PARTICULARITATI ALE PROFILULUI DE PERSONALITATE IN STADIUL BATRANETII Adaptarea n perioada vrstei a treia n ultimii 50 de ani, odata cu cresterea sperantei

de viata si a numarului de persoane vrstnice, constatam schimbari majore n structura demografica a populatiei. Astfel, pe parcursul secolului XX, speranta de viata n Europa si SUA a crescut n medie cu 26 de ani, iar proportia persoanelor peste 65 de ani a crescut de la un raport de de 1 la 30 la aproape 1 la 6. Urmare a acestei cresteri semnificative a numarului de persoane vrstnice n ansamblul populatiei, a crescut semnificativ si interesul specialistilor pentru ntelegerea modului n care oamenii se fac fata acestei perioade si se adaptateaza procesului de mbatrnire. Adaptarea la vrsta a treia este un proces dificil din multe puncte de vedere. De obicei, dupa 65 de ani oamenii se pensioneaza si nu mai desfasoara activitati retribuite, multi dintre prieteni si rude apropiate dispar, forta si sanatatea fizica sunt n declin, iar ocaziile de a se implica activ n activitati sociale scad la rndul lor. n plus, persoanele ajunse la vrsta a treia trebuie sa nfrunte o multitudine de stereotipuri negative cu privire la batrnete. Goldman & Goldman (1981) au realizat un studiu n care au discutat cu peste 800 de copii din diferite tari din Europa de Vest si SUA despre modul n care acestia percepeau batrnetea. n multe cazuri, rezultatele obtinute la diverse chestionare nu prezinta clar reactia de respingere a batrnetii exprimata de copii de toate vrstele. nsa, n acest caz s-au observat in descrieri: pielea brazdata de riduri, boli diverse, slabiciune si lipsa de putere, fragilitatea tot mai mare care vine odata cu batrnetea. Acestea au fost nsotite de foarte multe ori de comentarii si grimase exprimnd reactii emotionale negative (respingere, dezgust etc.) a. Statusul social la vrsta a treia La rndul lor, persoanele vrstnice sunt constiente de imaginea negativa, pe care, societatea n ansamblu o are despre acest segment de vrsta. Doi cercetatori americani (Graham and Baker, 1989) au rugat att studenti, ct si persoane n jurul vrstei de 60 de ani sa acorde punctaje si sa faca o clasificare a nivelului pe care l are statusul social al persoanelor de vrste diferite. Ambele grupuri au oferit raspunsuri similare: nivelul statusului este scazut n perioada

copilariei mici, creste treptat n adolescenta, tinerete, maturitate si scade apoi la btrnete. Mai mult dect att, a reiesit ca nivelul statusului social al unei persoane ajunsa la vrsta de 80 de ani este considerat la fel de scazut ca si al unui copil de 5 ani! b. Calitatea vietii la vrsta a treia Care sunt aspectele pe care vstnicii le considera importante pentru o buna calitate a vietii? Asa cum Ferris and Branston (1994) aratau ca relatiile interpersoanale, integrarea ntr-o retea sociala puternica, precum si o stare buna de sanatate sunt factorii cei mai importanti, argumente privind importanta suportului social n viata vrstnicului au fost aduse de multi autori (de exemplu, Russell and Catrona, 1991). Persoanele n vrsta care nu se pot baza pe un suport social adecvat sunt mai vulnerabile si mult mai predispuse la dezvoltarea de simptome depresive. Securitatea financiara este un alt factor important: vrstnicii dispun de bani mai putini, iar problemele financiare sunt de multe ori cauza depresiei si a sentimentelor de lipsa de valoare si inutilitate. Teoria dezangajarii sociale Teoria dezangajarii sociale a fost propusa de Cumming and Henry n anii 1960 si ncearca sa explice cauzele scaderii treptate a gradului de implicare sociala a persoanelor vrstnice. n primul rnd, autorii constata ca exista o serie de factori care nu se afla sub controlul individului, cum ar fi pensionarea obligatorie, disparitia partenerului de viata, a rudelor si prietenilor etc. n alte situatii, chiar persoana n vrsta este cea care decide asupra unei reduceri treptate a implicarii n viata sociala, petrecnd tot mai mult timp singura sau ntr-un grup social restrns, cel mai adesea membrii apropiati ai familiei. Ca urmare, n opinia autorilor citati mai sus, o dezangajare progresiva ar reprezinta modalitatea optima de adaptare la caracteristicile vrstei a treia. a. Reducerea cmpului social Ideile prezentate mai sus au fost reluate si dezvoltate ulterior de Cumming (1975). Acesta arata ca la vrsta a treia are loc o reducere treptata a cmpului social al persoanei pe masura ce aceasta se angajeaza n tot mai putine roluri sociale si interactioneaza cu un numar tot mai mic de persoane. Din acest punct de vedere, chiar societatea n ansamblu are mai putine asteptari de la

