EMPATE s. f. (psih.) identificare, prin trire, cu alte persoane, cu eroii crilor etc.

;
interpretare a eului altora dup propriul eu. transpunere simpatetic n obiectele
exterioare. (< fr. empathie, engl. empathy)
1. (Fil.) Form de intuire a realitii prin identificare afectiv. 2. Tendin a receptorului de a
tri afectiv, prin transpunere simpatetic, viaa eroilor din opere literare, filme etc.
Din fr. empathie, engl. empathy.
Cambridge Dictionary - the ability to share someone else's feelings or experiences by
imagining what it would be like to be in that person's situation
Oxford - The ability to understand and share the feelings of another.
- difuzarea afectului catre terti,
- forma de socializare
- compatibilizare a societatii
- in epicentrul articulatiei eu celalalt
- capacitate ereditare ale omului predispozitia de a diferentia self de nonself
- imitatia inconstienta
- optiunea individului mulata pe optiunea presupusa a majoritatii
- imitatia participa la alcaturea Sinelui
- imitaia este un mechanism innascut
- imitatia decalata copierea unui mdodel in absenta acestuia
- mimetism imitatie inconsteinta / imitatie adevarata
- capacitatea de imitare a omuli neuronii oglinda
- INTERSUBIECTIVITTE s. f. caracter intersubiectiv. (fil.) concept desemnnd relaia
reciproc dintre cunotinele individuale ca factor constitutiv al lumii i experiena concret
a fiecrui individ. (< germ. Intersubjektivitt)
- paradoxul ca si cand posibilitatea de a simti echivalenta, pastrand puterea de
diferentiere folosirea metaforelor si a realitatii intersubiective
- intersubiectivitatea in doi pasi 1.emotia capteaza atentia si 2. emtia este interpretata
folosind selful ca punct de reper. Intersubiectivitatea este posibila cu ajutorul neuronilor
oglinda
- Mirror neurons are the foundation of our pre-logic and pre-language understanding and
interpretation of actions and emotions in others.
- Mirror neurons are a special class of brain cells that fire both when one performs an
action and when one observes another performing the same action.
- Mirror neurons respond only to intentional motor actions, just the seeing of an object
itself will not cause the neuron to fire.
- Humans systems of mirror neurons are much more evolved and complex based not only
on the understanding of actions but the intentions, social significance, and emotions
residing in them
- It is important to remember though that feelings are relative to our experience, and we
can only process them in relation to our own understanding

- You are able to celebrate or sulk with a large sense of community and acceptance.
Without mirror neurons our ability to feel acceptance and be members of a community
could not have evolved.
- Autistic individuals have an inability to identify with others, and lack the understanding of
the as if, partial identification.
- It is because of the development of mirror neurons that our imagination emerged as a
faculty to create and understand metaphors.
- Without metaphors we could not empathize because our empathic ability relies on the
ability to relate others to ourselves while maintaining the distinction of separationc.
- V.S. Ramachandran offers we can even accredit the development of self-consciousness to
mirror neurons because being self-conscious is nothing more than empathically imagining
the way another perceives us.
- empatie este intelegerea celuilalt intri in sentimentele altuia fara a fi implicat emotional.
simulare constienta a subiectivitatii celuilalt.
- contagiunea afectiva interindividuala
- imitatia este liantul societatii umane
- neuronii oglinda permit oamenilor sa se vada asa cum sunt vazuti dea altii constiinta de
sine si introspectia
- eficienta tratamentului nu depinde atat de mult de priceperea medicului, cat de altruismul
si compasiunea lui
- dalai lama la doctor : )))))
- origine: cortexul insular anterior
- Empathy-related responding, including caring and sympathetic concern, is thought
to motivate prosocial behavior, inhibit aggression and pave the way to moral
reasoning [Eisenberg and Eggum, 2009].
- In developmental psychology, empathy is generally defined as an affective
response stemming from the understanding of anothers emotional state or
condition similar to what the other person is feeling or would be expected to feel in
the given situation [Eisenberg et al., 1991].
- intelegerea actiunii what, dar si a substratului why doua faze diferite ale
empatiei
- Neurons responding selectively to specific action sounds were named audiovisual mirror neurons (Kohler et al. 2002)
- neuronii oglinda utili pentru intelegerea actiunii celuilalt
- intelegerae in cazul oamenilor este un fenmen complex. O actiune este o data
captata, iar in functie de context, inteles de ce este facuta actiunea respectiva ex.
un baiat apuca o cana de maner deducem ca probabil vrea sa bea ceva din ea;
daca o apuca de sus, presupunem ca vrea sa o mute in alta parte
-interpretarea emotieie cuiva o anumita mimica poate denota teama, frica si poate
fi observata far implicare emotionala ; 2) observarea emotiei declanseaza in noi un
mecanism prin care ne punem in locul personei si ne aducem aminte ce am simtit in
situatii similare
- empatia proces cognitiv ,care poate implica si un raspuns afectiv
- exista dezbateri privind implicarea afectiva in mecanismul empatic, daca a
empatiza cu cineva determina si un raspuns sentimental sau doar intelegrea rece
a starii celuilalt. Pe de alta parte, a tine la cineva, a-l ingriji - to care - presupune
atat intelegerae starii lui, cat si dorinta de a-l ajuta. In cazul medicilor, manifestat

