Aspecte etice ale relațiilor dintre studenți și profesori

Etica relației dintre studenți și profesori se referă la toate tipurile de

activități care sunt în folosul educației, cunoașterii, dezvoltării și a evaluării
corecte a performanței studenților, cadrelor didactice și a altor categorii de
angajați.
Onestitatea academică se bazează pe încrederea și respectul oferit
partenerului academic și reprezintă un tip special de relație între cadrele didactice
și studenți.
Între cadrele didactice și studenți trebuie să existe libertate de exprimare,
interrelaționarea procesului didactic cu planul propriu de învățământ, schimb
liber de idei, discutarea colectivă a oricăror probleme întru-un limbaj adecvat,
proceduri corecte și transparente de promovare și acordare de calificative
profesionale obiective, conform procedurilor în vigoare.
Cadrele didactice trebuie să asigure evaluarea corectă a studenților, în
raport cu meritele acestora și trebuie să cultive permanent un comportament
academic.
Cadrele didactice își manifestă interesul față de student prin crearea
condițiilor ideale pentru ca studentul să poată demonstra produsul învățării lui.
Acestea pot fi obținute prin folosirea constantă a unor proceduri
standardizate, discutate și aprobate de întregul colectiv care participă la predarea
unei discipline sau oferirea unui serviciu.
Când studentul consideră că este evaluat corect, este motivat în munca sa
și performanța acestuia crește.
Studentul va fi mult mai motivat în activitatea sa, dacă știe de la început ce
are de făcut, de ce trebuie să procedeze într-un anumit mod și că nu va fi
dezamăgit în vreun fel de mentorii lui.
Un rol important în procesul de educație profesională îl are și latura
afectivă.
 De multe ori emoțiile și sentimentele pozitive reflectate de profesori îi
stimulează pe studenți, iar imaginea întregii discipline este influențată pozitiv.
Pe de altă parte, dacă nu există onestitate academică, studenții sunt
împiedicați să investească atenție și energie în actul didactic, motiv pentru care
nu iau în serios anumite discipline, nu învață, lipsesc de la cursuri.
Promisiunile făcute pe parcursul orelor de studiu, referitoare la procesul de
predare și la cel de evaluare, informarea constantă și corectă a studentului în
legătură cu pretențiile profesorilor privind performanțele lui, precum și
consultarea lui în legătură cu modalitățile de atingere a acestora, corectitudinea
evaluărilor sunt foarte importante în relația cadru didactic-student și au un rol
foarte mare în procesul de învățare.
Relația cadru didactic - student trebuie să se bazeze pe respect reciproc, pe
încredere și confidențialitate.
Cadrele didactice trebuie să fie model pentru studenți, să trateze corect și
echitabil toate persoanele cu care interacționează în activitatea didactică, să
respecte cultul religios al fiecărui student, să respecte obiceiurile, tradițiile și
cultura tuturor studenților si a celor care fac parte din alte etnii.
Profesorii trebuie să evite orice exploatare, hărțuire sau discriminare a
studenților și vor proteja libertatea academică a acestora.
În relația cadru didactic - student nu pot fi acceptate următoarele tipuri de
comportament:
− refuzul arbitrar de a avea o conduită profesională didactică adecvată
− amestec nedorit și nemotivat în domenii tematice fără legătură cu
curricula academică
− încălcarea regulilor de comportament la cursuri, în restul programului
și/sau nerespectarea programării studenților la diverse activități
− evaluarea studenților prin alte criterii decât cele de performanță
− întârzieri nejustificate în evaluarea studenților și comunicarea
rezultatelor
 − discriminarea, incluzând hărțuirea unui student pe motive politice sau
motive de rasă, religie, sex, orientare sexuală, origine națională, statut
marital, handicap și/sau conduită medicală, vârstă, cetățenie sau alte
motive
− uzul de poziție sau abuzul de putere a cadrului didactic pentru a
influența comportamentul studentului
− studenții nu au voie să copieze la examene
− este interzis studenților folosirea și consultarea de materiale
neautorizate sau contrare curriculei universitare
− este interzis uzul telefoanelor mobile și a oricăror mijloace electronice
de către studenți în scopul fraudării examenului
− este interzisă folosirea internetului în scopuri improprii sau în scopul
fraudării procesului de învățământ
− nu este acceptată nici falsificarea, copierea sau alterarea rezultatelor
cercetării
− solicitarea de recomandări, adeverințe, dovezi bazate pe situații nereale,
fabricarea sau recurgerea la acte medicale sau situații de urgență
nereale, în vederea justificării absenței de la examene sau prelungirea
perioadei de examinare este de neacceptat.

Se consideră forme foarte grave de corupție, fiind interzise următoarele

practici:
− traficarea examenelor de orice fel, contra bani, obiecte sau servicii
− solicitarea de către membrii personalului universitar de bani sau
cadouri, precum și tentativa de mituire sau mituirea acestora precum și
cointeresarea sub orice alte forme
− adunarea de fonduri de la studenți pentru cadouri oferite cadrelor
didactice care participă la examene
 − solicitarea unor servicii personale de la persoanele care urmează să fie
evaluate, precum și oferirea unor astfel de servicii în schimbul
bunăvoinței
− favoritismul în procesul de evaluare, angajare sau promovare
− copierea la examene sau plagiatul
− este interzis și furtul de materiale academice: cărți, note de curs,
suporturi electronice ce reproduc materiale didactice.

Mediul universitar joacă un rol activ în luarea deciziilor etice, prin

posibilitatea constrângerii sau, după caz, stimulării membrilor universității să
acționeze moral sau imoral.
Deci, universitatea constituie un mediu în care se dezvoltă un cumul de
practici organizaționale ce pot fi supuse evaluării morale.
“O universitate este morală dacă practicile sale curente (contextul sau
mediul universitar) stimulează membrii săi să adopte o conduită morală” (adaptat
după Kaptein, Ethics Management).