PARTICULARITATI ALE PROFILULUI DE PERSONALITATE

IN STADIUL BATRANETII
Adaptarea n perioada vrstei a treia
n ultimii 50 de ani, odata cu cresterea sperantei de viata si a numarului de persoane
vrstnice, constatam schimbari majore n structura demografica a populatiei. Astfel, pe parcursul
secolului XX, speranta de viata n Europa si SUA a crescut n medie cu 26 de ani, iar proportia
persoanelor peste 65 de ani a crescut de la un raport de de 1 la 30 la aproape 1 la 6. Urmare a
acestei cresteri semnificative a numarului de persoane vrstnice n ansamblul populatiei, a
crescut semnificativ si interesul specialistilor pentru ntelegerea modului n care oamenii se fac
fata acestei perioade si se adaptateaza procesului de mbatrnire.
Adaptarea la vrsta a treia este un proces dificil din multe puncte de vedere. De obicei,
dupa 65 de ani oamenii se pensioneaza si nu mai desfasoara activitati retribuite, multi dintre
prieteni si rude apropiate dispar, forta si sanatatea fizica sunt n declin, iar ocaziile de a se
implica activ n activitati sociale scad la rndul lor. n plus, persoanele ajunse la vrsta a treia
trebuie sa nfrunte o multitudine de stereotipuri negative cu privire la batrnete.
Goldman & Goldman (1981) au realizat un studiu n care au discutat cu peste 800 de
copii din diferite tari din Europa de Vest si SUA despre modul n care acestia percepeau
batrnetea. n multe cazuri, rezultatele obtinute la diverse chestionare nu prezinta clar reactia de
respingere a batrnetii exprimata de copii de toate vrstele. nsa, n acest caz s-au observat in
descrieri: pielea brazdata de riduri, boli diverse, slabiciune si lipsa de putere, fragilitatea tot mai
mare care vine odata cu batrnetea. Acestea au fost nsotite de foarte multe ori de comentarii si
grimase exprimnd reactii emotionale negative (respingere, dezgust etc.)
a. Statusul social la vrsta a treia
La rndul lor, persoanele vrstnice sunt constiente de imaginea negativa, pe care,
societatea n ansamblu o are despre acest segment de vrsta. Doi cercetatori americani (Graham
and Baker, 1989) au rugat att studenti, ct si persoane n jurul vrstei de 60 de ani sa acorde
punctaje si sa faca o clasificare a nivelului pe care l are statusul social al persoanelor de vrste
diferite. Ambele grupuri au oferit raspunsuri similare: nivelul statusului este scazut n perioada

copilariei mici, creste treptat n adolescenta, tinerete, maturitate si scade apoi la btrnete. Mai
mult dect att, a reiesit ca nivelul statusului social al unei persoane ajunsa la vrsta de 80 de ani
este considerat la fel de scazut ca si al unui copil de 5 ani!
b. Calitatea vietii la vrsta a treia
Care sunt aspectele pe care vstnicii le considera importante pentru o buna calitate a
vietii? Asa cum Ferris and Branston (1994) aratau ca relatiile interpersoanale, integrarea ntr-o
retea sociala puternica, precum si o stare buna de sanatate sunt factorii cei mai importanti,
argumente privind importanta suportului social n viata vrstnicului au fost aduse de multi autori
(de exemplu, Russell and Catrona, 1991). Persoanele n vrsta care nu se pot baza pe un suport
social adecvat sunt mai vulnerabile si mult mai predispuse la dezvoltarea de simptome depresive.
Securitatea financiara este un alt factor important: vrstnicii dispun de bani mai putini, iar
problemele financiare sunt de multe ori cauza depresiei si a sentimentelor de lipsa de valoare si
inutilitate.
Teoria dezangajarii sociale
Teoria dezangajarii sociale a fost propusa de Cumming and Henry n anii 1960 si ncearca
sa explice cauzele scaderii treptate a gradului de implicare sociala a persoanelor vrstnice. n
primul rnd, autorii constata ca exista o serie de factori care nu se afla sub controlul individului,
cum ar fi pensionarea obligatorie, disparitia partenerului de viata, a rudelor si prietenilor etc.
n alte situatii, chiar persoana n vrsta este cea care decide asupra unei reduceri treptate a
implicarii n viata sociala, petrecnd tot mai mult timp singura sau ntr-un grup social restrns,
cel mai adesea membrii apropiati ai familiei. Ca urmare, n opinia autorilor citati mai sus, o
dezangajare progresiva ar reprezinta modalitatea optima de adaptare la caracteristicile vrstei a
treia.
a. Reducerea cmpului social
Ideile prezentate mai sus au fost reluate si dezvoltate ulterior de Cumming (1975). Acesta
arata ca la vrsta a treia are loc o reducere treptata a cmpului social al persoanei pe masura ce
aceasta se angajeaza n tot mai putine roluri sociale si interactioneaza cu un numar tot mai mic de
persoane. Din acest punct de vedere, chiar societatea n ansamblu are mai putine asteptari de la

