TULBURARILE SENZORIALE LA VARSTNIC

1. Tulburrile de vedere

Scderea acuitii vizuale odat cu avansarea n vrst se asociaz cu ingustarea

cmpului vizual.
Aproximativ 30% dintre pacienii de peste 75 ani prezinta tulburri de vedere medii
sau severe .
Modificrile anatomice de la nivelul cavitii orbitare a ochiului dau aspectul
caracteristic de ochi nfundai in orbite la varstnic datorita:
reducerii esutului adipos
pierderii elasticitii tisulare
Modificarile funcionale:
tulburrile se pot manifesta lent sau brutal,
au repercusiuni asupra mersului si echilibrului,
evolutia rapida poate duce la izolarea social si pierderea autonomiei.
Consecinele imediate ale tulburrilor de vedere:
pierderea independentei de deplasare,
dificulti in manipularea protezelor ( inseria si dezinseria protezelor este difcil,
mai ales la protezele pariale scheletizate, rigid adaptate),
scderea eficienei igienei orale si protetice.
lectura incorecta a prescripiilor medicamentoase (tratamente medicamentoase urmate
incorect)
cderi frecvente care constituie 10-30% din motivele spitalizrii la seciile de geriatrie,

2. Tulburrile auditive la varstnic

Tulburarile de auz afecteaza, in proportie de aproximativ 25%, persoanele de peste 60

ani;
Dupa 85 ani procentul celor cu tulburri auditive crete pn la 40%;
Apar probleme de comprehensiune n timpul conversaiilor n grup sau in mediu
zgomotos.
Apare reducerea progresiva a acuitatii auditive ( fiind mai accentuata la barbati
care, in general, sunt mai expusi noxelor sonore - zgomote puternicela locul de munca).
Debutul surditatii depinde (direct proportional )de cantitatea de zgomot la care
persoana este expusa. Muncitorii poluati sonor prezinta surditate precoce.
Manifestarea surditatii incepe cu frecventele inalte: varstnicii nu aud soneria portii,
telefonul.
Pacientii afectati de surditate partiala prezinta tulburari de comunicare:

1
Comunicarea verbala devine difcil mai ales cand se asociaza cu tulburari de vedere.
Vocalele se disting mai bine decat consoanele si comunicarea este ingreunata.
Zgomotele de joasa frecventa sunt anormal de puternice si vorbitul cu voce tare devine
dezagreabil pentru anturaj.
Apare oboseala auditiva care antreneaza scurte pauze de auditie in cursul
conversatiei.
Consecinele surditii pariale sau totale se pot manifesta prin izolare social.
Tratamentul disfunctiilor auditive
- proteze auditive (relativ putini pacieni au posibilitatea financiar sau accept
purtarea lor).

Colaborarea medic-pacient cu surditate partiala sau totala:

comunicarea verbal este recomandabil sa fie completata cu cea scris pn cnd
pacientul a neles precis tratamentul( medicamentele indicate si si modul lor de
administrare, planul de tratament protetic ) i i d consimmntul,

3. Tulburari olfactive si gustative la varstnic

Savurarea unui aliment presupune senzaii olfactive si gustative care stimuleaza

secretia salivara, necesara pregatirii prin insalivare a bolului alimentar in vederea
digestiei;
Reducerea numerica a receptorilor gustativi la varstnic influenteaz negativ percepia
gustativ i consecinele se manifest prin:
tendinta de a consuma alimente prea srate sau prea dulci,
anorexie,
denutriia, ca o consecinta a inapetentei.
Denutritia varstnicului:
caracterizeaza aprox 80% din varstnicii spitalizati in sectii de geriatrie si in general 20%
din persoanele de varsta a treia
Cauzele sunt plurifactoriale dar aportul alimentar le prevaleaaza pe celelalte.
Anorexia si problemele dentare sunt cauzele cele mai frecvente; mai rar sunt
implicate problemele financiare sau izolarea varstnicului.
Anorexia poate fi determinata de:
- depresii,
- boli consumptive( boli infectioase, cancer )`
Evolutia anorexiei:
- este lent progresiva, insidioasa,
- se manifesta prin pierderea in greutate, care poate fi pusa pe seama unei banale
astenii, tipice varstnicilor.

