Batranetea incepe in pragul varstei de 65 de ani si este caracterizata de incetarea activitatii

profesionale, pensionare, si de o posibila pierdere a unor abilitatii fizice. Principala notiune despre care
se vorbeste in perioada batranetii este de rol de iesire – role exit – care illustreaza procesele prin care
individual se desprinde de rolurile sale sociale.

William C. Levin este sociologul care a realizat un experiment despre perceptia deformata asupra
batranetii din cauzat diferitelor stereotipuri existente in gandirea oamenilor. Unor tineri studenti li s-au
dat cateva fotografii si li s-a cerut sa caracterizeze trasaturile de personalitate a unor barbati ce pareau
sa aiba varsta de 25, 52 si 73 de ani. Intrebarile au fost de genul : ,,Cum ti se pare aceasta persoana:
competenta sau incompetent?”, ,,Generoasa sau egoista?”, ,,Bogata sau saraca?” etc. Ceea ce
respondentii nu stiau insa, era ca cei trei barbatii din fotografii reprezentau aceeasi persoana in diferite
momente ale vietii sale, fotografiile fiind retusate incat sa dea impresia ca au fost realizate in aceeasi
perioada. Raspunsurile au fost urmatoarele:

1. Barbatul de 25 de ani este actv, puternic, rapid, sanatos, atractiv, plin de energie, implicat din
pct de vedere social
2. Cel de 52 de ani este foarte intelligent si demn de incredere.
3. Barbatul de 73 de ani, cel mai in varsta, a fost caracterizat insa ca fiind inactive, slab, lipsit de
energie, bolnav, ineficient, greoi, neimplicat, izolat din pct de vedere social, cu o memorie slaba,
foarte putin flexibil etc.

Dupa cum se observa, perceptia publicului tanar American asupra batranetii este plina de
stereotipuri negative, experimental demonstrand ca cele mai frecvente dintre acestea sunt:

 Batranii sunt toti la fel -