persoanele n vrsta. Pe de alta parte, nsasi vrstnicii se dezangajeaza activ, constient, din
majoritatea activitatilor sociale n care erau implicati; n opinia autorului citat, aceasta ar fi cea
buna strategie pentru de a face fata presiunilor interne si externe caracteristice perioadei. Cu
toate acestea, persoanele care reusesc sa ramna active ct mai mult timp sunt si cele care traiesc
o stare emotionala pozitiva, sunt mai multumite si mplinite. Aceasta idee este ntarita si de
rezultatele altor cercetari care arata ca este important ca persoanele vrstnice sa continue sa fie
ct mai active cu putinta.

b. Diferente culturale
Gradul de dezangajare sociala si presiunea externa resimtita n acest sens este diferita n
diverse culturi. Studii realizate n Marea Britanie sau Australia arata ca de multe ori persoanele
n vrsta nu prezinta caracteristici ale dezangajarii sociale, de tipul celor prezentate n teoria lui
Cumming and Henry (1961). Mai mult chiar, multe persoane ramn foarte active social chiar la
vrste naintate, fiind implicate n activitati ale comunitatii din care fac parte sau ale bisericii.
n plus, exista diferente cu privire la modul n care sunt privite persoanele n vrsta n
diferite contexte socio-culturale. O distinctie importanta din acest punct de vedere trebuie facuta
ntre individualism si colectivism (Triandis, 1994).
n societatile de tip nord-american sau vest-european, caracterizate prin accentul pe
individualism si realizare personala, persoanele n vrsta, ale caror forte sunt n declin, sunt cel
putin partial rejectate de societate. Pe de alta parte, n societatile de tip colectivist din Asia sau
Africa, accentul pus pe cooperare si suportivitate face ca persoanele n vrsta sa ramna mult mai
mult timp integrate si angajate n viata comunitatii din care fac parte (Triandis, 1994).
Presiunile externe se refera aici la o nevoie tot mai redusa pe care ceilati o exprima
pentru cunostintele, deprinderile si abilitatile de care dispune persoana n cauza. Presiunile
interne includ deteriorarea sanatatii fizice, dar si o descrestere a gradului de preocupare si interes
pentru ceilati oameni.
Diferente individuale

Asa cum am vazut mai sus, teoria dezangajarii sociale nu ia n considerare o serie de
diferente individuale la nivelul personalitatii si al stilului de viata. Practic, din punctul de vedere
al aceastei teorii conteaza mai putin cine esti dect ce faci de fapt. Totusi, exista multiple
argumente care pot fi aduse n sprijinul ideii ca cine esti, n termenii caracteristicilor individuale
si de personalitate, are un efect substantial asupra starii subiective de bine.
a. Trasaturi de personalitate
Costa & McCrae (1980) arata ca oamenii fericiti sunt aceia care traiesc mai multe stari
emotionale placute si mai putine emotii negative. Un studiu realizat de acestia arata ca
persoanele caracterizate prin extraversie si sociabilitate nalta traiesc mai multe emotii placute
dect introverti, iar cei cu un nalt nivel de nevrotism (o trasatura de personalitate care implica un
grad mai nalt de instabilitate afectiva si anxietate) traiesc mai putine emotii pozitive. Ulterior,
McCrae and Costa (1982) au gasit exact aceasi configuratie a trasaturilor la un esantion de
persoane vrstnice.
Pe de alta parte, persoanele vrstnice traiesc intens sentimentul de singuratate. O
explicatie n acest sens este oferita de Folkman et al. (1987): n situatii de stress vrstnicii
abordeaza situatia ntr-un mod mult mai pasiv, fara o puternica angajare directa (utilizeaza
strategii pasive si focalizate emotional, dnd dovada de o mai buna competenta emotionala), pe
cnd tinerii tind sa se angajeze activ, utiliznd strategii de management al stressului centrate pe
problema.
b. Tipuri de personalitate la vrsta a treia
Asa cum am aratat deja n sectiunea anterioara, exista diferite modalitati de a face fata
solicitarilor vrstei a treia.
Reichard et al. (1962) au identificat cinci tipuri de personalitate, n functie de succesul
ajustarii la vrsta a treia si modul n care sunt orientate sentimentele negative si cele de ostilitate.
Primele doua tipuri sunt asociate cu o slaba adjustare la perioada vrstei a treia:
Personalitatea

