Sunteți pe pagina 1din 2

Sfera afectiv la vrstele adulte

Materialele privind biografi ile oamenilor celebri i media de vrst pentru


creaia de valoare n diferite domenii pun n eviden un aspect important
al dezvoltrii psihice n perioadele adulte: S-a constatat c, n general,
vrstele adulte mai tinere, dei foarte creative, au un potenial de
stabilitate mai redus (marea industrie a pus n eviden fl uctuaia mare a
forei de munc pn la 30-35 ani), fi ind apoi urmat de stabilitatea relativ
mare a celorlalte vrste n procesul de perpetuare a progresului socialcultural i profesional. Aceste aspecte au creat o atenie crescut pentru
vrstele adulte i pentru trecerea lor pe planul mai activ al cercetrii.
O serie de factori implicai n viaa social-economic i cultural
infl ueneaz longevitatea, activismul mai mare al omului modern fa de
cel din alte perioade istorice, de exemplu stpnirea energiei atomice,
zborul pe Lun, utilizarea electronicii, a laserului, a informaticii etc.
Viaa afectiv joac un rol important n tot ceea ce facem. n domeniul
profesional, trebuie s inem cont de ea, cci emoiile snt cele care vor
determina, pe termen lung, satisfacia, starea de bine i mplinire la locul
de munc. Afectivitatea este procesul reglator ce refl ect relaiile dintre
subiect i obiect sub forma unor triri subiective, rezultate din
satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuine.
Aadar, dac motivaia poate fi considerat motorul vieii noastre
psihice, atunci afectivitatea constituie suportul energetic, combustibilul,
rezonana n subiect a stimulilor ce acioneaz din exterior sau din
interior. n funcie de starea intern a individului la un moment dat, orice
integrare provoac triri afective diferite. De exemplu, vizita unei
persoane te poate bucura atunci cnd ai nevoie de comunicare, dar i irita
atunci cnd este mai puternic trebuina de odihn.
n literatura psihologic, separarea pe termen lung reprezint un
traumatism sever cu implicaii imediate sau tardive asupra dezvoltrii
intrapsihice a copilului i asupra procesului de integrare a acestuia.
Din punct de vedere psihologic, afectivitatea reprezinta acel fenomen care
refl ecta ,subt forma unor trairi subiective interne constientizate, gradul de
concordanta sau de discordanta dintre dinamica starilor interne ale
personalitatii ( indesebi motivationale ) si desfasurarea evenimentelor
( situatiilor ) in plan obiectiv intern. n organizarea sistemului psihic ,
afectivitatea se claseaza intre motivatie si cognitei , interesectandu-se in
acelai timp cu ambele. Orice trebuinta sau orice stare motivationala este
anuntata si se acompaniaza de o traire emotionala si de o dispozitie ( de
tensiune, incodare,disconfort,suparare etc) si orice satisfacere a unei
nevoi sau trebuinte se insoteste si este urmata , de asemenea , de o traire
emotionala si de o dispozitie de semn opus ( de satisfactie , placere,
relaxare,implinire,echilibru , etc).
La om , afectivitatea reprezinta ceea mai complexa structura , ea
evidentiind o multime de entitati , diferite dupa continut si mod de
manifestare-integrare. Psihologia clasica de factura introspectionista a
stabilit o schema de clasifi care cu trei componente principale :
emotiile,sentimentele si pasiunele.

Un anumit anturaj cere o anumita atitudine, de aceea ne comportam


diferit de la un anturaj la altul. Cu cat mai des este ceruta aceasta
atitudine, cu atat aceasta devine mai obisnuita. Foarte multe persoane din
clasa cultivata trebuie sa se comporte diferit, in doua anturaje diferite: in
familie si in viata profesionala. Ea trebuie sa adopte atitudini diferite,
precum si dedublarea caracterului. Astfel, caracterul poate fi in acest sens
individual si colectiv. Caracterul social (colectiv) se orienteaza dupa
asteptarile si cerintele mediului profesional, iar cel individual se
orienteaza dupa intentiile si ambitiile subiectului. La subiectul adult,
pragul rspunsului emoional la un stimul vizual sau auditiv este mai
sczut dect al percepiei, astfel c se poate trage concluzia general c
rspunsul primordial al nostru la stimulrile din afar este unul emoional.
Activarea emoional nespecifi c pregtete i mediaz activarea
perceptiv-cognitiv specifi c. Pe msura diferenierii i identifi crii
stimulului, reacia emoional primar, nespecifi c, va fi nlocuit cu
trirea emoional specifi c, adecvat naturii i semnifi caiei stimulului.
Reacia primar intr n componena refl exului necondiionat de orientare,
iar cea de-a doua intr n componena actului cognitiv propriu-zis.
Procesele afective sunt acelea care refl ect relaiile ntre subiect i obiect
sub form de triri atitudinale.ntre stimulii interni(trebuine,interese,
motive) i realitatea nconjurtoare exist concordan i atunci trim
stri de bucurie, plcere,dar i stri de
neconcordan(suprare,naplcere,indignare)
Depresia este o tulburare pe care psihologii si psihiatrii o atribuito starea
afectiva a vietii ca si criza de varsta .(40-50)