MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

COLEGIUL DE ECOLOGIE DIN MUN. CHIȘINĂU

CATEDRA TURISM, METEOROLOGIE ŞI ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

CURRICULUM
DISCIPLINA: FILOSOFIE
Specialitatea: Geodezie, Topografie și Cartogrfie
Piscicultură

AUTOR:
drd., asistent universitar
Petru IARMALIUC

Examinat la şedinţa Catedrei: proces-verbal nr. ___ din „___”___________2018

Confirmat la ședința Consiliului profesoral: proces-verbal nr. ___ din „___”___________2018

1
 Chişinău 2018

COORDONAT APROB
Director adjunct pe instruire ________________

________________________________ _______________________________________
„___”________________________2018 „___”_______________________________2018

CURRICULUM
la
DISCIPLINA: FILOSOFIE

Specialitatea: Geodezie, Topografie și Cartogrfie

Piscicultură

2
 Chișinău 2018
1. PRELIMINARII

Curriculum la disciplina Filosofie a fost elaborat pentru pregătirea elevilor de la Colegiul de

Ecologie din mun. Chișinău, cu scopul de a oferi audienţilor repere teoretice pentru înţelegerea
domeniului în plan general și importanța filosfiei în particular.
Elevilor li se propune un curs de Filosofie care ar contribui substanţial la îmbunătăţirea
pregătirii în specialitae. Un astfel de curs înglobează în sine Problemele practice ale filosofiei,
profilat într-o măsură cîntărită şi la o justă valoare, constituind o experienţă intelectuală
indispensabilă omului. Întrucît fiecare domeniu al ştiinţei îşi are obiectul şi metoda adecvată, studiul
acestuia (domeniu) este prefaţat de o introducere în care sunt tratate probleme privind metodele şi
sursele de investigaţie, funcţiile, categoriile şi principiile disciplinei în cauză, înrudirile cu alte
discipline etc. Calea gândirii filosofice este grea şi pentru a o urma omul trebuie să depună eforturi,
să utilizeze toate capacităţile sale intelectuale, altfel problematica va rămâne pentru el inaccesibilă.
Aceasta poate fi lămurit prin faptul că filosofia pătrunde în adâncurile existenţei şi acţiunilor
umane, impune necesitatea de a medita pe marginea unor fenomene inaccesibile bunului simţ, ea
mai degrabă abordează probleme şi depistează contradicţii decât oferă soluţii definitive.
Alt moment pe care îl atenţionăm ţine de faptul că în instruirea filosofiei lectura individuală
a literaturii este legată, ca orice act de filosofare, de comunicare. În genere, filosofia nu poate fi
concepută în afara procesului de comunicare, în lipsa dorinţei şi putinţei de a-i înţelege pe alţii.
Aceasta pentru că filosofia nu exprimă o simplă părere sau opinie personală, sau o voinţă arbitrară
întemeiată pe „aşa vreau”. Ea defineşte o atitudine reflexivă, întemeiată raţional, opusă atitudinilor
nereflexive bazate pe voinţă, sentiment, putere etc.
Obiectivul cursului este de a contribui la înzestrarea elevilor cu o concepţie integră privind
această latură a vieţii.
În rezultatul studierii Filosofiei elevii trebuie:
- să însuşească legităţile dezvoltării Universului, lumii vii în particular, manifestarea
principiilor şi categoriilor dialecticii, paradigmele teoretice actuale de supravieţuire ale omului în
lumea informaţională, căile şi mijloacele de soluţionare ale problemelor globale ale
contemporaneităţii, etc.;
- să cunoască utilizarea principiile filosofice în practica vitală, să posede cultura gîndirii şi
particularităţile comportamentului în condiţiile informatizării şi intelectualizării sociumului, să se
orienteze corect în procesul de trecere de la antropocentrism la biosferocentrism;
- să fie capabil în formularea unui tablou ştiinţific integru, sistemic al realităţii, a unei
concepţii filosofice adecvate despre natură şi societate, a unei gîndiri logice şi metodologice
creatoare.