ostila: care i acuza pe ceilalti pentru propriul esec;

Personalitatea

caracterizata prin ura de sine si orienteaza ostilitatea mpotriva propriei

persoane.
n schimb, exista alte trei tipuri de personalitate, asociate cu succesul ajustarii la
solicitarile aceastei vrste:

Stilul

constructiv: care accepta pierderile pe care le aduce vrsta batrnetii si continua sa

interactioneze pozitiv cu ceilalti.
Stilul

dependent: care priveste batrnetea ca pe o vrsta a odihnei, bazndu-se pe altii care i

ofera asistenta.
Stilul

defensiv: ncearca sa ramna foarte activ, ca si cum batrnetea nu ar fi sosit.

Aceste rezultate sunt relevante si pentru teoriile prezentate anterior (dezangajarea, teoria
activitatii). Stilul de personalitate dependenta prezinta n mod clar elemente de dezangajare, n
timp ce stilul de personalitate defensiva este bazata n primul rnd pe angajare si implicare n
activitate. Altfel spus, observam ca, de fapt, teoriile amintite mai sus sunt complementare si
fiecare dintre ele ne poate ajuta n explicarea unor aspecte diferite ale procesului de ajustare la
problemele vrstei a treia.

DEFINITIA SI CARACTERIZAREA PRINCIPALILOR INDICI DE CALITATE

AI VIETII
Definitie
Calitatea vietii in general ,reprezinta satisfactia individuala data de viata sau bucuria de
a trai legata de domenii pe care fiecare le considera importante.Astfel de criterii (domenii) au
fost reprezentate sintetic de catre Flanagan:

Domenii
Stare de bine fizic i material

Dimensiuni
1. Securitate material i financiar

Relaiile cu alte persoane

Relaiile civice

2. Sntate i siquran personal

1. Relaiile cu soul
1. Participarea la problemele locale i

Dezvoltare personal, perfecionare

quvernamentale
1. Dezvoltare intelectual
2. Perspicacitate i planificare

Recreere

3. Cariera
1. ntlniri cu alte persoane
2. Activiti pasive i observaionale
3. Recreere activ

Notiunea a evoluat in timp, de la satisfactie a vietii sau stare de bine spre conceptual
actual de calitate a vietii globala,pentru a se diferentia de calitate a vietii legata de sanatate.
Calitatea vietii raportata la sanatate (HRQL=Health Related Quality of Life) este satisfactia
data de domenii ale vietii care afecteaza sau sunt afectate de sanatate(definite anterior).
HRQL reprezinta o incercare de evaluare a variabilelor dimensiunii sanatatii corelata cu
dimensiunile particulare ale vietii definite ca importante pentru oamneni in general (HRQL
generic) sau cu dimensiunea vietii celor afectati de o anumita boala (HEQL specific).Cea mai
mare parte a conceptelor HRQL infatisaza influenta bolii asupra componentelor bio-psihosociale ale sanatatii ,adica asupra functiilor fizice,sociale,psihologice /
emotionale,cognitive.Simptomele,perceptiile asupra propriei sanatati si calitatea vietii in general
sunt ,si ele, incluse in HRQL.

