Academia Stefan cel Mare

a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Referat
Tema: Psihologia Minciunii.

A elaborat:
Studentul an. III de studii
Facutatea: Stiinte Politienesti
Gr. academica 133
sergent de politie
Cimbriciuc Vasile

A verificat:
conferentiar universitar,
doctor n drept,
loc.colonel de politie
Bivol Aliona

Chisinau 2015

Cuprins:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Introducere
Aspecte Psihologice ale Minciunii
Mecanismele Minciunii
Modificarea Constiintei Prin Minciuna
Detectarea Minciunii
Secretele Minciunii
Concluzie
Bibliografie
Rezolvare de speta

1. Introducere
Capacitatea de a mini este observat devreme i aproape
universal n dezvoltarea uman. Psihologia social i Psihologia
dezvoltrii sunt ngrijorate din pricina teoriei minii, cu ajutorul
creia oamenii simuleaz reaciile altuia, pentru povetile lor i
determin dac minciuna va fi suficient de credul. Cel mai
frecvent, aceasta este cunoscut ca Inteligen Machiavellian i
apare n timpul dezvoltrii, cnd copiii ndeplinesc vrsta de patru
ani sau cinci i sunt capabili s mint convingtor. nainte de
aceasta, ei, pur i simplu sunt incapabili s ineleag de ce alii
vd lucrurile diferit i presupun c este un singur punct de
vedere, al lor. Copiii tineri nva din experien c spunnd o
minciun, pot evita pedepse pentru frdelegile provocate,
nainte de a li se dezvolta teoria minii necesar pentru a nelege
de ce funcioneaz. n aceast etap de dezvoltare, copiii spun
deseori minciuni exagerate, imposibil de crezut, din cauza
cadrului conceptual de a judeca dac o afirmaie poate s fie
crezut sau chiar s ineleag conceptul de credibilitate.
n unele circumstane, o minciun descoperit poate pune la
ndoial alte afirmaii spuse de acelai vorbitor i poate duce la
sanciuni sociale sau legale mpotriva vorbitorului. Cnd o
minciun este descoperit, ceea ce gndete i cum se comport
mincinosul, nu mai poate fi prezis sau anticipat, ceea ce nseamn
c ncrederea fa de mincinos scade. 1
Minciuna - este o afirmaie care este contrazis de ctre
experien, observaie sau bun sim, care este oferit de mincinos
n mod premeditat sau spontan prin contorsionarea total sau
parial a faptelor i a adevruluisau prin argumentarea selectiv,
dar aparent semnificativ, a faptelor.
De regul, minciuna se consider o aciune intenional de
declarare a unei stari modale necomfirmabile sau imediat (ori
uor)confirmabil, pentru a produce confuzie, a oferi false
sperane, a determina o anume aciune sau a crea o anume stare
intelectiv, social ori afectiv care servete ntr-un fel sau altul
mincinosului. Dei minciunile premeditate sunt cele care sunt
1 Skott Peck - Psihologia Minciunii, Bucuresti-2004

considerate a fi mult mai devastatoare i de neiertat, se pot totui

identifica i minciuni spontane, nepremeditate, posibil
determinate de lipsa de informare, de nelegere corect i/sau de
interpretarea greit a informaiilor existente sau accesibile la un
momentdat. Privit dintr-o anumit perspectiv, se poate afirma c
minciuna caracterizeaz personalitatea iar adevrul
realitatea,n sensul c personalitatea poate produce afirmaii
confirmabile sau infirmabile cu privire la realitate, dar reflectarea
realitii n individ, care este un adevar, este o distinct
transpunere a unei cantitii purttoare de informaii care se
metamorfozeaz "realitate" cu o structur i fenomenalitate
distinct. Astfel, se pot identifica diferite variante ale minciunii,
precum ar fi:
Minciuna individual cotidian, produs spre a genera
convingeri, atitudini sau emoiipredeterminate, ateptate, n
partenerii de aciune sau de afectivitate;
Minciuna individual politic, orientat ctre schimbarea
opiniei i convingerilor unui individ sau a unei mulimi de subieci,
cu obinerea posibilitii de a manipula inteniile i
comportamentele altora n favoarea unui singur individ;
Minciuna colectiv practicat de un grup sau de ctre o
comunitate cu o anume poziie social i privilegii. Minciuna
politic colectiv vizeaz pstratea statutului i privilegiilor de
catre o minoritate aflat n conflict de interese cu o majoritate
defavorizat, lipsit de privilegiile grupului;
Minciuna economic, individual sau colectiv, ascunde
intenionat starea real a unei economii locale, regionale, statale
sau globale din diferite motive.2