persoanele n vrsta. Pe de alta parte, nsasi vrstnicii se dezangajeaza activ, constient, din majoritatea activitatilor sociale n care erau implicati; n opinia autorului citat, aceasta ar fi cea buna strategie pentru de a face fata presiunilor interne si externe caracteristice perioadei. Cu toate acestea, persoanele care reusesc sa ramna active ct mai mult timp sunt si cele care traiesc o stare emotionala pozitiva, sunt mai multumite si mplinite. Aceasta idee este ntarita si de rezultatele altor cercetari care arata ca este important ca persoanele vrstnice sa continue sa fie ct mai active cu putinta.

b. Diferente culturale Gradul de dezangajare sociala si presiunea externa resimtita n acest sens este diferita n diverse culturi. Studii realizate n Marea Britanie sau Australia arata ca de multe ori persoanele n vrsta nu prezinta caracteristici ale dezangajarii sociale, de tipul celor prezentate n teoria lui Cumming and Henry (1961). Mai mult chiar, multe persoane ramn foarte active social chiar la vrste naintate, fiind implicate n activitati ale comunitatii din care fac parte sau ale bisericii. n plus, exista diferente cu privire la modul n care sunt privite persoanele n vrsta n diferite contexte socio-culturale. O distinctie importanta din acest punct de vedere trebuie facuta ntre individualism si colectivism (Triandis, 1994). n societatile de tip nord-american sau vest-european, caracterizate prin accentul pe individualism si realizare personala, persoanele n vrsta, ale caror forte sunt n declin, sunt cel putin partial rejectate de societate. Pe de alta parte, n societatile de tip colectivist din Asia sau Africa, accentul pus pe cooperare si suportivitate face ca persoanele n vrsta sa ramna mult mai mult timp integrate si angajate n viata comunitatii din care fac parte (Triandis, 1994). Presiunile externe se refera aici la o nevoie tot mai redusa pe care ceilati o exprima pentru cunostintele, deprinderile si abilitatile de care dispune persoana n cauza. Presiunile interne includ deteriorarea sanatatii fizice, dar si o descrestere a gradului de preocupare si interes pentru ceilati oameni. Diferente individuale

Asa cum am vazut mai sus, teoria dezangajarii sociale nu ia n considerare o serie de diferente individuale la nivelul personalitatii si al stilului de viata. Practic, din punctul de vedere al aceastei teorii conteaza mai putin cine esti dect ce faci de fapt. Totusi, exista multiple argumente care pot fi aduse n sprijinul ideii ca cine esti, n termenii caracteristicilor individuale si de personalitate, are un efect substantial asupra starii subiective de bine. a. Trasaturi de personalitate Costa & McCrae (1980) arata ca oamenii fericiti sunt aceia care traiesc mai multe stari emotionale placute si mai putine emotii negative. Un studiu realizat de acestia arata ca persoanele caracterizate prin extraversie si sociabilitate nalta traiesc mai multe emotii placute dect introverti, iar cei cu un nalt nivel de nevrotism (o trasatura de personalitate care implica un grad mai nalt de instabilitate afectiva si anxietate) traiesc mai putine emotii pozitive. Ulterior, McCrae and Costa (1982) au gasit exact aceasi configuratie a trasaturilor la un esantion de persoane vrstnice. Pe de alta parte, persoanele vrstnice traiesc intens sentimentul de singuratate. O explicatie n acest sens este oferita de Folkman et al. (1987): n situatii de stress vrstnicii abordeaza situatia ntr-un mod mult mai pasiv, fara o puternica angajare directa (utilizeaza strategii pasive si focalizate emotional, dnd dovada de o mai buna competenta emotionala), pe cnd tinerii tind sa se angajeze activ, utiliznd strategii de management al stressului centrate pe problema. b. Tipuri de personalitate la vrsta a treia Asa cum am aratat deja n sectiunea anterioara, exista diferite modalitati de a face fata solicitarilor vrstei a treia. Reichard et al. (1962) au identificat cinci tipuri de personalitate, n functie de succesul ajustarii la vrsta a treia si modul n care sunt orientate sentimentele negative si cele de ostilitate. Primele doua tipuri sunt asociate cu o slaba adjustare la perioada vrstei a treia: Personalitatea ostila: care i acuza pe ceilalti pentru propriul esec; Personalitatea caracterizata prin ura de sine si orienteaza ostilitatea mpotriva propriei persoane. n schimb, exista alte trei tipuri de personalitate, asociate cu succesul ajustarii la solicitarile aceastei vrste:

Stilul constructiv: care accepta pierderile pe care le aduce vrsta batrnetii si continua sa interactioneze pozitiv cu ceilalti. Stilul dependent: care priveste batrnetea ca pe o vrsta a odihnei, bazndu-se pe altii care i ofera asistenta. Stilul defensiv: ncearca sa ramna foarte activ, ca si cum batrnetea nu ar fi sosit. Aceste rezultate sunt relevante si pentru teoriile prezentate anterior (dezangajarea, teoria activitatii). Stilul de personalitate dependenta prezinta n mod clar elemente de dezangajare, n timp ce stilul de personalitate defensiva este bazata n primul rnd pe angajare si implicare n activitate. Altfel spus, observam ca, de fapt, teoriile amintite mai sus sunt complementare si fiecare dintre ele ne poate ajuta n explicarea unor aspecte diferite ale procesului de ajustare la problemele vrstei a treia.

DEFINITIA SI CARACTERIZAREA PRINCIPALILOR INDICI DE CALITATE AI VIETII Definitie Calitatea vietii in general ,reprezinta satisfactia individuala data de viata sau bucuria de a trai legata de domenii pe care fiecare le considera importante.Astfel de criterii (domenii) au fost reprezentate sintetic de catre Flanagan:

Domenii Stare de bine fizic i material Relaiile cu alte persoane Relaiile civice Dezvoltare personal, perfecionare

Dimensiuni 1. Securitate material i financiar 2. Sntate i siquran personal 1. Relaiile cu soul 1. Participarea la problemele locale i quvernamentale 1. Dezvoltare intelectual 2. Perspicacitate i planificare 3. Cariera 1. ntlniri cu alte persoane 2. Activiti pasive i observaionale 3. Recreere activ

Recreere

Notiunea a evoluat in timp, de la satisfactie a vietii sau stare de bine spre conceptual actual de calitate a vietii globala,pentru a se diferentia de calitate a vietii legata de sanatate. Calitatea vietii raportata la sanatate (HRQL=Health Related Quality of Life) este satisfactia data de domenii ale vietii care afecteaza sau sunt afectate de sanatate(definite anterior). HRQL reprezinta o incercare de evaluare a variabilelor dimensiunii sanatatii corelata cu dimensiunile particulare ale vietii definite ca importante pentru oamneni in general (HRQL generic) sau cu dimensiunea vietii celor afectati de o anumita boala (HEQL specific).Cea mai mare parte a conceptelor HRQL infatisaza influenta bolii asupra componentelor bio-psihosociale ale sanatatii ,adica asupra functiilor fizice,sociale,psihologice / emotionale,cognitive.Simptomele,perceptiile asupra propriei sanatati si calitatea vietii in general sunt ,si ele, incluse in HRQL.