3
 II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI
A. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
trebuie să ştie:
- Să definească importanţa şi obiectivele disciplinei;
- Să determine studiul şi analiza paradigmelor;
- Să descrie procesul de trecere de la istoria filosofiei la probleme practice ale ei;
- Să depisteze interacţiunea între Filosofie şi alte discipline;
- Să relateze problematica contemporană referitoare la filosofia supravieţuirii.
B. La nivel de aplicare:
să poată:
- Să compare legătura şi influenţele vechilor paradigme asupra celor actuale;
- Să determine deosebirile doctrinare existente la diferite curente filosofice;
- Să stabilească căile şi mijloacele de soluţionare ale problemelor globale ale
contemporaneităţii;
- Să stabilească impactul PTŞ asupra progresului social;
- Să utilizeze informaţia primită la cursul de Filosofie pentu formarea unui tablou conceptual
al lumii; Să formeze deprinderi practice vis-a-vis de cunoştinţele conceptuale filosofice, de
categoriile, principiile şi legile filosofiei, eticii, logicii etc., de metodologia universală,
general-ştiinţifică şi cea particular-ştiinţifică.
- Să familiarizeze studenţilor problemele fundamentale ale filosofiei şi fundanentarea
acestor paradigme ce vin din din ontologie, gnoseologie, antropologie etc.
C. La nivel de integrare:
să facă:
- Să explice în ce constă condiţia umană, să determine locul şi rolul omului în lume şi săşi
formeze o cunoştinţă de sine, care sunt propriile sale posibilităţi dar raportate la realitatea
socială;
- Să formuleze un tablou ştiinţific integru, sistemic al realităţii, a unei concepţii filosofice
adecvate despre natură şi societate;
- Să estimeze aportul gîndirii logice şi metodologice fiecărui curent în evoluţia
multiaspectuală sistemilor filosofice;
- Să recomande principalele opere filosofice pentru studierea evoluţiei gândirii umane;
- Să proiecteze o posibilă evoluţie a gîndirii filosofice în secolul XXI.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Numărul de ore
Anul de studii

Evaluarea
Semestrul

directContact
Total ore pe

ghidatStudiu

Codul disciplinei
disciplină

Responsabil de
în planul de Nr. de Forma
învăţămînt P S L disciplină
credite de
evaluare
U.05.0.001 Petru
IV VII 60 30 12 18 30 2 Examen
(GTC) IARMALIUC
U.05.0.001 Petru
II III 60 30 12 18 30 2 Examen
(Piscicultură) IARMALIUC

4
 IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

a) Tematica şi repartizarea orelor la prelegeri

Nr. TEMA prelegeri/ore

1. Istoria filosofiei 6
2. Ontologia 4
3. Gnoseologia 4
4. Antropologia 2
5. Axiologia 2
Total 18

b) Tematica şi repartizarea orelor la seminare

Nr. TEMA seminare/ore

1. Istoria filosofiei 4
2. Ontologia 2
3. Gnoseologia 2
4. Antropologia 2
5. Axiologia 2
Total 12

c) Tematica și repartizarea orelor pentru studiul ghidat

Nr. TEMA ore

1. Introducere în studiul filosofiei Românești 2
2. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie 2
3. Viața și opera filosofică a lui Dimitrie Cantemir 2
4. Viața și opera filosofică a lui Constantin Noica 2
5. Viața și opera filosofică a lui Emil Cioran 2
6. Viața și opera filosofică a lui Lucian Blaga 2
7. Viața și opera filosofică a lui Mircea Eliade 2
8. Viața și opera filosofică a lui Tudor Vianu 2
9. Viața și opera filosofică a lui Mircea Djuvara 2
10. Viața și opera filosofică a lui Simion Bărnuțiu 2
11. Viața și opera filosofică a lui Petre Țuțea 2
12. Viața și opera filosofică a lui Gheorghe Enescu 2
13. Viața și opera filosofică a lui Mircea Vulcanescu 2
14. Viața și opera filosofică a lui Ion Petrovici 2
15. Preocupările filosofice la Mihai Eminescu 2
Total 30