2. Aspecte Psihologice ale Minciunii

Ralierea la adevr nu este ntotdeauna facil sau urmrit n
mod pragmatic. Sunt destule cazuri n care omul se adpostete
(de lucruri, de alii sau de sine) sub faldurile expresiei ticluite.
Constatnd c invenia i asigur confort, siguran i succes,
2 Claudia Schafer - Limbajul Corpului (prelucrare din volum)

individul persevereaz n acest sens, reiternd sau perfecionnd

formula de ascundere, de inducere n eroare, de forare a
zgazurilor imaginare.
Hulit de unii, negat de alii, invocat n mprejurri dintre cele
mai felurite, minciuna are o prezen ubicu. Minciuna este o
figur a raionalitii desfurat n vederea nfruntrii unei
dificultii i n perspectiva rezolvrii ei spre beneficiul agentului
ce o propag. Minciuna este ntotdeauna motivat,
supradeterminat de dorine, de interese.
Minciuna are o coloratur instrumental. Ea este o cale de
mplinire facil a scopului. Se minte la tot pasul din motive dintre
cele mai diferite: din dorina de a ataca pe cineva, pentru
disculpare, pentru punerea n valoare, pentru ascunderea
timiditii, din nevoia de protecie, pentru a face plcere, de a
ascunde un adevr dureros, pentru a apra pe cineva ori pe noi,
pentru a rezista presiunilor i normelor comunitii. Minim
pentru ca s rezistm. i minim pe alii i ne minim pe noi
nine.
Ne autoiluzionm c nu am greit, c suntem buni, drepi i
frumoi, c suntem sau nu suntem n pericol, c iubim i/sau nu
suntem iubii ndeajuns. Minim n mod contient i, cteodat,
incontient. Minim din interes sau minim din interes sau minim
nemotivat. Minim candid, cu vdit senintate i inocen,
minim voit, cu srg, cu neruinare. Minim vinovai sau
nevinovai. Minim pe fa sau pe ascuns. Minim prin exagerare,
adugare, inventare, dar minim i prin diminuare, omisiune,
tcere.
Minim falsificnd sau minim adeverind.
Minciuna constituie un act psihic complex, cu rezonane socioculturale, ce vizeaz mai multe straturi existeniale: ontologice,
gnoseologice, retorice, axiologice, antropologice, culturologice,
sociologice. Ea este o form de administrare eficient a ficiunii,
de plonjare motivat n ireal, de ndeprtare prin limbaj sau
gestic de la cea ce ndeobte este recunoscut ca existent, ca
adevrat, ca valoare. Ca modalitate de abatere de la ceea ce este
, minciuna d seama de faptul c distana dintre real i ireal este
reglabil prin mecanisme semiotice, c nu ntotdeauna este
urmrit corespondena dintre ceea ce se afirm i strile de fapt
(i c, n anumite circumstane, acest lucru este chiar

contraindicat!), c instrumentele limbajelor verbale sau

paraverbale sunt excelente mijloace de a tria, de a ascunde, de a
nscoci.
Minciuna este o achiziie cultural ce se rafineaz pe msur
ce subiectul dobndete o anumit experien praxiologic,
ajunge la o anumit performan cognitiv, tie s selecteze i s
ierarhizeze, dispune de o anumit performan discursiv, este
integrat n comunitate i are anumite interese. Nu mini doar de
dragul de a mini.
Mincinosul este un om bine situat. Discursul contrafactual
presupune unele premise: structurarea unui scop, redat sub forma
unui material imaginar, posibilitatea de exprimare n contrasens
cu scopul urmrit, capacitatea unui subiect de a alege ntre mai
multe opiuni favorabile. Actul de a mini presupune:
anumit capacitate proiectiv, ideaional, care s treac dincolo
de prezent (n general, mincinosul este un ins nemulumit)
cunoaterea adevrului, dar, atenie!, i abinerea de a-l spune,
de a te da de gol fructificarea efectiv a avantajului de a ti mai
mult dect alt subiect, de a fi cu un pas naintea lui.
Editarea unei minciuni presupune o maturitate a contiinei, o
gndire de tip simbolic, o decentrare i dedublare subiectiv, o
dezvoltare minimal a limbajului. Cele mai dese minciuni ale
fiinei umane sunt antrenate prin limbaj, ntruct acestea sunt
cele mai economicoase. Este mai uor s ascunzi sau s te
ascunzi n spatele cuvintelor. Te trdezi mult mai uor prin mimic
sau gestic. Minile sau faa noastr sunt mai sincere, mai
transparente.
Omul minte i prin actele pe care le ntreprinde, printr-o
conexiune interesat a gesturilor i comportamentelor sale. Nu-i
nevoie s mai apeleze la cuvinte. Reueti s mini n deplin
tcere. Poi foarte bine s induci n eroare acionnd ntr-un
anumit mod, exagernd sau alternnd semnificaiile unor acte sau
mbinndu-le i articulndu-le astfel nct s se creeze impresiile
dorite.
Din punct de vedere axiologic, minciuna este un semn c
omul este o fiin nemulumit de ceea ce este sau are. El
transcede ceea ce (i) este dat, tinznd s stpneasc i alte
orizonturi pe care le identific dup prealabile ordonri,
ierarhizri, selectri. Trebuie s fii capabil de a construi i alte