Evaluare Evaluarea starii de sanatate individuala se face cantitativ cu ajutorul indicatorilor de sanatate ,care au fost clasificati astfel: -dupa adresabilitate:indicatori individuali si populationali; -dupa aria de cuprindere:indicatori specifici si indicatori generali (globali,generici);

-dupa baza de date:indicatori obiectivi (apartin de regula abordarii functionale)si subiectivi(apartin abordarii perceptuale); Indicatorii subiectivi poti fi grupati in trei categorii principale: 1)indicatori care inregistreaza senzatii despre starea fizico-psihica generala; 2)indicatori care inregistreaza simptome ale bolii;

indicatori

3)indicatori care vizeaza manifestarile comportamentale personale legate de starea de boala. Indicatorii cei mai intalniti ai QOL sunt: 1)Functionalitatea -functionalitatea fizica (capacitatea de a realiza o varietate de activitati fizice,cum ai fi mersul dupa cumparaturi ,urcatul scarilor ,sportul ,plimbarea); -functionalitatea de rol (limitari de rol atribuite problemelor de sanatate fizica,limitarea activitatilor zilnice cauzate de starea de sanatate); -functionalitatea sociala (limitele pana la care sanatatea influenteaza activitatile sociale obisnuite,marimea constrangerii:intalnirea cu prietenii,intalniri de grup,etc.); 2) Starea de bine -sanatatea mental (diferite stari sufletesti:depresii,anxietati,traieri pozitive cu referire la o anumita perioada de timp); -energie,fatigabilitate,vitalitate (aprecierea tonusului energic); -durerea corporala (aprecirerea durerii); 3)Autoaprecirerea sanatatii -autoaprecierea generala a sanatatii(evaluarea curenta a intregii stari de sanatate); -modificari in starea de sanatate in ultimul an. In esenta,evaluarea calitatii vietii bolnavilor tinde sa reduca subiectivitatea aprecierilor bolnavului. 4)Calitatea vietii este afectata in plus ,fata de cauzele medicale de o serie de factori extramedicali de care,totusi,medical trebuie sa tina seama: -bunurile si serviciile economice; -conditiile de mediu (calitatea mediului natural si urban); -conditiile sociale si umane (calitatea organizarii vietii sociale la diferitele sale niveluri,calitatea relatiilor interpersonal); -posibilitatiile de informare,de perfctionare intelectuala si de participare culturala.

In plus,personalitatea bolnavului constituie o sursa de variatii ale autoaprecierii bolnavului solicitatea de intrebarile diverselor chiestionare pentru Scala de evaluare a calitatii vietii Una din cele mai complete scale de evaluare a calitatii vietii omului bolnav este cea denumita SIP (Sickness Impact Prifile),cuprinzand 136 itemi.Aceasta scala a fost utilizata in 1989 ,in SUA si Anglia,la bolnavi cronici:respiratori,artrozici si diabetici,fiind apoi incercata si de Jones si colab. pentru masurarea indicatorilor privind starea de sanatate generala ,simptomele respiratorii,parametrii fiziologici si ai dispozitiei la pacentii cu obstructructie respiratorie cronica.Scorurile obtinute la principalele grupe de itemi ai acestei scale se corelau semificativ cu distanta la care aparea dispneea si cu parametrii ventilatori. Datorita,insa caracterului laborios al culegerii datelor ,inclusiv timpul mare necesar completarii chestionarului ,au mai fost elaborate alte chestionare avand scale mai putin incarcate,dintre care s-a impus rezistand probei timpului-chestionarul MOS-SF 36(Medical Outcome Survey-Short Form),continand 36 itemi referitor la 8 grupe de indicatori ai sanatatii :fizici,de insertie sociala si sustinerea rolului social,sanatate generala ,perceptia sanatatii ,energia/ fatigabilitatea,prezenta durerii. Chestionarul FSQ (Functional State Questionnaire) prezinta 4 functii - fizica,psihica (emotional),sociala,limitarea rolurilor.Acest chestionar constituie un bun exemplu de sinteza a principalelor directii de investigare a alterarii calitatii vietii de catre diversele boli. Chestionarul Minnesota pentru evaluarea QOL in insuficenta cardiaca contine urmatoarele scale:fizica,socio-economica si psihologica ,acestea din urma evaluand prezenta insomniei,anxietatii si depresiei ca si etichetarea bolnavului drept cardiac(neputinta,obsesia mortii). Chestionarul Juniper pentru rinita alergica si recenta omologat in Romania-astmul bronsic alergic are scale centrate pe principalele simptome (obstructia nazala si bronsica).Chestionarul pentru rinita alergica are meritul de a atrage atentia asupra originii-greu de imaginat-a unor simptome afective(anxietate,depresie)si mai ales a unor simptome cognitive (scaderea atentiei ,memoriei,precum si a somnolentei diurine)de care dau dovada bolnavii cu rinita alergica cu predominanta obstructiei nazale nocturne.Explicatia simptomelor de mai sus a fost data de perioadele de apnee episodica nocturna care survine de 2-3 ori mai frecvent in raport cu QOL.