5
 V. OBIECTIVE DE REFERINŢA ŞI CONŢINUTURI
Tema 1. Istoria filosofiei
Prelegere
Obiectivele de referinţă
- să definească scopul şi obiectivele
disciplinei;
- să cunoască locul, rolul şi importanţa
disciplinei;
- să analizeze problema fundamentală;
- să determine metodele de bază în
filosofie;
- să însuşeasca funcţiile filosofiei şi sa
compare raportul dintre filosofie şi
ştiinţă.
Seminar
Obiectivele de referinţă
- să definească scopul şi obiectivele
disciplinei;
- să cunoască locul, rolul şi importanţa
disciplinei;
- să analizeze problema fundamentală;
- să determine metodele de bază în
filosofie;
- să însuşeasca funcţiile filosofiei şi sa
compare raportul dintre filosofie şi
ştiinţă.
Tema 2. Ontologia.
Prelegere
Obiectivele de referinţă
- să formuleze noţiunea de ontologie;
- să definească noţiunile de existenţă,
supstanţă, materie, mişcare, spatiu
şi tump; să identifice tipurile de
existenţă;
- să relateze după interpretarea
temeliei lumiitipurile de concepţii
ontologice;
- să analizeze modurile de existenţă a
materiei;
- să cunoască tipurile de mişcare,
spaţiu şi timp.
Seminar
Obiectivele de referinţă
- să formuleze noţiunea de ontologie;
- să definească noţiunile de existenţă,
supstanţă, materie, mişcare, spatiu
şi timp; să identifice tipurile de
existenţă;
- să relateze după interpretarea
temeliei lumiitipurile de concepţii
ontologice;
- să analizeze modurile de existenţă a
materiei;
- să cunoască tipurile de mişcare,
spaţiu şi timp.
6 ore
Conţinuturi
1. Obiectul filosofiei;
2. Concepţa despre lume şi caracterul ei social-istoric;
3. Problema fundamentală a filosofiei;
4. Problema metodei în filosofie;
5. Funcţiile filosofiei;
6. Filosofia şi ştiinţa.
4 ore
Conţinuturi
1. Obiectul filosofiei;
2. Concepţia despre lume şi caracterul ei social-istoric;
3. Problema fundamentală a filosofiei;
4. Problema metodei în filosofie;
5. Funcţiile filosofiei;
6. Filosofia şi ştiinţa.
4 ore
Conţinuturi
1. Problema existenţei.
2. Problema substanţei.
3. Noţiunea de materie în istoria filosofiei.
4. Mişcarea ca mod de existenţă a materiei şi formele ei.
5. Corelaţia biologicului şi socialului.
6. Timpul şi spaţiul ca moduri de existenţă a materiei.
7. Timpul şi spaţiul biologic, psihologic şi social.
2 ore
Conţinuturi
1. Problema existenţei.
2. Problema substanţei.
3. Noţiunea de materie în istoria filosofiei.
4. Mişcarea ca mod de existenţă a materiei şi formele ei.
5. Corelaţia biologicului şi socialului.
6. Timpul şi spaţiul ca moduri de existenţă a materiei.
7. Timpul şi spaţiul biologic, psihologic şi social.
6
Tema 3. Gnoseologia
Prelegere 4 ore
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască definiția gnoseologiei; 1. Definiția gnoseologiei;
- să indetifice problematica teoriei
cunoașterii; 2. Problemtica teoriei cunoașterii;
- să explica procesul cunoașterii; 3. Procesul cunoașterii;
- să stabilească problematica obiectului 4. Problema obiectului și subiectului cunoașterii;
și subiectului cunoașterii;
- să explice esența agnosticismului; 5. Agnosticismul;
- să însușească problema relațiilor 6. Problema relațiilor cognitive obiect-subietc;
cognitive obiect-subietc;
- să explice coneptul empirismului și 7. Empirismul;
trăsăsturile sale; 8. Raționalismul.
- să explice conceptul raționalismului
și trăsăturile sale.
Seminar 2 ore
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască definiția gnoseologiei; 1. Definiția gnoseologiei;
- să indetifice problematica teoriei
cunoașterii; 2. Problemtica teoriei cunoașterii;
- să explica procesul cunoașterii; 3. Procesul cunoașterii;
- să stabilească problematica obiectului 4. Problema obiectului și subiectului cunoașterii;
și subiectului cunoașterii;
- să explice esența agnosticismului; 5. Agnosticismul;
- să însușească problema relațiilor 6. Problema relațiilor cognitive obiect-subietc;
cognitive obiect-subietc;
- să explice coneptul empirismului și 7. Empirismul;
trăsăsturile sale; 8. Raționalismul
să explice conceptul raționalismului și
trăsăturile sale.