2
 - afecteaza capacitatile loco-motorii si sistemul de aparare imunitara; creste
riscul contractarii unei infectii, pacientul este mai expus septicemiei, care poate avea
evolutie fatala.

Tulburari gustative
Manifestarile tulburarilor de gust la varstnici sunt:
- hipogeuzia (care creste pragul senzatiei de dulce) sau ageuzia( pierderea
senzatiei gustative)
- pantogeuzia care const in percepia gustului metalic sau acid, asociat uneori
cu tulburari olfactive de natura psihogen.

4. Imbatranirea neuro-psihica si relatia medic-pacient.

Modificari neurologice si psihice

Imbtrnirea este asociat cu o slbire generala fiziologica a capacitilor intelectuale
individuale.
Statisticile rilor europene dezvoltate arata ca unul din 5 vrstnici care depasesc 85 ani
prezint sindrom demential( dementa senila).
Dementa senila:
este urmarea unei alterari a functiilor cognitive:
Consecinte: alterarile functionale atrag o scadere dramatica a capacitatii de adaptare
sociala.

5. Imbatranirea cognitiva

Imbtrnirea sistemului nervos central se manifest prin:

alterarea activitatii cognitive a creierului si a informatiilor pe care le detine,
tulburari de comportament.
Relatia medic-pacient

Adresabilitatea la cabinetul stomatologic scade pentru persoanele varstnice care

prezint modificri cognitive grave; acestia sunt adui adesea din iniiativa
aparintorilor.
Alterrile senzoriale si cognitive care apar odata cu avansarea in vrst afecteaz
necondiionat intretinerea corespunzatoare a igienei orale:
Detartraje, igienizari profesionale periodice completate cu instructaje de
educatie sanitara cu persoanele care intretin varstnicul, pentru mentinerea
corespunzatoare a igienei cavitatii orale si a protezelor prezente: executarea
periajelor dentare, utilizarea corecta a periutei electrice, folosirea apelor de gura,
igienizarea protezelor fixe( periute speciale cu un singur smoc) si a protezelor
mobilizabile( igienizarea protezelor prin imersie in baie ultrasonica cu solutii
dezinfectante)

3
 6. Imbatranirea sistemului nervos
Dupa 40 ani omul pierde aproximativ 100 000 neuroni pe zi, repartitia pierderilor fiind
ingala la nivel cerebral.
Dupa 30 ani incepe scaderea progresiva a greutatii creierului: la varstnici se constata o
reducere cu pana la 20% .
Metabolismul scade la varstnic, oxigenarea este deficitara si fluxul metabolitilor
diminueaza, cu efecte negative asupra celulelor nervoase si cu instalarea progresiva a
aterosclerozei .
Pierderile de celule nervoase sunt compensate partial de formarea unor noi conexiuni
intre cele restante. Se produce deci o remodelare a circuitelor nervoase
Stress-ul:
Stress-ul antreneaza fenomene de oxidare care grbesc moartea neuronal, accelernd
pierderile.

Modificarile morfo-patologice ale fibrelor nervoase:

reducerea grosimii fibrelor,
creterea neregularitilor in distanele internodale - determina scaderea vitezei de
conducere a influxului nervos la varstnici.

Modificarile morfo-functionale datorate imbatranirii se manifest clinic prin :

pierderi de memorie
pierderi de echilibru
tremurturi
tulburri de perceptie senzoriala: vizuale, auditive, olfactive, gustative, reducerea
sensibilitatii tactile.

Probleme de socializare ale varstnicului: pasivitatea

degradarea psihica este grbita de abandonarea vieii active: se recomanda un program
zilnic cu activitati variate fizice si intelectuale, adaptate individual.
incapacitatea de autoevaluare corecta
supra sau subevaluare a posibilitatilor de a se ingriji sau de a executa corect o aciune
motric.

Ex: efectuarea periajului dentar este deficitara dar vrstnicii consider c au o igien
bun, fr s contientizeze c nu sunt capabili s o intretin corespunztor.

Recomandarea medicului dentist: pentru igiena oral se indica utilizarea periilor de

dini electrice, care faciliteaz realizarea periajului dentar eficient la pacientul varstnic.

7. Tulburarile de memorie
Problemele de memorare apar incepnd de la aproximativ 40 ani dar sunt ignorate la
aceasta vrst , fiind minime. Dupa 40 ani 80 % din populaie se plnge de dificulti
de memorie, usoare sau severe.