trasee, s le nnobilezi cu valori superioare, pentru ca apoi s

ajungi la ele. ntotdeauna mini avnd n minte mai multul ,
mai binele , mai frumosul etc.
Din punct de vedere psihosociologic, minciuna este o
strategie protectiv, adaptiv i succesiv de inserie optimal a
individului n complicata reea social. Aceasta i asigur att
neutralitatea sau distanarea necesar, atunci cnd societatea nui este pe plac, ct i implicarea inteligent n vederea obinerii
unei poziii sau profit maxim cnd crede de cuviin. n acelai
timp, prezena minciunii poate de seama de calitatea relaiilor
care reglementeaz societatea, de profilul comunicrii dintre
diferiii protagoniti sociali.
Din punct de vedere cognitiv, minciuna nu se opune att de
vehement adevrului precum falsitatea pur. Dimpotriv, ea este
o form de adevr refuzat, trunchiat, de necrezut n stare brut;
este un adevr cldu, afabil, acceptabil, mascat, aparent
inofensiv. Este un adevr ce-i face drumul cu greu. n situaia n
care adevrul este prea stnjenitor sau doare, se ofer o replic
mai slab a acestuia, un artefact tmiat i tmduitor. Se tie
doar c, n multe situaii, omul fuge de adevrul gol-golu. De
aceea minciuna este un substitut ocazional- dar necesar- al
adevrului. Uneori, minciuna se nate n vecintatea sau
prelungirea adevrului; este o fat nou a acestuia; minciuna nu
este refractar la adevr, ea se amestec cu puin adevr
pentru a deveni credibil. Poate fi i o prim faz a adevrului,
o poart de intrare i acceptare a lui.
i iat cum:
Mincinosul nu se sinchisete att de mult de adevr sau
falsitate, ci de grija de a desfura un mijloc eficient pentru a
modifica sensibil conduita celui minit, de a ajunge ct de
repede la o int;
Minitul este dezavantajat din acest punct de vedere, pentru
c se raporteaz la adevr, la univocitatea steril a acestuia,
ce mai mult l limiteaz, i ncurc mintea dect o limpezete;
el se centreaz mai ales pe spusa mincinosului, pe discursul
su care mai ntotdeauna pare impecabil (este congruent
logic, consistent gramatical, plauzibil practic, etc); furat de

aparenele i frumuseile construciei, cel minit uit c

aceasta folosete la ceva.
Minitul se oprete la suprafaa lucrurilor, la idiosincraziile
unei logici abstracte, idealiste pe cnd mincinosul are
priza profunzimilor i opereaz dup o logic concret,
elastic i spornic. Fapt pentru care sori de izbnd are
mincinosul, pentru c el are un referenial valoric care-l
avantajeaz.
Minciuna nu se nate pe un teren gol. Ea este ateptat i
adulat. Credulii trebuie s-i vin n ntmpinare. Terenul
inseriei ei este de mult pregtit. Se gsete ceea ce este
cutat. De aceea, n actul nelrii se exploateaz
predispoziia contient sau incontient a auditoriului ctre
minciun. ntr-un fel receptorii minciunii i dau acordul cu
ceea ce urmeaz s se denatureze. Credibilitatea i eficiena
minciunii se nasc i sunt asigurate prin coparticipare. nct
merit a fi interogai nu numai cei ce mint, ci i cei care cred
n minciun. 3

