerii
- se formeza 2 tipuri de reactii:
 asteapta ca ceilalti sa le cunoasca nevoiele, fara a fi capabili sa le exprime
 isi satisfac singuri nevoile in exces, tinandu-i pe ceilalti la distanta pentru a se proteja
- ca adulti sunt personae hipersensibile, care considera ca nu se tine cont de ele si nu sunt ajutate suficient