persoanele sanatoase.Acest fenomen des repetat cauzeaza stari de anemie cerebrale care lasa in urma lor o stare de oboseala nervoasa ce justifica aparitia simptomelor de mai sus mentionate,in diminetile ce urmeaza perioadelor de obstructie nazala nocturna prelungita. Scalele chestionarului MOS SF36 si interpretarile scorurilor: Concepte Numr Semnificaia scorului mic Semnificaia scorului mare Limitare mare n realizarea Realizarea tuturor tipurilor de activitilor fizice, inclusiv activiti fizice fr limitare datorat Limitarea acti- 4 vitii datorat problemelor fizice Funcia social 2 mbiatul sau mbrcatul Existena problemelor la lucru sau n activitile zilnice datorit sntii fizice Interferene frecvente i extreme cu activitile lor fizice i emoionale Durere sever i foarte sntii Nu exist probleme la lucru sau n alte activiti zilnice datorit sntii fizice n ultimele 4 sptmni Realizarea activitilor sociale normal fr interferena problemelor sptmni Fr durere sau limitri datorate ei n

itemi Funcia fizic 10

sociale datorit probleme- emoionale sau fizice n ultimele 4 Durerea Sntatea mental Limitarea activitii datorat problemelor emoionale Vitalitatea 4 Obosit i uzat" tot timpul Plin de energie tot timpul n ultimele 4 Sntatea este afectat i probabil se va nruti sptmni Sntatea este excelent 3 2 5

limitant ultimele 4 sptmni Nervozitate i depresie pe Bun dispoziie, calm, mpcare pe toat perioada celor 4 sptmni Probleme de munc i n problemelor emoionale toat durata celor 4 sptmni Fr probleme la munc sau n problemelor emoionale

activitatea zilnic datorate activitatea zilnic datorate

Percepia strii 5 de sntate

Probleme de interes pentru medici si psihologi referitoare la QOL 1)Analiza riguroasa a parametrilor psihici si a parametrilor de relationare personala;

2)Analiza impactului aspiratiilor intime ale pacientilor si a rolului jucat de familie,dar si de factorii sociali,asupra QOL; 3)Reculul somato-psihic al simptomelor bolii; 4)Evaluarea medicamentelor cu rol in cresterea efectului Placebo.

BOLNAVII VARSTNICI Psihologia varstnicului a constituit prilejul a nenumarate studii,ce si-au avut ca si alte domenii ale psihologiei o profunda si plina de seva radacina in observatiile medicale.Date fiind prioritatiile romanesti pe plan international in ceea ce priveste gerontologia(C. Parhon,Ana Aslan),continuate ulterior de St. M. Milcu,C.Balaceanu-Stolnici, M. Dumitru, C. Bogdan si alti cercetatori,exista posibilitatea stabilirii unui cadru de referinta bazat cu precadere pe lucrarile acestor cliniceni si cercetatori romani. Un studiu de exceptionala valoare efectuat in 1984 de catre St. M. Milcu, intitulat Sindromul psihosomatic al batranului valid,ofera perspectiva conturarii reperelor psihice ale omului varstnic la care se pot,facultativ ,instala evenimentele bolii. Modificarile psihice specifice presenescentei(50-65ani)si senescentei(>65ani) Potrivit autorului citat,la batrani exista o imbinare a tulburarilor mentale si affective (cu exprimare comportamentala)pe fondul carora survin in cazul necombaterii lor,in special printr-o reactivitate ocupationala un complex de tulburari somatice variabile. In aceste conditii distingem: a)Modificari are imaginii de sine Varstnicul traieste un veritabil complex de inferioritate amplificat de apropierea pensionarii sau de iesirea la pensie,ca si de anturajul sau social (lipsa de tact,adversitate,etc.) i constand din:sentimentul de inutilitate sociala; -subaprecierea personala; -pierderea sensului existentei; b)Tulburari cognitive si afective -scaderea memoriei(mai ales de tip imediat prin scaderea atentiei de fixare),ambele usor observabile de cei din jur;