3. Mecanismele Minciunii
Minciuna exista din vremuri stravechi si tot din totdeauna a
fost dezaprobata. In ultimul timp insa, ea incepe sa fie prezenta
cam tot timpul, la mai toate nivelurile sociale si in mai toate tarile,
ba chiar mai mult, ea incepe sa fie aprobata si chiar recomandata.
De ce exista minciuna? Are omul nevoie de minciuna? O serie de
ganditori au vorbit despre nevoia de minciuna a oamenilor si de
incapacitatea oamenilor de a cunoaste si accepta adevarul total.
Este adevarat ca minciuna are si o parte terapeutica si ca la acest
nivel, al cunoasterii supreme, ea este necesara, poate singura
solutie, dar aceasta este o alta discutie.
Minciuna este "propozitia contrara adevarului" sau apare ca
"discurs contrar adevarului facut cu intentia de a insela". Iar
Fericitul Augustin spune ca: "prin intentie, si nu prin adevarul sau
falsitatea lucrului insusi, trebuie sa judecam daca se minte sau nu
se minte... Se poate minti spunandu-se adevarul...
3 https://www.scribd.com/doc/57614813/Aspecte-Psihologice-Ale-Minciunii

A minti inseamna a vorbi impotriva gandirii proprii cu intentia

de a insela". Prin aceasta se releva faptul ca minciuna nu
inseamna in mod necesar falsitate. Adica se poate minti si
comunicand adevarul, numai ca acesta e comunicat in asa fel
incat sa il induca in eroare pe interlocutor.
Minciuna este intotdeauna motivata, supradeterminata de
dorinte, de interese. Ea este o cale de implinire facila a scopului.
Ea este o achizitie culturala ce se rafineaza pe masura ce
subiectul ajunge la o anumita performanta cognitiva, dobandeste
o anumita experienta praxiologica, stie sa selecteze si sa
ierarhizeze, dispune de o anumita performanta discursiva, este
integrat in comunitate si are anumite interese. Nu se minte doar
de dragul de a minti.
Actul de a minti presupune:
o anumita capacitate proiectiva, ideationala, prin care sa se
treaca dincolo de prezent (in general, mincinosul este un individ
nemultumit);
cunoasterea adevarului, dar, atentie, si abtinerea de a-l spune,
de a-l exprima;
fructificarea efectiva de a sti mai mult decat alt subiect, de a i-o
lua inainte.
Pentru a induce pe cineva in eroare oamenii se folosesc de
anumite tehnici sau mecanisme care se potrivesc cel mai bine
situatiei si care se presupune ca vor avea efecte cat mai
puternice. Acestea pot fi folosite separat sau impreuna si tin cont
de importanta faptului care se doreste a fi indus sau conditionat
victimei. Cele mai cunoscute mecanisme de inducere in eroare
sunt urmatoarele:
*Negarea - presupune a da raspunsuri false la o intrebare
directa. Este cel mai stresant mod de a minti, asa ca majoritatea
oamenilor folosesc alte forme de minciuna. Negarea creeaza un
dezechilibru in psihicul oamenilor numit disonanta. Cei ce practica
negarea trebuie sa se protejeze de pericolul de a fi descoperiti,
dar trebuie sa ia in considerare si prohibitiile pe care le-au
interiorizat cu privire la minciuna din partea bisericii, societatii,
parintilor. Conflictul psihologic creeaza comportamente de evitare.
*Omisiunea - cea mai comuna forma de minciuna este
omisiunea sau evitarea. Autorul nu spune o minciuna, ci doar

omite sa spuna o informatie pe care nu vrea sa o comunice.

Stresul este mic, pentru ca nu a mintit in mod direct, si riscul de a
fi descoperit ca a omis sa spuna ceva este mic. "am uitat" sau "nu
mi-am dat seama ca e important atunci" lasa la indemana celui
mintit sa demonstreze ca informatia a fost omisa intentionat.
*Fabricarea - implica crearea unei povesti. Este cea mai
grea forma de minciuna. Cei ce mint trebuie sa aiba memorie
buna si sa gandeasca repede. Ei trebuie sa testeze daca minciuna
se potriveste cu ceea ce a spus deja. Ea poate fi descoperita daca
cei mintiti compara povestea cu investigatiile pe care le-au facut
sau daca acestia observa inconsistenta in fraze sau in detalii in
timpul povestirii. Din nefericire pentru mincinosi, povestile false
sunt ancorate doar la inceput sau la sfarsit. Cand li se cere la
jumatea povestii sa se intoarca la ceva anterior sau sa mearga
mai departe pierd sirul evenimentelor.
*Exagerarea - este folosita in interviurile de preangajare. Aplicantii exagereaza experienta de munca, responsabilitatile, educatia etc. Intrebarile bine tintite despre
cunostintele lor descopera aceasta forma de minciuna.
*Minimizarea - forma de minciuna care este folosita
pentru a micsora gravitatea unor probleme: "Nu ne descurcam
chiar asa de rau". Mai este folosita si pentru a micsora anvergura
unor greseli pe care le-am facut pentru a fi mai putin pedepsiti. 4