4
Cand aceste tulburri se agraveaza ele pot constitui un factor declanator al anxietatii
sau a depresiei.

8. Tulburarile mnezice
pot fi asociate cu interaciunea dunatoare a unor medicamente periculoase, luate fr
consultarea specialistului; n aceste cazuri, tulburrile dispar odat cu ntreruperea
tratamentelor medicamentoase.
Se manifesta prin alterari ale functiilor cognitive:
- orientare temporo-spatiala,
capacitate de abstractie,
memorie,
limbaj,
cunoastere,
abilitate practica.
Modificarile de comportament la persoanele varstnice

Scade capacitatea de adaptare la nou (la schimbari de mediu).

Din punct de vedere stomatologic, refuzul unor proteze noi poate fi cauzat de reactii de
respingere general a noului.

J. BROMLEY(1966) defineste conditiile acceptarii imbatranirii ca etapa fireasca a

ciclului vital:
armonizarea starii interioare cu conditiile externe,
pastrarea continuitatii intre activitatile trecute si prezente, dupa pensionare,
acceptarea mortii,
securitatea financiara.
Degenerare cognitiva
Persoanele in varsta sunt mai expuse riscului instalarii unor boli nervoase degenerative:
dintre acestea cea mai grav este boala Alzheimer sau demena senil.
Izolarea social care acompaniaza aceste boli si are, de fapt, semnificaia unei morti
sociale poate contribui, in mod fatal, la instalarea precoce a mortii biologice.

Dementa senila sau boala ALZHEIMER

Determina afectarea ireversibila a intelectului; evolueaza lent la varstnicisi multa vreme
boala nu altereaza capacitatile de comunicare.
este o forma relativ frecvent a dementei (60% din totalul demenelor) si poate fi senil
sau presenil; in tarile dezvoltate afecteaza, conform statiticilor, aproximativ 20% din
persoanele cu varste peste 80 ani.

5
Etiologia bolii este plurifactorial: la factorul de risc determinant reprezentat de vrst
se asociaza factori neuro-chimici, toxico-metabolici, imuni, traumatici, infeciosi dar
sunt implicate si gene localizate la cromosomii 21, 19, 14.
Apolipoproteina E2 protejeaza organismul fata de boala; apolipoproteina E4 crete
riscul de boala.
Etiopatogenia dementei senile are la baza leziuni cerebrale degenerative ( presedintele
Regan) sau vasculare( arteriopatie hipertensiva sau microtromboza difuza-Churchill,
Eltin)
Dementele senile de etiologie predominant vasculara pot beneficia de un tratament de
preventie.
beneficiaza de tratament simptomatic,
9. Tulburarile psihice ale varstnicului
dementele si depresiile sunt cele mai frecvente si fac imposibila colaborarea cu
pacientul.

Atitudinea fata de vrstnic

obiective:
incurajarea varstnicilor pentru implicarea in diverse activitati,
evitarea izolarii sociale, a introvertirii si lipsei de comunicare.
Atitudinea medicala vizeaza incetinirea declinului prin:
- gimnastica cerebrala ,
- respectarea programului de somn util pentru reparatii celulare,
- sustinerea sistemului imunitar cu alimentaie corect, vitamine terapie
hormonal.

Tulburari comportamentale
1. izolare: evita socializarea
2. irascibilitate: pacientilor le este frica de orice schimbare, se simt vulnerabili si
respectarea unui program ii linisteste

Relatia medic pacient varstnic

Controalele medicale de rutina le acepta cu plcere, in schimb sunt deranjai de orice
schimbare a orei si a zilei acestuia.
Atitudinea medicului dentist:
- se vor evita schimbarile de program.
3. egoism accentuat de:
reducerea ariilor de experient(dupa pensionare ),
pierderea partenerului de via sau a prietenilor apropiai,
scderea posibilitailor fizice de deplasare,
scderea acuitii senzoriale
Se gndesc, in consecin, mai mult la propria persoana; cu cat vrstnicul este mai izolat
cu atat este mai egocentric.

6
Pacientul varstnic
1. echilibrat, cooperant, independent, stare generala de sanatate buna,
2. rezervat, nehotarat, neinteresat de tratament
3. recalcitrant, necooperant, dependent.