-ideatie,adesea mai greoaie,prin aparitia mai rapida a oboselii(mai rar deteriorarea mentala ,la cei care nu au avut un antrenament intelectual si/sau nu mai presteaza-dupa pensionare-activitati cu caracter intelectual); -scaderea functilor senzorio-motorii(scaderea vazului,auzului,etc.); -stare depresiva-domina tulburarile afective-generata atat de pierderea functiei sociale,cat si de reactia la contemplarea propriei involutii; -anxietate-aparuta in aceleasi conditii dar argumentata de teama de boala,de neprevazut,uneori se centreaza asupra ideii inevitabilului sfarsit; -modificari comportamentale. O tendinta generala la omul varstnic observata de cercetatori din domeniul personalitatii,este amplificarea pana la caricaturizarea anumitor trasaturi dominante(eventual accentuate) ale personalitatii sale din vremea tineretii(Allport). In cadrul celorlalte modificari comportamentale caracteristice pentru varstnici le mentionam pe cele prezente in cadrul regresiei afectiv-comportamentale specifice omului bolnav(egocentrism,dependenta,predominanta afectelor,etc.) Un moment delicat la debutul presenescentei il constituie aparitia climacteriului, tolerat cu multa dificultate de femei la care uneori apar inclinatii spre drog(alcool.tutun,etc.) sau spre supraalimentare si implicit,sedentarism. Modificari somatice cu tenta functionala Acestea au o determinare atat fiziologica(de involutie),cat si psihosomatica. Varstnicii acuza frecvent,in absenta unor cauze lezionale evidente,algii diverse(in special artralgii si mialgii),raceala a extremitatilor,parestezii,palpitatii,etc. Astfel de tulburari motiveaza automedicatia si excesul de consultatii medicale (Milcu 1984) si ,in acelasi timp,amplifica complexul psihoemotional,realizandu-se astfel un feed-back pozitiv(ibidem). Importanta cunoasterii acestor tulburari somatice serveste atunci cand ele sunt instalate de mai multa vreme-la evitarea unor capcane diagnostice in care pot cadea medicii neavizati,tentati in astfel de situatii sa indice analize laborioase ori medicamente active,capabile-adesea-sa produca importante tulburari(chiar boli) iatrogene.

Includerea acestor tulburari somatice in complexul psihosomatic al batranului valid(Milcu),evita astfel de confuzii si constituie,totodata,o baza de la care se poate extinde investigatia unor tulburari cu real substrat sau potential patogen,delimitat de acest halou psihosomatic dar avand-la randul lor-un recul somato-psihic de care medicul cu inclinatii psihologice trebuie sa tina cont. Criterii de conduita a medicului fata de bolnavii varstnici Este necesara intelegerea nivelului de apreciere globala,psihologica a bolnavilor varstnici in cadrul limitelor de ordin cognitiv dar si al particularitati afective si comportamentale specifice varstei cu exceptia unor personalitai,in special din domeniul elitei intelectuale cu un spirit,in continuare,vivace,ajuns la un adevarat apogeu. Evolutia modificarilor psihologice ale individului Se apreciaza modificarile psihologice ale individului ca o devenire,conservand-de regulanucleul personalitatii(in sensul kanatian de Veranderung =schimbare,ca proces si nu de Wechsel=substituire).Acest mod de a vedea bolnavul ajuns in zona senectutii permite medicului sa recunoasca elementele de baza ale personalitatii bolnavului conservat subtrecerea timpuluisi,in acelasi timp,sa sesizeze eventuala aparitie a unor modificari patologice,inafara procesului de imbatranire.Aceste tulburari de ordin nevrotic(fobii,cresterea anxietatii,patiedepresie,agresivitate revendicativa)(Bogdan si Irene Talaban-1980)necesita ,desigur,tratament medical,dar ele invita si la o considerare a factorilor psihogeni de inducere. Modificari somatice consecutive starilor patologice Se considera tulburari somatice deja mentionate in cadrulsindromului psihosomatic al bolnavului valid(Milcu)ca un fundal pe care se pot proiecta celelalte tulburari patologice somatice sau psihice caracteristice diverselor boli specifice sau nespecifice varstei inaintate. Programe antistres la varstnici Sunt conditionate de particularitatile individuale ale varstnicilor(dependente prioritar sub 40 de ani de factorii genetici si peste 40 de ani de factorii sociali). Relatiile dintre factorii demografici-sociali si bio-psihologici si principiile de conduit antidistres emergente figureaza mai jos tocmai dupa sistematizarea unor date furnizate de Mayer si Baltes si Buddeberg si colab. Tabelul 4. Relaiile dintre factorii demografici-sociali i bio-psihologici i principiile de conduit antidistres

