Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea „Tibiscus” din Timişoara

Facultatea de Psihologie
Specializarea Psihologie

Eseu Schizofrenie

Disciplina:Genetica Comportamentului Uman

Student Benchea Daniel-Laurentiu

Anul I

2019 – 2020
Schizofrenia este o tulburare mentala cronica si severa care afecteaza modul in care o persoana crede,
simte si se comporta. Persoanele cu schizofrenie pot parea ca au pierdut contactul cu realitatea. Boala
poate duce la o combinatie de halucinatii, iluzii, ganduri si comportament extrem de dezordonat, care
afecteaza activitatea zilnica. Persoanele cu schizofrenie necesita tratament pe tot parcursul vietii.
Tratamentul precoce poate ajuta la tinerea sub control a simptomelor, inainte de a se dezvolta
complicatii grave, si poate ajuta la imbunatatirea perspectivei pe termen lung.

1.Factori Genetici

Desi exista dovezi ca schizophrenia are o componenta genetica, nu exista o configuratie genetica
mendeliana simpla care sa ajute la prezicerea frecventei familiale a schizofreniei.Existenta unei rude de
gradul doi cu schizofrenie creste rata de la 1% la 3-4%, iar a unei rude de gradul intai la 9-13%.Un
argument pentru impactul pe care il are mediul include descoperirea ca o calitate mai buna a relatiilor
familiale este asociata cu un risc genetic mai crescut de a dezvolta turburarea de personalitate
schizotipala sau nici o tulburare psihiatrica(Burman,Medrick,Machon,Parnas&Schulsinger,1987) si ca
prezenta unor probleme semnificative in familiile adoptive ale copiilor cu un risc genetic crescut pentru
schizofrenie este asociata cu o sansa mai mare de a dezvolta schizofrenie in comparatie cu copii cu un
risc genetic crescut si redus din familiile adoptive cu mai putine probleme in compartatie cu copii
crescuti in familii adoptive cu probleme(Tienari et al., 1987)

Intr-un efort de a gasi genele responsabile pentru manifestarile schizofreniei, studiile genetice s-au
focalizat pe Linkage Analysis, in care sunt examinate caracteristicile neurobiologice care par a fi prezente
in familiile persoanelor cu schizofrenie,presupunand ca genele sunt asocitate cu aceste trasaturi
marker ,fiind localizate in apropierea celor asociate cu vulneralibitatea pentru schizorenie.

In rezumat, exista dovezi consistente pentru o contributie poligenica la etiologia schizofreniei, dar nu se
cunosc genele specifice (si expresiile fenotipice) implicate.In plus, mediul trebuie sa joace un rol
important dat fiind ca atunci cand o persoana afectata are un geaman identic( cu o constitutie genetica
identica), geamanul va dezvolta de asemenea schizofrenie in doar aproximativ jumatate din cazuri.

2.Influente festationale si perinatale

Primele influente de mediu sunt factorii care apar in timpul celor 9 luni anterioare nasterii si care ar
putea potenta diateza genetica.Desi acesti factori pot explica cel mult 85% din variatia simptomatologiei
schizofreniei, exista o frecventa mai mare a evenimentelor gestationale si perinatale la persoanele cu
schizofrenie.Acest tip de evenimente include infometarea maternal in timpul primului trimestru,
infectarea cu virusul gripal in al doilea trimestru,traumele cerebrale.

Heinrichs(2001) a condus o serie ampla de meta-analize raportate intre anii 1980 si 2000.Acesta a
concluzionat ca complicatiile obstetricale pot fi importante, dar nu sunt factori necesari pentru
determinarea etiologiei schizofreniei.Ideea ca un virus gripal ar putea sa fie unul din factori a dus la
observarea unui risc usor crescut de dezvoltare a schizofreniei pentru cei nascuti la sfarsitul iernii
,insemnand ca cel de al doilea trimestru de sarcina a fost in timpul iernii cand sunt cele mai intalnite
infectiile cu acest virus .

In plus fata de stresorii biologici, cei psihologici intamplinati in timpul sarcinii au fost de asemenea
asociati cu schizofrenie.Aceasta are o mai mare probabiliate sa apara la cei a caror tata a murit in
perioada dintre conceptie si nastere si perioada din timpul primului an de viata,independent de oricare
dintre complicatiile obstetetricale.Diagnosticul a fost de asemenea mai prevalent in Olanda la cei ar
caror mame au fost insarcinate in perioada invaziei Germaniei din anul 1940,comparative cu sarcinile din
alte perioade dintre anii 1938 si 1943.Una din posibilitati este aceea ca stresul mamei a fost mai mare la
acesta grupuri, putand afecta fetusul.Fara a avea masuratori directe ale nivelului de stress al acestor
mame, aceste studii sunt doar orientative.

Multe dovezi sustin contributia complicatiilor obstetricale la etiologia schizofreniei in cateva din cazuri
dar nu in toate.Ar fi informativ daca persoanele cu schizofrenie despre care se stie ca au avut complicatii
ar putea fi differentiate in perioada adulta de cele cu schizofrenie,dar desore ce se stie ca nu fost expuse
niciunei probleme inaintea nasterii.O incercare de acest tip ne-ar permite sa incepem sa facem distinctia
intre tipuri de schizofrenie(ca si orice alt studiu, ce clasifica niste grupuri pe baza rezultatelor altor
cercetari, precum predispozitia genetica, afectarea unei regiuni cerebrale specific si asa mai departe).

S-ar putea să vă placă și