Evaluare
Evaluarea starii de sanatate individuala se face cantitativ cu ajutorul indicatorilor de
sanatate ,care au fost clasificati astfel:
-dupa adresabilitate:indicatori individuali si populationali;
-dupa aria de cuprindere:indicatori specifici si indicatori generali (globali,generici);

-dupa baza de date:indicatori obiectivi (apartin de regula abordarii functionale)si

indicatori

subiectivi(apartin abordarii perceptuale);

Indicatorii subiectivi poti fi grupati in trei categorii principale:
1)indicatori care inregistreaza senzatii despre starea fizico-psihica generala;
2)indicatori care inregistreaza simptome ale bolii;
3)indicatori care vizeaza manifestarile comportamentale personale legate de starea de boala.
Indicatorii cei mai intalniti ai QOL sunt:
1)Functionalitatea
-functionalitatea fizica (capacitatea de a realiza o varietate de activitati fizice,cum ai fi mersul
dupa cumparaturi ,urcatul scarilor ,sportul ,plimbarea);
-functionalitatea de rol (limitari de rol atribuite problemelor de sanatate fizica,limitarea
activitatilor zilnice cauzate de starea de sanatate);
-functionalitatea sociala (limitele pana la care sanatatea influenteaza activitatile sociale
obisnuite,marimea constrangerii:intalnirea cu prietenii,intalniri de grup,etc.);
2) Starea de bine
-sanatatea mental (diferite stari sufletesti:depresii,anxietati,traieri pozitive cu referire la o
anumita perioada de timp);
-energie,fatigabilitate,vitalitate (aprecierea tonusului energic);
-durerea corporala (aprecirerea durerii);
3)Autoaprecirerea sanatatii
-autoaprecierea generala a sanatatii(evaluarea curenta a intregii stari de sanatate);
-modificari in starea de sanatate in ultimul an.
In esenta,evaluarea calitatii vietii bolnavilor tinde sa reduca subiectivitatea aprecierilor
bolnavului.
4)Calitatea vietii este afectata in plus ,fata de cauzele medicale de o serie de factori
extramedicali de care,totusi,medical trebuie sa tina seama:
-bunurile si serviciile economice;
-conditiile de mediu (calitatea mediului natural si urban);
-conditiile sociale si umane (calitatea organizarii vietii sociale la diferitele sale niveluri,calitatea
relatiilor interpersonal);
-posibilitatiile de informare,de perfctionare intelectuala si de participare culturala.

In plus,personalitatea bolnavului constituie o sursa de variatii ale autoaprecierii bolnavului

solicitatea de intrebarile diverselor chiestionare pentru

QOL.

Scala de evaluare a calitatii vietii

Una din cele mai complete scale de evaluare a calitatii vietii omului bolnav este cea
denumita SIP (Sickness Impact Prifile),cuprinzand 136 itemi.Aceasta scala a fost utilizata in
1989 ,in SUA si Anglia,la bolnavi cronici:respiratori,artrozici si diabetici,fiind apoi incercata si
de Jones si colab. pentru masurarea indicatorilor privind starea de sanatate generala
,simptomele respiratorii,parametrii fiziologici si ai dispozitiei la pacentii cu obstructructie
respiratorie cronica.Scorurile obtinute la principalele grupe de itemi ai acestei scale se corelau
semificativ cu distanta la care aparea dispneea si cu parametrii ventilatori.
Datorita,insa caracterului laborios al culegerii datelor ,inclusiv timpul mare necesar
completarii chestionarului ,au mai fost elaborate alte chestionare avand scale mai putin
incarcate,dintre care s-a impus rezistand probei timpului-chestionarul MOS-SF 36(Medical
Outcome Survey-Short Form),continand 36 itemi referitor la 8 grupe de indicatori ai
sanatatii :fizici,de insertie sociala si sustinerea rolului social,sanatate generala ,perceptia sanatatii
,energia/ fatigabilitatea,prezenta durerii.
Chestionarul FSQ (Functional State Questionnaire) prezinta 4 functii - fizica,psihica
(emotional),sociala,limitarea rolurilor.Acest chestionar constituie un bun exemplu de sinteza
a principalelor directii de investigare a alterarii calitatii vietii de catre diversele boli.
Chestionarul Minnesota pentru evaluarea QOL in insuficenta cardiaca contine urmatoarele
scale:fizica,socio-economica si psihologica ,acestea din urma evaluand prezenta
insomniei,anxietatii si depresiei ca si etichetarea bolnavului drept cardiac(neputinta,obsesia
mortii).
Chestionarul Juniper pentru rinita alergica si recenta omologat in Romania-astmul bronsic
alergic are scale centrate pe principalele simptome (obstructia nazala si bronsica).Chestionarul
pentru rinita alergica are meritul de a atrage atentia asupra originii-greu de imaginat-a unor
simptome afective(anxietate,depresie)si mai ales a unor simptome cognitive (scaderea atentiei
,memoriei,precum si a somnolentei diurine)de care dau dovada bolnavii cu rinita alergica cu
predominanta obstructiei nazale nocturne.Explicatia simptomelor de mai sus a fost data de
perioadele de apnee episodica nocturna care survine de 2-3 ori mai frecvent in raport cu