prin unerea intrebarilor corecte, tinand cont de context / ascultarea tinand cont de
conotatii, inconsecvente, tonul vocii
- empatia este bazat pe metafore mecanismul as if posibilitatea de a simti
echivalenta, pastrand puterea de diferentiere folosirea metaforelor si a realitatii
intersubiective
- Empathy, known as a crucial phenomenon in social relationships, involves two
components: (1) emotional empathy (emotional sharing) and cognitive empathy
(theory of mind abilities -ToM)
- empatia necesara in comunicarea non-verbala relatia medic pacient

Empatie este un cuvant pe care il folosim in mod curent pentru ne arata

intelegerea fata de sentimentele si starea celui de langa noi. Cu toate ca il utilizam
foarte des, asimilarea completa a termenului ne scapa, considerand ca el este
atribuit unei anumte situatii particulare (ex. o alta persoana este in suferinta si noi
putem sau nu empatiza cu ea).

Empatia
Empatia reprezinta un proces afectiv si cognitiv, care presupune perceperea,
analizarea si raspunsul fata de emotiile unei alte persoane. Este un mecanism care
sta la baza diferentierii selfului de non-self, eu de celalalt si conform V.S.
Ramachandran ajuta la dezvoltarea constiintei de sine. J. Decety mentioneaza ca
empatia motiveaza comportamentul proscocial, inhiba agresiunea si conduce catre
judecata morala. Dar ce anume face ca mecanismul empatiei sa fie atat de intim
legat de introspectie si relatiile interpersonale?
La baza emaptiei sta un exercitiu de imaginatie, care face uz de metafore
pentru a stabili realitatea celuilalt. Este un tip de cunoastere indirecta, filtrata prin
prisma experientei proprii, prin care noi reusim sa simtim ce simte cel de lang noi.
Pentru aceasta este aplicat mecanismul as if. Noi ne putnem in locul celuilallt.
Procesul implica posibilitatea de a simti echivalent, pastrand totusi puterea de
diferentiere, posibila prin intermediul intersubictivitatii. Dictionarul explicativ al
limbii romane defineste intersubiectivitatea ca un concept desemnnd relaia
reciproc dintre cunotinele individuale ca factor constitutiv al lumii i experiena
concret a fiecrui individ. Intersubictivitatea se realizeza in doi pasi. In primul rand
emotia capteaza atentia, iar consecutiv, aceasta este interpretata folosind selful ca
punct de reper. Intersubiectivitatea este posibila cu ajutorul neuronilor oglinda.
Neuronii oglinda ne ajuta sa intelegem si sa interpretam pre-logic
sentimentele si actiunile celorlalti. In experimentele realizate pe maimutele macac
s-a constatat ca neuronii oglinda sunt stimulati cand animalul face o actiune sau
vede aceeasi actiune facuta de altcineva. In cazul oamenilor, mecanismul neuronilor
oglind este mai complex si este bazat nu numai pe perceperea actiunii, dar tine cont
si de intentie, semnificatie sociala sau emotie. Neuronii oglina ajuta la formarea
raspunsurilor emotionale. Totusi, perceperea actiunii si formarea raspunsului sunt
filtrate prin intermediul experientelor proprii si depind de limitele intelegerii noastre.
Neuronii oglinda ne sunt de ajutor pentru a percepe cum suntem vazuti de altii. Prin
intermediul lor putem simti ca suntem acceptati si ca suntem parte a unei
comunitati. In cazul personelor care sufera de boli in care creierul nu este dezvoltat
normal, cum este autismul, stimilarea neuronilor oglinda este diminuata. Astfel,
aceste persoane nu se pot pune in locul altcuiva, iar capacitatea de empatie le
lipseste. In cazul unei dezvoltari normale, un copil de 12 luni incepe sa consoleze
porsoane aflate in durere, iar in jurul vrstei de 14-18 luni prezinta comportament
spontan de a ajuta. (J.Decety). Ariile nervoase implicate in procesul empatiei se
deplaseaza in functie de varsta. La copii se activeaza amigdala, insula posterioara
si cotexul orbitofrontal median. In cazul adultilor este inervat cortexul prefontal
dolsolateral.
In privinta raspunsului empatic, exista dezbateri ce disputa daca acesta este
mereu afectiv. N. Eisenberg defineste empatia ca pe un raspuns afectiv rezultat din
intelegerea starii emotionale a unei alte persoane. R Greeson sintetizeza emaptia ca
intelegerea celuilalt, fara implicarea emotionala. Ulterior intelegerii situatiei, o
persoana poate alege sa se distanteze, fara implicare emotionala, sau poate
interveni emotional. In acest caz, empatia poate duca catre simpatie, grija fata de
celalalt. Grija si simpatia fata de o alta persoana implica si dorinta de a-l ajuta,
inclinarea catre o actiune, pe cand empatia pastreaza o distanta, iar actiunea nu
este implicita. Mecanismele neuronale pnetru empatie si simpatie, cu toate ca
interactioneaza, sunt partial diferite. In cazul empatiei intelegerea emotionala se
bazeaza pe circuitele subcoticale si, asa cum am mentionat anterior, implica