Condiii sociodemografice - sex - locuin -participare social -suport social relaional i centre urbane importante)

Factori bio-psihologici

Conduite antidistres

-funcii psihice de baz -capacitatea de valorificare: intacte vz -mobilitate, independen - nivel de instruire experien personal triri prezente - a se bucura de orice moment, prilej - inte, aspiraii ct mai actuale (viitorul apropiat") - s-i accepte propriile limite aspiraii i de posibiliti

-partener conjugal - funcii senzoriale: auz, evenimente actuale

material (rude n crescut - stil de via activ - capacitatea de a-i pune ntrebri existeniale

- interese vii (hobby-uri) - compromisuri rezonabile ntre nivelul de anterior (presenescen) - valorificarea funciilor i posibilitilor restante

Instrument de msurare a calitii vieii

Chestionarul de msurare a calitii vieii are ntrebri nchise, cu patru variante de rspuns, din care subiectul va alege una pe care o consider adecvat. Chestionarul se administreaz individual, fr limit de timp impus. De regul, 5 minute sunt suficiente pentru parcurgerea itemilor.

Chestionarul propriu de msurare a calitii vieii persoanelor pensionate cuprinde 23 de ntrebri acoperitoare pentru problema studiat, cuprinznd urmtoarele subscale (cu itemii inclui): Satisfacia fa de via (2,5,7,18,21); Adaptabilitate (6,8,9,10,12,16); Intercomunicare (13,15,19,20,22); Stres (1,3,4,11,14,17).

1. Simt o ciudat stare interioar de nelinite. Totdeauna -1p. Aproape totdeauna 2p Uneori 3p Niciodat- 4p

2. mi place s m plimb prin parc. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

3. mi fac griji nejustificate cu privire la multe lucruri. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

4. n ultima vreme orice fleac m scoate din srite. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

5. Activitatea pe care o desfor mi aduce satisfacii personale. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

6. n timpul liber continuu s mi completez cunotinele. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

7. Prefer s mi ocup timpul cu un hobby. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

8. Mi se pare pierdere de timp s mi dedic timpul familiei.

Totdeauna Aproape totdeauna

Uneori Niciodat

9. M necjete statutul de pensionar. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

10. mi place s ies n ora. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

11. Sunt frecvent deranjat/ de sentimente de inferioritate. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

12. M simt intimidat/ n societate. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

13. Fac un efort mare pentru a m nelege cu persoanele din jur. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

14. M ngrozete ideea btrneii. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

15. Prefer singurtatea. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

16. M tem s nu pierd suportul oamenilor de care am nevoie. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

17. M simt tulburat de evenimente. Stres Totdeauna Uneori

Aproape totdeauna

Niciodat

18. Am senzaia c timpul trece inutil. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

19. Cnd m aflu ntr-o situaie nou mi vine greu s iau atitudine. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

20. Prefer s mi fac un plan al activitilor de ndeplinit. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

21. M simt trist/ i descurajat/. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat

22. Comunic uor cu cei din jur. Totdeauna Aproape totdeauna Uneori Niciodat