persoanele sanatoase.Acest fenomen des repetat cauzeaza stari de anemie cerebrale care lasa in
urma lor o stare de oboseala nervoasa ce justifica aparitia simptomelor de mai sus
mentionate,in diminetile ce urmeaza perioadelor de obstructie nazala nocturna prelungita.
Scalele chestionarului MOS SF36 si interpretarile scorurilor:
Concepte

Numr

itemi
Funcia fizic 10

Semnificaia scorului mic Semnificaia scorului mare

Limitare mare n realizarea Realizarea tuturor tipurilor de
activitilor fizice, inclusiv activiti fizice fr limitare datorat

Limitarea acti- 4

mbiatul sau mbrcatul

Existena problemelor la

sntii
Nu exist probleme la lucru sau n alte

vitii datorat

lucru sau n activitile

activiti zilnice datorit sntii

problemelor

zilnice datorit sntii

fizice n ultimele 4 sptmni

fizice
Funcia social 2

fizice
Interferene frecvente i

Realizarea activitilor sociale normal

extreme cu activitile

fr interferena problemelor

sociale datorit probleme- emoionale sau fizice n ultimele 4

Durerea

lor fizice i emoionale

Durere sever i foarte

Sntatea

limitant
ultimele 4 sptmni
Nervozitate i depresie pe Bun dispoziie, calm, mpcare pe

mental
Limitarea

sptmni
Fr durere sau limitri datorate ei n

toat perioada celor 4

toat durata celor 4 sptmni

sptmni
Probleme de munc i n

Fr probleme la munc sau n

activitii

activitatea zilnic datorate activitatea zilnic datorate

datorat

problemelor emoionale

problemelor emoionale

problemelor
emoionale
Vitalitatea

Obosit i uzat" tot timpul Plin de energie tot timpul n ultimele 4

Percepia strii 5

Sntatea este afectat i

de sntate

probabil se va nruti

sptmni
Sntatea este excelent

Probleme de interes pentru medici si psihologi referitoare la QOL

1)Analiza riguroasa a parametrilor psihici si a parametrilor de relationare personala;

2)Analiza impactului aspiratiilor intime ale pacientilor si a rolului jucat de familie,dar si de

factorii sociali,asupra QOL;
3)Reculul somato-psihic al simptomelor bolii;
4)Evaluarea medicamentelor cu rol in cresterea efectului Placebo.

BOLNAVII VARSTNICI
Psihologia varstnicului a constituit prilejul a nenumarate studii,ce si-au avut ca si alte domenii
ale psihologiei o profunda si plina de seva radacina in observatiile medicale.Date fiind
prioritatiile romanesti pe plan international in ceea ce priveste gerontologia(C. Parhon,Ana
Aslan),continuate ulterior de St. M. Milcu,C.Balaceanu-Stolnici, M. Dumitru, C. Bogdan si alti
cercetatori,exista posibilitatea stabilirii unui cadru de referinta bazat cu precadere pe lucrarile
acestor cliniceni si cercetatori romani.
Un studiu de exceptionala valoare efectuat in 1984 de catre St. M. Milcu, intitulat Sindromul
psihosomatic al batranului valid,ofera perspectiva conturarii reperelor psihice ale omului
varstnic la care se pot,facultativ ,instala evenimentele bolii.
Modificarile psihice specifice presenescentei(50-65ani)si senescentei(>65ani)
Potrivit autorului citat,la batrani exista o imbinare a tulburarilor mentale si affective (cu
exprimare comportamentala)pe fondul carora survin in cazul necombaterii lor,in special printr-o
reactivitate ocupationala un complex de tulburari somatice variabile.
In aceste conditii distingem:
a)Modificari are imaginii de sine
Varstnicul traieste un veritabil complex de inferioritate amplificat de apropierea pensionarii sau
de iesirea la pensie,ca si de anturajul sau social (lipsa de tact,adversitate,etc.) i constand din:sentimentul de inutilitate sociala;
-subaprecierea personala;
-pierderea sensului existentei;
b)Tulburari cognitive si afective
-scaderea memoriei(mai ales de tip imediat prin scaderea atentiei de fixare),ambele usor
observabile de cei din jur;