amigdala, insula posterioara si cortexul orbitofrontal. Simpatia este asociata cu

actiunea cortexului prefrontal medial si a cortexului prefrontal ventromedial.
Aceasta diferentiere dintre simpatie, grija si empatie aduce in discutie si
comportamentul pe care ar trebui sa-l aiba un doctor pentru pacientul sau. Boala
este influentata intr-o oarecare masura de starea de spirit a pacientului si de relatia
acestuia cu medicul. Dalai Lama declara ca un zambet autentic din partea doctorului
sau ii alunga stanjeneala si determina un sentiment de siguranta. Insa carui
mecanism trebuie sa-i incredintam acest tip de comportament? In timp ce unele
studii plaseaza empatia ca pe un element crucial al calitatii serviciilor de ingrijire
medicala, Saul J. Weinera si Simon Austerb demostreaza ca implicarea empatica
poate dauna in cazul relationarii cu pacientul, iar atitudinea corecta este una de
grija, compasiune. In cazul empatiei, a te pune in locul pacientului poate duce catre
erori prin presupunerea anumitor ipoteze. In momentul in care empatizesi, trecerea
prin filtrul propriei experiente poate altera realitatea pacientului, iar atunci ingrijirea
lui ar avea de suferit. De asemenea, se poate omite intrebarea anumitor lucruri,
care sunt doar presupuse. In sens contrar, grija manifestata pentru un pacient
presupune atat intelegerae starii lui, cat si dorinta de a-l ajuta. Interesul este
manifestat prin punerea intrebarilor corecte, tinand cont de context, ascultarea
tinand cont de conotatii, inconsecvente, tonul vocii.
Adam Smith, in anul 1759, inainte de definirea termenului de empatie, afirma
ca omul este interesat de fericirea celuilalt, chiar daca nu are vreaun interes in acest
sens, altul deact doar sa observe acest fapt. Giacomo Rizzolatti interpreteaza
afirmatia in sens stiintific, traducand-o in doau concepte. In primul rand ca oamenii
sunt interesati de fericirea altora, iar prin empatie reusesc si sa impartasesca acest
sentiment. Iar in al doilea rand ca ne dorim fericirea celui de langa noi pentru ca prin
mecansimul empatiei suntem fericiti sau nefericiti impreuna cu acesta. Procesul
empatiei demostreaza ca facem parte dintr-o retea sociala foarte stransa, in care
starea nostra depinde foarte mult de cei ce ne inconjoara.
Carti:
Bacalbasa, Nicolae; i.Poap, Diana-Elena Medicina si cultura, Ed. Dodactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2010
Goleman, Daniel - Emotii vindeactoare Dialoguri cu Dalai Lama despre ratiune,
emotii si sanatate, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2008
Articole:
Rizzolatti , Giacomo; Craighero , Laila - Mirror neuron: a neurological approach to
empathy
Jean Decety - The Neurodevelopment of Empathy in Humans, Developmental
Neuroscience, 2010
Saul J. Weinera,* and Simon Austerb - From Empathy to Caring: Defining the Ideal
Approach to a Healing Relationship, Yale Journal of Biology and Medicine, 2007