4. Modificarea Constiintei Prin Minciuna

Minciuna a fost si este foarte importanta in regimurile
totalitare, si - asa cum se cunoaste - a generat mult rau, iar
oamenilor le-a fost greu sa treaca peste ideile inradacinate in
constiinta lor de catre liderii persuasivi si convingatori. Ce au
incercat acestia a fost nu doar pastrarea la carma conducerii
sistemului si statului, dar mai ales modificarea constiintei
celorlalti, supusi i-am putea numi, si transformarea lor in servili,
sclavi, care sa le serveasca scopurilor personale. S-a incercat
asuprirea vointei libere a oamenilor prin dezinformare si minciuna,
prin impunerea cu forta a unor valori arbitrare, prin inducerea
4 Liiceanu Gabriel - Despre minciun,Bucresti-2006

fortata a unor credinte despre sistemul respectiv si despre liderii

lor. Minciuna si neadevarul erau esenta acestor regimuri, iar
oamenii erau cobaii pe care se facea experimentul. Este cel mai
bun exemplu pentru a observa efectele minciunii.
Pentru a se influenta ceea ce se concepe, ce se proiecteaza, ce
se gandeste nou, se foloseste minciuna conceptuala, care
influenteaza felul de a vedea realitatea, ansamblurile de opinii, de
idei cu privire la problemele filosofice, sti-intifice, politice, sociale,
economice, artistice etc., iar intr-un cadru mai general influentand
conceptia despre lume si viata.
De fiecare data, intr-un act comunicational se produce
inevitabil o reducere de date si deci o distantare de rea-litate.
Definirea oricarei probleme influenteaza rezolvarea ei, prin insasi
imbinarea conceptelor constituente. S-ar parea ca minciuna
conceptuala este intrinseca reflectarii realitatii in constiinta, iar
dimensiunea ei depinde de ma-rimea deviantei dintre aceste doua
planuri. Dar determinanta pentru acordarea calificativului de
minciuna unui mesaj este prezenta intentionalitatii de a transmite
falsul, la emitator (sursa).
Apogeul manifestarii minciunilor conceptuale se regaseste in
toate regimurile totalitare dar si "exportatoare de democratii". Aici
apar minciunile cele mai minutios elaborate, deoarece menirea lor
era sa confere ideologiei ca-racterul de sacralitate, de adevar
final, dincolo de orice indoiala, pervertind conceptele deja
cunoscute carora le confera intelesuri noi, care sa serveasca
exclusiv ideologiei lor.
Asa cum reiese din anumite cercetari (Piotr Wierzbicki) exista trei
modalitati de deformare prin minciuna conceptuala in aceste
regimurile:
Anularea limbajului realizata prin intermediul limbii de
lemn, prin conferirea de noi sensuri, prin schimbarea semanticii
uzuale si a semnificatiilor anterioare ale cuvintelor.
Anularea logicii realizata prin apelarea la increderea la
realitate, prin recursul la mistica doctrinara si a-bandonarea
efortului argumentativ.
Anularea realitatii consta in inlocuirea partilor de realitate
incomode cu agregate conceptuale conforme dogmei si cu mituri