-ideatie,adesea mai greoaie,prin aparitia mai rapida a oboselii(mai rar deteriorarea mentala ,la cei
care nu au avut un antrenament intelectual si/sau nu mai presteaza-dupa pensionare-activitati cu
caracter intelectual);
-scaderea functilor senzorio-motorii(scaderea vazului,auzului,etc.);
-stare depresiva-domina tulburarile afective-generata atat de pierderea functiei sociale,cat si de
reactia la contemplarea propriei involutii;
-anxietate-aparuta in aceleasi conditii dar argumentata de teama de boala,de neprevazut,uneori se
centreaza asupra ideii inevitabilului sfarsit;
-modificari comportamentale.
O tendinta generala la omul varstnic observata de cercetatori din domeniul personalitatii,este
amplificarea pana la caricaturizarea anumitor trasaturi dominante(eventual accentuate) ale
personalitatii sale din vremea tineretii(Allport).
In cadrul celorlalte modificari comportamentale caracteristice pentru varstnici le mentionam pe
cele prezente in cadrul regresiei afectiv-comportamentale specifice omului
bolnav(egocentrism,dependenta,predominanta afectelor,etc.)
Un moment delicat la debutul presenescentei il constituie aparitia climacteriului, tolerat cu
multa dificultate de femei la care uneori apar inclinatii spre drog(alcool.tutun,etc.) sau spre
supraalimentare si implicit,sedentarism.
Modificari somatice cu tenta functionala
Acestea au o determinare atat fiziologica(de involutie),cat si psihosomatica.
Varstnicii acuza frecvent,in absenta unor cauze lezionale evidente,algii diverse(in special
artralgii si mialgii),raceala a extremitatilor,parestezii,palpitatii,etc.
Astfel de tulburari motiveaza automedicatia si excesul de consultatii medicale (Milcu 1984)
si ,in acelasi timp,amplifica complexul psihoemotional,realizandu-se astfel un feed-back
pozitiv(ibidem).
Importanta cunoasterii acestor tulburari somatice serveste atunci cand ele sunt instalate de mai
multa vreme-la evitarea unor capcane diagnostice in care pot cadea medicii neavizati,tentati in
astfel de situatii sa indice analize laborioase ori medicamente active,capabile-adesea-sa produca
importante tulburari(chiar boli) iatrogene.

Includerea acestor tulburari somatice in complexul psihosomatic al batranului

valid(Milcu),evita astfel de confuzii si constituie,totodata,o baza de la care se poate extinde
investigatia unor tulburari cu real substrat sau potential patogen,delimitat de acest halou
psihosomatic dar avand-la randul lor-un recul somato-psihic de care medicul cu inclinatii
psihologice trebuie sa tina cont.
Criterii de conduita a medicului fata de bolnavii varstnici
Este necesara intelegerea nivelului de apreciere globala,psihologica a bolnavilor varstnici in
cadrul limitelor de ordin cognitiv dar si al particularitati afective si comportamentale specifice
varstei cu exceptia unor personalitai,in special din domeniul elitei intelectuale cu un spirit,in
continuare,vivace,ajuns la un adevarat apogeu.
Evolutia modificarilor psihologice ale individului
Se apreciaza modificarile psihologice ale individului ca o devenire,conservand-de regulanucleul personalitatii(in sensul kanatian de Veranderung =schimbare,ca proces si nu de
Wechsel=substituire).Acest mod de a vedea bolnavul ajuns in zona senectutii permite medicului
sa recunoasca elementele de baza ale personalitatii bolnavului conservat subtrecerea timpuluisi,in acelasi timp,sa sesizeze eventuala aparitie a unor modificari patologice,inafara procesului de
imbatranire.Aceste tulburari de ordin nevrotic(fobii,cresterea anxietatii,patiedepresie,agresivitate revendicativa)(Bogdan si Irene Talaban-1980)necesita ,desigur,tratament
medical,dar ele invita si la o considerare a factorilor psihogeni de inducere.
Modificari somatice consecutive starilor patologice
Se considera tulburari somatice deja mentionate in cadrulsindromului psihosomatic al
bolnavului valid(Milcu)ca un fundal pe care se pot proiecta celelalte tulburari patologice
somatice sau psihice caracteristice diverselor boli specifice sau nespecifice varstei inaintate.
Programe antistres la varstnici
Sunt conditionate de particularitatile individuale ale varstnicilor(dependente prioritar sub 40 de
ani de factorii genetici si peste 40 de ani de factorii sociali).
Relatiile dintre factorii demografici-sociali si bio-psihologici si principiile de conduit
antidistres emergente figureaza mai jos tocmai dupa sistematizarea unor date furnizate de Mayer
si Baltes si Buddeberg si colab.
Tabelul 4. Relaiile dintre factorii demografici-sociali i bio-psihologici i principiile de conduit
antidistres