In developmental psychology, empathy is generally defined as an affective response

stemming from the understanding of anothers emotional state or condition similar
to what the other person is feeling or would be expected to feel in the given
situation
Without mirror neurons our ability to feel acceptance and be members of a
community could not have evolved.
- Autistic individuals have an inability to identify with others, and lack the
understanding of the as if, partial identification.

Neuronii oglinda ne ajuta sa percepem partea rece a mecanismului

empatiei. Mai mult, ei participa la formarea raspunsurilor incostiente sub forma de
imitatie de exemplu cascatul. Empatia
Suntem mai legati de mecanismul empatiei mai mult decat credem, iar aplicarea lui
se realizeaza frecvent in schema sociala, in mod constient sau insconstient.
J. Decety mentioneaza ca empatia motiveaza comportamentul proscocial,
inhiba agresiunea si conduce catre judecata morala. De asemenea, folosim empatia,
respectiv mecanismul de a ne pune in locul altuia si pentru a ne da seama cum
suntem perceputi de acesta. Pentru aceasta este aplicat mecanismul as if, care
implica posibilitatea de a simti echivalenta, pastrand puterea de diferentiere.
Puterea de a ne pune in locul altei persoane ste un exercitiu de imaginatie si se
genereaza pe baza metaforelor si a intersubiectivitatii. Noi captam emotia celuilalt si
o interpretam folosind selful ca punct de reper.
intersubiectivitatea in doi pasi 1.emotia capteaza atentia si 2. emtia este interpretata
folosind selful ca punct de reper. Intersubiectivitatea este posibila cu ajutorul neuronilor
oglinda
. Empatia prezinta doua elemente caracteristice empatia emotionala si empatia
cognitiva (Teoria mintii). Aveam capacitatea de

Conform V.S. Ramachandran dezvoltarea constiintei de sine

V.S. Ramachandran offers we can even accredit the development of self-consciousness to
mirror neurons because being self-conscious is nothing more than empathically imagining
the way another perceives us.
Suntem capabili de empatie in mod inconstient in momentul cand ne punem in locul
unei persoane, dupa principiul as fi posibilitatea de a simti echivalenta, pastrand
puterea de diferentiere folosirea metaforelor si a realitatii intersubiective
fie chiar situatia cand vrem sa ne dam seama ce parere are acesta despre noi.
In astfel de cazuri, tot mecanismul neurologic al empatiei se declaseaza prin
inetrmediul unor neuroni, numiti neuroni oglinda. Ei sunt stimulati in momentul in
care facem o actiune sau doar cand vedem acea actiune cum este facuta. despre
neuroni oglinda .

Prin mecanismul emaptiei este posibila intelegerea sentimentelor celuilalt, fara o

implicare emotionala, cu pastrarea unei distante [bacalbasa]. Odata perceputa
emotia sau starea ceiluilalt, rapunsul poate varia. Exista posibilitatea ca empatia sa
se transforme in simpatie (cu afect directionat catre o anumita persoana)sau poate
fi generat un raspuns egoist, prin indepartarea de celalalt
Astfel, mecanismul neuronilor oglinda sta la baza relationarii umane a
intersubiectivismului. Dictionarul roman defineste intercubiectvismul drept un
concept desemnnd relaia reciproc dintre cunotinele individuale ca factor
constitutiv al lumii i experiena concret a fiecrui individ