legitimatoare si justificative. Noua realitate este vazuta ca fiind

cea mai buna, superioara oricarei alte realitati. 5

5. Detectarea Minciunii
Pentru c minciuna exist, oamenii i-au format i deprinderea
de a depista minciunile spuse de alii. Pe lng arta minciunii care
exist de atta vreme, s-a constituit i arta detectrii minciunii.
nc din antichitate se foloseau diferite metode de a scoate
adevrul de la infractori. Unele metode erau foarte brutale
(tortur), altele fiind mai subtile c de exemplu mbtarea
infractorului sau tragerea de limb. Au existat multe idei i
teorii care susineau c anumite comportamente sunt indicatori ai
minciunii, unele fiind mai aproape de adevr, altele nu. Cele mai
cunoscute comportamente care sunt asociate cu minciun n
viaa cotidian sunt urmtoarele:
- Semne simple ale minciunii: Tipul de minciun i faptul de a
se plia sau nu pe personalitatea mincinosului va determina
semnele minciunii. Ocazional, ele sunt foarte evidente, mai ales
cnd mincinosul se simte vinovat. o
- Semnele evidente includ: Negarea exagerat proteste
repetate legate de inocen ; Blbiala poticnirea n rostirea
cuvintelor fr o fluen natural; Agitarea minilor se
prostete, i freac minile, i alege i se joac cu degetele i
minile n timp ce vorbete. Contactul vizual i este imposibil s
l realizeze sau s ias din el. Majoritatea oamenilor care
intenioneaz s spun o minciun i fabric povestea cu mult
nainte i devin confortabili cu ea i foarte rar sunt prini aa de
uor. La fel, multe din semnele de mai sus pot fi simple semne ale
nervozitii sau timiditii sau ale disconfortului provocat de
situaia nou.
Exist i multe semne subtile pe care muli oameni le trec cu
vederea i care pot afecta pn i pe mincinoii perfeci. Acestea
sunt:
5 Cucos Constantin - Minciuna, contrafacere, simulare,Bucresti-1997

 Discursul prea formal folosirea cuvintelor lungi, foarte

corect gramatical i o serie de formule de exprimare care n mod
normal ar fi scurtate, sugernd un discurs scris mai degrab dect
o conversaie natural.
Foarte puine gesturi i nici o fixare micrile fizice
ilustreaz ceea ce este descris i sunt activiti naturale i
comune;
Justificarea ncercarea de a justifica fiecare detaliu cu
explicaii lungi;
Nepotrivirea nepotrivirea ntre tonul vocii i expresivitate.
Oamenii care mint se nroesc. Bazndu-se pe aceast constatare.
cercettorii au realizat un aparat de detectare a minciunilor care
msoar temperatura pielii din jurul ochilor.
Cnd oamenii spun minciuni, intr n aciune patru
mecanisme, care ne-ar putea ajuta s recunoatem mai uor cnd
suntem minii:
Strnirea: minciuna cauzeaz anxietate i trezire, fie din cauza
disonan ei cognitive dintre valori conflictuale cu
comportamentul, fie din cauza fricii de a fi prins. Aceasta poate fi
detectat prin detectorul de minciuni, erori n discurs sau ezitare,
repetiii, activiti deplasate, clipit, ridicarea tonului, dilatarea
pupilei.
Controlul comportamentului: ncercm s ne controlm
limbajul corpului care ne poate da de gol. De fapt, asta este
imposibil i apar scpri, deoarece, de exemplu, atunci cnd ne
controlm fa a, picioarele ne dau de gol.
Emoiile: emoiile noastre se schimb atunci cnd minim.
Poate aprea i vinovia. Micromi crile la nivel facial pot trda
emoiile ascunse.
Gndirea: pentru a mini, trebuie s ne gndim mai mult,
pentru a asigura coeren faptelor pe care le relatm. Asta ne
face s facem pauze mai multe i mai dese. Suntem tentai s
vorbim mai general pentru a evita s fim prini cu detalii specific.