Condiii socio-

Factori bio-psihologici

Conduite antidistres

demografice
- sex

-funcii psihice de baz -capacitatea de valorificare:

- locuin

intacte

experien personal

-partener conjugal - funcii senzoriale: auz, evenimente actuale

-participare

vz

triri prezente

social

-mobilitate,

- a se bucura de orice moment, prilej

-suport social

independen

- inte, aspiraii ct mai actuale (viitorul

relaional i

- nivel de instruire

apropiat")

material (rude n crescut

- s-i accepte propriile limite

centre urbane

- interese vii (hobby-uri) - compromisuri rezonabile ntre nivelul de

importante)

- stil de via activ

aspiraii i de posibiliti

anterior (presenescen) - valorificarea funciilor i posibilitilor restante

- capacitatea de a-i
pune ntrebri
existeniale

Instrument de msurare a calitii vieii

Chestionarul de msurare a calitii vieii are ntrebri nchise, cu patru variante de
rspuns, din care subiectul va alege una pe care o consider adecvat. Chestionarul se
administreaz individual, fr limit de timp impus. De regul, 5 minute sunt suficiente pentru
parcurgerea itemilor.

Chestionarul propriu de msurare a calitii vieii persoanelor pensionate cuprinde 23 de

ntrebri acoperitoare pentru problema studiat, cuprinznd urmtoarele subscale (cu itemii
inclui): Satisfacia fa de via (2,5,7,18,21); Adaptabilitate (6,8,9,10,12,16);
Intercomunicare (13,15,19,20,22); Stres (1,3,4,11,14,17).

1. Simt o ciudat stare interioar de nelinite.

Totdeauna -1p.
Aproape totdeauna 2p

Uneori 3p
Niciodat- 4p

2. mi place s m plimb prin parc.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

3. mi fac griji nejustificate cu privire la multe lucruri.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

4. n ultima vreme orice fleac m scoate din srite.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

5. Activitatea pe care o desfor mi aduce satisfacii personale.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

6. n timpul liber continuu s mi completez cunotinele.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

7. Prefer s mi ocup timpul cu un hobby.

Totdeauna
Aproape totdeauna

Uneori

Niciodat

8. Mi se pare pierdere de timp s mi dedic timpul familiei.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

9. M necjete statutul de pensionar.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

10. mi place s ies n ora.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

11. Sunt frecvent deranjat/ de sentimente de inferioritate.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

12. M simt intimidat/ n societate.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

13. Fac un efort mare pentru a m nelege cu persoanele din jur.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

14. M ngrozete ideea btrneii.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

15. Prefer singurtatea.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

16. M tem s nu pierd suportul oamenilor de care am nevoie.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

17. M simt tulburat de evenimente. Stres

Totdeauna

Uneori

Niciodat

Aproape totdeauna

18. Am senzaia c timpul trece inutil.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

19. Cnd m aflu ntr-o situaie nou mi vine greu s iau atitudine.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

20. Prefer s mi fac un plan al activitilor de ndeplinit.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

21. M simt trist/ i descurajat/.

Uneori

Niciodat

Totdeauna
Aproape totdeauna

22. Comunic uor cu cei din jur.

Totdeauna
Aproape totdeauna

Uneori

Niciodat