Tema 4. Antropologia
Prelegere
Obiectivele de referinţă
- să definească antropoogia
culturală/socială;
- să explice esența antropologiei
lingvistice;
- să cunoască conceptul antropologiei
fizice;
- să cunoască reperele conceptuale ale
antropologiei arheologice;
- să explice chestiunea omului ca
obiect al cercetărilor filosofice.
Specificul şi actualitatea problemei.
- să cunoască și să explice problema
vieţii şi morţii. Sensul vieţii.
Moartea şi nemurirea.
Seminar
Obiectivele de referinţă
- să definească antropoogia
culturală/socială;
- să explice esența antropologiei
lingvistice;
- să cunoască conceptul antropologiei
fizice;
- să cunoască reperele conceptuale ale
antropologiei arheologice;
- să explice chestiunea omului ca
obiect al cercetărilor filosofice.
2 ore
Conţinuturi
1. Antropologia culturală/socială;
2. Antropologia lingvistică;
3. Antropologia fizică;
4. Antropologia arheologică.
5. Omul ca obiect al cercetărilor filosofice. Specificul
şi actualitatea problemei.
6. Omul ca integritate, corelaţia dintre biologic şi
social.
7. Problema vieţii şi morţii. Sensul vieţii. Moartea şi
nemurirea.
2 ore
Conţinuturi
1. Antropologia culturală/socială;
2. Antropologia lingvistică;
3. Antropologia fizică;
4. Antropologia arheologică.
5. Omul ca obiect al cercetărilor filosofice. Specificul
şi actualitatea problemei.
6. Omul ca integritate, corelaţia dintre biologic şi
7
 Specificul şi actualitatea problemei. social.
să cunoască și să explice problema vieţii 7. Problema vieţii şi morţii. Sensul vieţii. Moartea şi
şi morţii. Sensul vieţii. Moartea şi
nemurirea. nemurirea.
Tema 5. Axiologia
Prelegere 2 ore
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să posede cunoștine privind reperele 1. Repere conceptuale privind axiologia;
conceptuale ale axiologiei;
- să cunoască teoria generală a valorii; 2. Teoria generală a valorii;
- să expună relația valoare – concept 3. Valoarea – concept relațional;
relațional; 4. Valoare și conștiință;
- să cunoască raportarea dintre valoare
și conștiință; 5. Atributele valorii;
- să cunoască atributele valorii; 6. Sistemul valorilor.
- să identifice sistemul valorilor.
Seminar 2 ore
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să posede cunoștine privind reperele 1. Repere conceptuale privind axiologia;
conceptuale ale axiologiei;
- să cunoască teoria generală a valorii; 2. Teoria generală a valorii;
- să expună relația valoare – concept 3. Valoarea – concept relațional;
relațional; 4. Valoare și conștiință;
- să cunoască raportarea dintre valoare
și conștiință; 5. Atributele valorii;
- să cunoască atributele valorii; 6. Sistemul valorilor.
- să identifice sistemul valorilor

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control și testări

Subiectul I
1. Impactul filosofiei asupra vieţii cotidiene.
2. Corelaţia dinte ontologie şi gnoseologie.
3. Antropologia lingvistică;
.
Subiectul II
1. Agnosticismul;
2. Concepţia despre lume şi caracterul ei social-istoric;
3. Expuneţivă părerea vis-a-vis de problema vieţii şia morţii.