6. Secretele Minciunii

Conform unor statistici, 42% dintre romni cred c minciuna

este omniprezent n viaa de zi cu zi. Aceast afirmaie m-a
incitat pentru a prezenta unele dintre motivele, mai mult sau mai
puin secrete, pentru care anumite persoane ar putea mini:
1. ... nu-i amintesc clar ceea ce au vzut i au auzit. n acest
sens, L.Blaga spunea: Minciun este vacana adevrului.
Uitarea este un proces negativ al memoriei i ne poate pune
uneori n situaii dificile i uneori penibile. De aceea, pe loc
ncepem s facem tot felul de speculaii, care, bineneles, sunt
inventate i mult apropiate de minciun.
2. ... nu se pot abine s fac o poveste mai frumoas sau mai
valoroas dect a fost, n legtur cu ei nii. n acest sens,
M.Luther spunea: Minciuna este un bulgre de zpad ce devine
cu att mai mare cu ct este rostogolit mai mult. Cercettorii au
descoperit c oamenii mint pentru a prea mai mult dect sunt n
faa celorlali. n acest sens, 60% dintre acetia mint cel puin o
dat ntr-o discuie de 10 minute. Ei nfloresc povestea, mai ales
n ceea ce-i privete, pentru c vor s impresioneze. Minciuna are
i ea propriile paradoxuri. De exemplu, unii mint pentru ca s
obin un post la care rvnesc:...da, am mai lucrat cu acest
software i nainte... . i doresc att de mult o anumit funcie
nct sunt dispui s mint, cu sperana c vor nva din mers s
fac un anumit lucru. Mint pentru a obine anumite avantaje, de
cele mai multe ori n detrimentul altora. De altfel, efilor le plac
angajaii care se dovedesc de ncredere i inspir ncredere iar n
plus au ideal i o experien ct mai vast. i cum s aduni
experienta altfel dect muncind? Pentru unii candidai acest lucru
reprezint o presiune care nate minciun. Acetia se vd nevoii
s mint pentru a da ct mai bine n fa a angajatorilor i a avea
o ct mai mare credibilitate.
3. ... doresc s fie deceni fa de alte persoane, spunnd
minciuni albe. n acest sens, Q.Crips spunea: Minciuna este
temelia bunelor maniere. Acetia aleg s mint pentru a nu clca
cu bocancii peste sufletul celuilalt, spernd astfel c l vor proteja
i nu-i vor rni sentimentele. Se minte, uneori prin omisiune, o
persoan pentru a o proteja. Realitatea este dur i a spune
adevrul nseamn, n acest caz, a rni; de aceea i putem pune o
masc adevrului. Se ntmpl, de asemenea, s ascund unele

aciuni sau conversaii care ar putea duna unei relaii, familiei,

job-ului sau unei prietenii.
4. ... sunt presai de o situaie dificil, pe care ursc s-o fac, dar
sunt nevoii pentru c, altfel, ar nruti situaia. n acest sens,
I.G. Pascu n n cutarea armoniei spunea: Minciuna nu este
dect un vl subire care protejeaz adevrul. Se denatureaz cu
bun tiin adevrul, n sperana de a ajuta rezolvarea situaiei n
mod favorabil. Dar s nu uitm proverbul romnesc: Minciuna
are picioare scurte.
5. ... doresc s se apere prin coafarea unui adevr dureros sau
doresc s ngroape unele evenimente care, pur i simplu, nu
trebuie spuse exact aa cum s-au ntmplat. n acest sens, S.
Sontag spunea: Minciuna este un mijloc elementar de
autoaprare O anumit situaie i poate determina s mint din
team a ceea ce li s-ar putea ntmpla dac spun adevrul. Mai
mult, acetia iau n calcul consecinele negative, i le nchipuie, i
imagineaz cam ce ar putea simi i pi dac n cele din urm ar
spune adevrul. De aceea recurg n aceast situaie la rul cel
mai bun, minciuna.
6. ... au o dorin tainic de a-i crea n ochii celorlali o alt
imagine dect cea real. n acest sens, Byron spunea: i n fond,
ce este o minciun? Adevrul mascat... Comportamentul este
izvort din dorina de a fi acceptai, plcui i apreciai i nu
numai. Are o legtur strns cu motivul acela de a face o
poveste despre sine, mai frumoas sau mai valoroas dect a
fost, pentru a profita. Nu este un secret c se minte ntr-o relaie
de dragoste, fie pentru a obine o imagine mai luminoas sau a
prea mai potent social. Deoarece ntr-o relaie totul trebuie s fie
perfect, n mentalitatea unora este implicat minciuna sau
omisiunea. S-ar putea spune c acetia au convingerea de 100%
c ar pierde enorm dac ar fi sinceri.
7. ... nu se dorete un comportament onest. n acest sens, Aug.
Maquet spunea; Minciuna este o degradare a caracterului. Ea
duce la toate infamiile. n timp, se ajunge s se mint din
obinuin. Unii nu pot pronuna dou cuvinte, dac nu spun i o
minciun. Ce cred acetia? C minciuna este un ru necesar. 6

7. Concluzie
6 https://www.academia.edu/6442605/MINCIUNA

Minciuna este o afirmaie care este contrazis si

care este oferit de mincinos n mod spontan prin
argumentarea selectiv, dar aparent semnificativ,
a faptelor. De regul, minciuna se consider o
aciune intenional de declarare a unei stari
modale necomfirmabile sau imediat (ori uor)
confirmabil, pentru a produce confuzie, a oferi
false sperane, a determina o anume aciune sau a
crea o anume stare social ori afectiv care
servete ntr-un fel sau altul mincinosului. Dei
minciunile premeditate sunt cele care sunt
considerate a fi mult mai devastatoare i de
neiertat, se pot totui identifica i minciuni
spontane, nepremeditate, posibil determinate de
lipsa de informare, de nelegere corect sau de
interpretarea greit a informaiilor existente.