VIII. SUBIECTE PENTRU EVALUAREA FINALĂ

1. Obiectul filosofiei;
2. Concepţa despre lume şi caracterul ei social-istoric;
3. Problema fundamentală a filosofiei;
4. Problema metodei în filosofie;
5. Funcţiile filosofiei;
6. Filosofia şi ştiinţa
7. Problema existenţei.
8. Problema substanţei.
9. Noţiunea de materie în istoria filosofiei.
8
10. Mişcarea ca mod de existenţă a materiei şi formele ei.
11. Corelaţia biologicului şi socialului.
12. Timpul şi spaţiul ca moduri de existenţă a materiei.
13. Timpul şi spaţiul biologic, psihologic şi social.
14. Definiția gnoseologiei;
15. Problemtica teoriei cunoașterii;
16. Procesul cunoașterii;
17. Problema obiectului și subiectului cunoașterii;
18. Agnosticismul;
19. Problema relațiilor cognitive obiect-subietc;
20. Empirismul;
21. Raționalismul;
22. Antropologia culturală/socială;
23. Antropologia lingvistică;
24. Antropologia fizică;
25. Antropologia arheologică.
26. Omul ca obiect al cercetărilor filosofice. Specificul şi actualitatea problemei.
27. Omul ca integritate, corelaţia dintre biologic şi social.
28. Problema vieţii şi morţii. Sensul vieţii. Moartea şi nemurirea;
29. Repere conceptuale privind axiologia;
30. Teoria generală a valorii;
31. Valoarea – concept relațional;
32. Valoare și conștiință;
33. Atributele valorii;
34. Sistemul valorilor.
35. Introducere în studiul filosofiei Românești
36. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie
37. Viața și opera filosofică a lui Dimitrie Cantemir
38. Viața și opera filosofică a lui Constantin Noica
39. Viața și opera filosofică a lui Emil Cioran
40. Viața și opera filosofică a lui Lucian Blaga
41. Viața și opera filosofică a lui Mircea Eliade
42. Viața și opera filosofică a lui Tudor Vianu
43. Viața și opera filosofică a lui Mircea Djuvara
44. Viața și opera filosofică a lui Simion Bărnuțiu
45. Viața și opera filosofică a lui Simion Bărnuțiu
46. Viața și opera filosofică a lui Petre Țuțea
47. Viața și opera filosofică a lui Gheorghe Enescu
48. Viața și opera filosofică a lui Mircea Vulcanescu
49. Viața și opera filosofică a lui Ion Petrovici
50. Preocupările filosofice la Mihai Eminescu

IX. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:

9
1. Baciu Mihai. Introducere în filosofie. Iaşi, 1998
2. Botiş Cheorghe. Iniţiere în filosofie. Iaşi, 1996
3. Capcelea V.M. Filosofie. Chişinău. 1998
4. Capcelea V.M. Filosofie. Manual pentru şcoala superioară. Chişinău. 2001
5. Curs de lecţii la filosofie. Chişănău, 1991
6. Dicţionar de filosofie. Chişinău, 1985
7. Dicţionar de filosofie. Bucureşti,1996
8. Dicţionar de filosofie şi logică. Humanitas, 1996
9. Filosofia în concepţii şi personalităţi. Sub red. acad. Teodor.N.Ţîrdea. Chişinău,
1995
10. Florea Ion. Filosofie. Bucureşti, 1999
11. King. A. ş.a. Prima revoluţie globală: O strategie pentru supravieţuirea lumii. Buc.,
1995
12. Istoria şi filosofia culturii. Sub.red. G. Socolov.Chişinău 1998
13. Manoliu M. ş.a. Dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului. Buc., 1998
14. Martens Ekkehard, Schnädelbach Herbert. Filosofie. Curs de bază. Bucureşti, 1999
15. Mic dicţionar de filosofie. Chişinău, 199
16. Preti L. Planeta Tera în pericol. Buc., 1991
17. Problemele globale ale omenirii: Starea lumii 1999. Sub. Red. L. Brown, Buc., 1999
18. Rusnac Gh.ş.a. Securitatea statului în sfera ecologică. C., 2000
19. Toffler A.ş.a. Război şi anti-război: Supravieţuirea sec.XXI. Buc., 1995
20. Windelband Wilhelm. Istoria filosofiei greceşti. Iaşi, 1995
21. Введение в философию в 2-х ч. М., 1989
22. Невлева И.М. Философия. Учебное пособие. М., 1998
23. Цырдя Ф.Н., Берлинский П.В. Философия (с курсом биоэтики). Кишинев,
2002
24. Философия. Учебное пособие. Под ред. В.В. Трушкова. М., 2004.
25. Nicolae Râmbu, Tirania valorilor. Studii de filosofia culturii şi axiologie, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006.
26. Jean Sévillia, Corectitudinea morală, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009.

Şef catedră Valentina BARANIUC

_____________________________
„____” ____________________ 2018

10