8. Bibliografie
1. Skott Peck - Psihologia Minciunii, Bucuresti2004
2. Claudia Schafer - Limbajul Corpului (prelucrare
din volum)
3. https://www.scribd.com/doc/57614813/AspectePsihologice-Ale-Minciunii
4. Liiceanu Gabriel - Despre minciun,Bucresti2006
5. Cucos Constantin - Minciuna, contrafacere,
simulare,Bucresti-1997
6. https://www.academia.edu/6442605/MINCIUNA

9. Rezolvare de speta
La 2 aprilie, cet.M, a.n.1989 a organizat o
distractie cu prietenii in apartamentul sau.
Dupa plecarea acestora, a depistat ca au
disparut 2300 euro. Se banuieste cet.N,
a.n.1993, anterior condamnata pentru furt.
Rezolvare:
La analiza spetei,tinem cont de unele moduri de
analiza,cum ar fi emotiile cet.M,care este si
victima. De obicei,colaborarea cu victima trebuie
facuta imediat dupa incident,atunci cind victima se
afla la o etapa emotionala. La stabilirea contactului
psihologic, in procesul audierii victimei,ii voi oferi
un mediu nepericulos si voi evita unele
capcane,cum ar fi intrebari
imposibile,constringerea fizica si adresarea
numeroaselor intrebari. Voi colecta informatii
verbale de la victima,pentru stabilirea
circumstantelor in care s-a savirsit infractiunea.
Urmarind discursul victimei,am stabilit ca la 2
aprilie,aceasta organizind o petrecere in
apartamentul sau cu prietenii sai,dupa plecarea a
toti prietenilor,victima a depistat ca i-a disparut
2300euro si o banuieste pe cet.N,a.n.1993 ca
aceasta

i-a sustras pe ascuns banii. Evitind unele motive

victimale,cum ar fi aroganta,dezichilibrarea, voi
oferi victimei masuri de evitare a riscurilor
victimale,cum ar fi masuri de protectie sociala sau
autoprotectie. Avind la dispozitie unele date
concrete,cum ar fi data producerii infractiunii (2
aprilie),virsta victimei(26ani),prejudiciu
cauzat(2300euro),in primul rind voi audia unii
martori,daca vor fi, si voi inainta un proces-verbal
de recunoastere in calitate de parte vatamata si
parte civila(referitor la prejudiciu cauzat-2300euro).
Voi audia in calitate de banuit pe
cet.N,a.n.1993(22ani). In procesul de
audiere,aceasta a dat dovata de o vointa
puternica,chibzuinta,fermitate,precum ca nu a
furat nimic din apartamentul victimei. In procesul
de audiere,am creat un profil psihologic despre
banuita N.,a.n.1993,precum ca aceasta avea un
temperament coleric,adica era o persoana
hipersensibila,mobila in gestica si gindire,cu reactii
rapide,iar in unele momente raspunzind agresiv la
intrebarile puse de catre mine. Consecintele
negative pentru victima sunt precum ca aceasteia
i-a fost cauzat un prejudiciu material de 2300euro
si se afla in continuare intr-o stare de stres,precum
ca nu va putea intoarce suma de 2300euro.
Referitor la banuita N.,consecintele negative ar fi
ca aceasta nu doreste sa se caiasca activ in
savirsirea infractiunii care a creat-o. Aspecte
pozitive in aceasta infractiune safirsita, nu exista.

Din experienta proprie,pot inainta urmatoarea

solutie originala: inainte de a inainta ordonanta de
inepere a UP,voi stabili o intilnire dintre victima si
banuita,si le voi audia concomitent pentru a stabili
alte circumstante care se vor naste in procesul de
audiere, si pe parcurs,tot cei posibil ca banuita sasi dezvaluie comiterea infractiunii si sa-i repare
prejudiciul material de 2300 euro pentru
victima,dar si prejudicial moral pe care vitima il va
inainta.